luni, 8 octombrie 2018

Victoria lui....Machiavelli

A trecut si momentul cheie al democratiei noastre mioritice, acel moment care, asteptat aproape treizeci de ani, putea arata lumii initiativa populara drept factor de coagulare a societatii romanesti, dincolo de coloratura sau diferentierea doctrinara si politica. 
Doar ca o initiativa traditionala, morala si de bun simt, asa cum insusi Regele Mihai a avut curajul sa ne avertizeze ca trebuie sa insemne "lumea de maine", nu a dat bine modernismului si libertinismului occidental care ne-a subjugat si ne subjuga pentru ca, nu-i asa, marea familie vest-europeana nu se mai bazeaza pe principiile morale desuete pe care le vehiculeaza estul inca atins de sindromul comunismului.

Nu m-a surprins rezultatul referndumului pentru ca, asa cum am postat si anterior, cei care au luptat pentru el s-au dovedit "mici copii" in meciul in care adversarul si-a dovedit maiestria prin arta cu care a manipulat si dezinformat, slabele incercari de revenire fiind mult prea neinsemnate comparativ cu virulenta atacurilor la adresa politicului. Iar "puterea politica", prin reprezentantii ei a dat, total, "apa la moara" valului de nemultumiri, justificate daca i se analizeaza prestatia si realizarile. Sau, mai ales, nerealizarile. 
In acelasi timp, antamarea gresita a "strategiei combative", de catre initiatori si suportul spiritual, a facilitat un rezultat cu final asteptat. 

Cum nu despre politic mi-am propus sa las cateva randuri astazi, dupa ce am urmarit in treacat, cateva "spete" mai mult decat relevante pentru viitorul nostru, postreferendum, imi permit sa amintesc vajnicilor adversari ai celui mai atacat politician prezent ca, asa cum acesta declara in majoritatea ocaziilor, doar rezultatul alegerilor viitoare il vor "detrona", daca cel care va castiga nu va fi tot partidul la putere sau nu se ajunge la vreun verdict in "spetele" ce-l privesc. Ca urmare, tot efortul si toata "mascarada" luptei anti-putere a fost o pierdere nu pentru aceasta ci pentru tara si popor. Iar scopul boicotului a fost, de fapt, cu totul altul. 

Doua sunt "spetele" care m-au motivat spre aceste ganduri.

Prima este legata de ceea ce presa titreaza astazi (https://romanialibera.ro/.../remus-cernea-anunta-victoria-comunitatii-lgbt-755608):
"Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Remus Cernea anunță "victoria comunității LGBT". Ce...comunitate!

A doua, mult mai transanta dezvaluie, de fapt care a fost adevaratul scop al boicotului si, de ce nu, ceea ce urmeaza. Doar ca trebuie citit cu atentie si, in special finalul bolduit!

"Comunicat de presă - Asociaţia MozaiQ
2018-10-07 21:53:57213 afisări

Victorie pentru democraţia din România!

Asociaţia MozaiQ aplaudă rezultatul de astăzi al referendumului privind modificarea definiţiei familiei din Constituţie! Rezultatele ne arată că românii au respins ura şi dezbinarea în societate şi nu au legitimat prin prezenţa lor un act politic menit să stigmatizeze şi să discrimineze comunitatea LGBT.

Prin susţinerea campaniei #boicot, cetăţenii României au tras un semnal extrem de clar cu privire la ataşamentul lor faţă de valorile europene şi democratice. Forţele conservatoare din România primesc astăzi un NU categoric din partea cetăţenilor, ceea ce ne redă speranţa că România viitoare este una a diversităţii, a respectului faţă de toate minorităţile şi a oportunităţilor egale pentru toţi.

Victoria de astăzi este victoria întregii societăţi şi a societăţii civile din România, iar prin rezultatele de astăzi declarăm toţi, uniţi, în anul Centenarului, că drepturile omului nu se votează, că minorităţile trebuie protejate, că drepturile reproductive ale femeilor nu pot fi puse sub semnul întrebării şi că libertăţile fundamentale ale cetăţenilor trebuie să fie garantate de toate instituţiile statului. Nu avem cum să remarcăm că astăzi societatea românească se află cu un pas înaintea elitelor politice, care au eşuat în misiunea lor de a îi reprezenta pe toţi cetăţenii. Prin permiterea desfăşurării acestui referendum clasa politică a arătat că este deconectată de la realităţile de zi cu zi ale cetăţii.

În acelaşi timp, astăzi reiterăm, că separaţia dintre stat şi biserică este şi trebuie să rămână un principiu de bază pentru democraţia românească. Cultele nu trebuie să legifereze, nu trebuie să fie implicate în procesul electoral, nu trebuie să fie partizane politic, la fel cum politicul nu are ce căuta în biserică pentru a strânge voturi. Preoţii nu trebuie să mai fie agenţi electorali. Doar printr-un astfel de echilibru putem asigura că dreptul fundamental la libertate religioasă este garantat.

De-a lungul întregului proces de modificare a Constituţiei, desfăşurat pe perioada a trei ani, comunitatea LGBT din România s-a văzut de multe ori demonizată, pusă la zid, făcută ţap ispăşitor pentru toate problemele sociale ale României. Campania electorală din ultimele patru săptămâni a intensificat discursul urii faţă de comunitatea LGBT. Astăzi lucrurile acestea trebuie să se oprească. Ne-am câştigat astăzi dreptul de a fi trataţi ca cetăţeni egali în faţa legii, ca interlocutori egali în relaţia noastră cu statul şi cu alte entităţi sociale. Problemele noastre contează, iar la 17 ani de la dezincriminarea homosexualităţii, nu mai putem fi daţi la o parte şi ignoraţi.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea Constituţională spun răspicat prin decizii emise în ultimii ani că statul român trebuie să recunoască legal şi familiile formate din persoane de acelaşi sex.Statul român are obligaţia de a legaliza DE URGENŢÄ‚ parteneriatele civile, pentru a asigura un cadru legal demn pentru toţi cetăţenii, inclusiv persoanele LGBT.

"Astăzi cetăţenii României ne-au arătat că drepturile persoanelor LGBT nu pot fi obiectul unor jocuri politice. Clasa politică trebuie să se reconecteze la cetăţenii pe care îi reprezintă. Semnalul transmis cu prilejul acestui referendum este unul de susţinere faţă de minorităţile sexuale şi de gen, ale căror probleme reale trebuie adresate de urgenţă. România este obligată să ofere o formă cuplurilor de acelaşi, legalizarea parteneriatul civil devenind o prioritate imediată" a declarat Robert Raţiu, preşedinte MozaiQ.

Bătălia pentru comunitatea LGBT nu se opreşte aici. Problemele cu care se confruntă comunitatea noastră sunt numeroase şi nu suportă amânare. Astăzi, persoanele transgender din România încă se confruntă cu probleme de acces la sănătate, acces la educaţie, acces pe piaţa muncii. Tinerii LGBT din România sunt adeseori ţintele violenţei fizice şi emoţionale a colegilor, profesorilor li a părinţilor care le resping orientarea sexuală ori identitatea de gen. România nu are încă adoptat un plan naţional HIV/SIDA, condamnând mii de persoane la o viaţă incertă şi servicii medicale precare. Prin urmare, solicităm statului modificarea codului civil pentru a simplifica procesul de modificare a actelor de stare civilă, solicităm programe inclusive din partea Ministerului Educaţiei, Ministerul Sănătăţii trebuie să adopte planul naţional HIV/SIDA cu proiecte de prevenţie bugetate.

La final nu avem cum să nu mulţumim organizaţiilor, voluntarilor, oamenilor de bine, a membrilor şi delegaţilor USR şi tuturor aliaţilor comunităţii LGBTcare au făcut victoria de astăzi posibilă. Mobilizarea din aceşti trei ani şi mai accentuat din această campanie electorală ne dă speranţă în viitorul României, în care grupuri diverse colaborează pentru binele general şi în care diferenţele dintre noi ne unesc, nu ne separă."

(https://www.agerpres.ro/comunicate/2018/10/07/comunicat-de-presa-asociatia-mozaiq--188793)

Fara a intra in alte polemici pe care le consider total neavenite, din cauze explicate anterior tot aici, si trecand peste modul deplorabil in care s-au comportat alti reprezentanti ai puterilor separate ale statului, jurnalistii au avut, deja grija de ei, ma opresc aici. Caci analize au si aparut, una dintre ele aratand, chiar de ieri, ce a pierdut, de fapt, Romania prin ratarea sansei de a-si promova principiile moral-crestine, intr-o initiativa cetateneasca.

Nu pot incheia, insa, fara a mentiona ca in discursul vazut pe un post tv, s-a declarat ca victoria este impotriva PSD si BOR (de vazut, insa, ce implicatii deriva din asta), un alt subiect de multa meditatie, mai ales pentru cei care, pozitionandu-se in "barca comunitatii" pe care au servit-o cu atata ravna, au uitat ce inseamna, pana la urma, "NIHIL SINE DEO"!

miercuri, 3 octombrie 2018

O sansa ratata? (sau cum s-a dezinformat...dezinformarea)

Mi-am propus sa nu mai postez pe FB, in aceasta perioada, decat atunci cand am ceva de spus. Prilejul a aparut cand am gasit ieri, in acest "mirific" si interesant spatiu de informare, sau dezinformare, aceasta postare:

Fotografia postată de Ioan Szilágyi.

Cum curiozitatea nu m-a parasit, am cautat sa ma informez. Ca urmare, am gasit urmatoarele aspecte pe care le-am facut publice pe acelasi FB. Iata-le, preluate asa cum au aparut ele, dupa postare:

"Pentru ca am gasit o chestiune "la ordinea zilei" si fiind dintre cei care se documenteaza, pun aici, prin copy-paste, toata speta " proiect Legea 133 din 28.02.2018", speta publicata in M.Of. 255 din 22.03.2018, de pehttp://www.monitoruljuridic.ro/…/proiect-de-lege-nr-133-din….
ATENTIE: intre semnatarii proiectului se afla o binecunoscuta personalitate a societatii romanesti, apreciata inclusiv pentru participarea la evenimentele din 10. august curecnt. Poate da de gandit celor care vehiculeaza informatii neverificate!   
 PROIECT DE LEGE nr. 133 din 28 februarie 2018 de revizuire a Constituţiei României
EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 255 din 22 martie 2018

Comenteaza legea
EXPUNERE DE MOTIVE
Importanţa deosebit de mare a relaţiilor sociale care privesc alegerea prin vot a autorităţilor locale, deputaţilor, senatorilor, Preşedintelui României şi europarlamentarilor, precum şi incidenţa lor în procesul de instaurare, menţinere şi exercitare a puterii de stat reprezintă principalele motive pentru care acestea sunt reglementate atât prin Constituţie, legea fundamentală a statului român, cât şi prin legile electorale, în număr de patru. Dintre toate categoriile de norme juridice, trăsătura esenţială a normelor electorale este aceea că indică în modul cel mai direct şi mai eficient caracterul democratic sau, dimpotrivă, nedemocratic al unui sistem constituţional.
Într-o strânsă conexiune cu normele juridice electorale se află drepturile electorale, considerate a fi drepturi cetăţeneşti fundamentale prin excelenţă şi, totodată, drepturi cu caracter exclusiv politic, care nu pot fi exercitate decât de cetăţeni şi numai pentru participarea acestora la guvernare, în virtutea legăturilor pe care le au cu destinele societăţii în cadrul căreia le este recunoscut un atare statut. Din multitudinea drepturilor electorale recunoscute în dreptul românesc, majoritatea sunt reglementate prin legile organice, numai cele mai importante două fiind consacrate la nivel constituţional, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales.
În ceea ce priveşte dreptul de a fi ales, la modul general acesta desemnează aptitudinea unei persoane de a fi votată pentru a face parte din organele reprezentative ale statului şi a îndeplini astfel o demnitate publică sau o funcţie electivă. Conform art. 37 din Constituţie, dreptul de a fi ales aparţine în exclusivitate cetăţenilor români care au drept de vot şi domiciliul în ţară, cu condiţia să nu facă parte din categoriile de funcţionari publici nominalizate la art. 40 alin. (3) din Constituţie şi în legile organice, cărora le este interzisă asocierea în partide politice.
Suplimentar faţă de aceste condiţii sunt prevăzute şi limite minime de vârstă pentru a candida, care diferă în funcţie de tipul demnităţii pentru care se depune candidatura, astfel că pentru a putea fi ales în Camera Deputaţilor vârsta minimă este de 23 de ani, pentru a putea fi ales în Senat vârsta minimă este de 33 de ani, iar pentru a putea fi ales Preşedinte al României vârsta minimă este de 35 de ani, în toate situaţiile fiind necesar ca vârsta să fie împlinită până cel târziu în ziua alegerilor, inclusiv.
Prima condiţie, deţinerea cetăţeniei române, exclude străinii şi apatrizii, despre care se consideră că nu au o legătură permanentă şi stabilă cu statul şi nu fac parte din comunitatea socială care stă la baza uniunii politice statale. Spre deosebire însă de versiunea iniţială a Constituţiei, care impunea condiţia deţinerii numai a cetăţeniei române, versiunea actuală rezultată în urma revizuirii din anul 2003 recunoaşte dreptul de a fi ales inclusiv cetăţenilor români cu dublă sau multiplă cetăţenie.
A doua condiţie, domicilierea pe teritoriul ţării, este prevăzută de majoritatea constituţiilor lumii şi reprezintă o garanţie suplimentară a ataşamentului persoanei faţă de ţara la guvernarea căreia participă ca demnitar sau funcţionar public. Nu în ultimul rând, îndeplinirea acestei condiţii este esenţială pentru asigurarea exercitării efective şi în condiţii de eficienţă a oricărei funcţii sau demnităţi publice.
A treia condiţie, deţinerea dreptului de vot, rezidă în strânsa corelaţie dintre cele două drepturi electorale fundamentale şi în raportul de subsidiaritate care face de neconceput eventuala posibilitate ca cetăţenii cărora le-a fost ridicat dreptul elementar de a vota să păstreze în continuare dreptul de a-şi depune candidatura pentru a fi aleşi în organele reprezentative ale statului.
A patra condiţie, deţinerea dreptului de asociere în partide politice, instituie o ineligibilitate a judecătorilor Curţii Constituţionale, avocaţilor poporului, magistraţilor, membrilor activi ai armatei, poliţiştilor şi altor categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică, limitată însă la perioada în care cetăţenii îndeplinesc funcţiile respective, în scopul evitării oricăror conflicte de interese.
A cincea şi ultima condiţie, împlinirea unei anumite vârste, se justifică prin importanţa obligaţiilor pe care şi le asumă o persoană în fiecare astfel de funcţie sau demnitate publică, prin responsabilitatea care revine celor desemnaţi să guverneze, prin maturitatea de care trebuie să dea dovadă în gestionarea problemelor statului şi prin credibilitatea şi experienţa pe care candidaţii trebuie să le arate alegătorilor pentru ca aceştia să investească încredere şi speranţe în viitorii lor reprezentanţi.
Spre deosebire de persoanele care exercită funcţiile sau demnităţile publice anterior menţionate şi sunt alese prin votul egal, direct, secret şi liber exprimat al cetăţenilor, prim-ministrul este propus de Preşedintele României şi trebuie confirmat de Parlament, care se întruneşte în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a decide dacă acordă sau nu încrederea premierului şi persoanelor pe care acesta le nominalizează pentru a alcătui Guvernul, în calitate de miniştri ai cabinetului său.
În legătură cu condiţiile necesare pentru a ocupa funcţia de membru al Guvernului, art. 105 din Constituţie instituie incompatibilitatea cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial, precum şi cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate în afara celei de deputat sau de senator, permiţând însă în mod expres stabilirea altor incompatibilităţi prin lege organică.
Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.“
Coroborând art. 37 şi art. 105 din Constituţie cu art. 2 din Legea nr. 90/2001, se poate observa că îndeplinirea cumulativă a primelor trei condiţii, respectiv cetăţenia română, domiciliul în ţară şi dreptul de vot, este necesară atât pentru a fi votat în organele reprezentative ale statului, cât şi pentru a fi propus şi confirmat în funcţia de membru al Guvernului, în timp ce condiţia deţinerii dreptului de asociere în partide politice rămâne valabilă doar în prima situaţie, deoarece în cea de-a doua restricţia omoloagă este chiar mai severă, existând incompatibilitate cu orice funcţie publică de autoritate, precum şi cu funcţiile de reprezentare profesională salarizate din cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
Cât despre necesitatea împlinirii unei anumite vârste, aceasta este lăsată la libera apreciere a Preşedintelui României, atunci când desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru, a persoanei astfel propuse, atunci când alcătuieşte lista viitorilor miniştri, precum şi a membrilor Parlamentului, atunci când votează asupra învestiturii noului Guvern.
Pe de altă parte, legea organică prevede că pot fi membri ai Guvernului numai persoanele care nu au suferit condamnări penale, condiţie care nu se regăseşte în Constituţie şi nici în legile electorale, ceea ce l-a determinat pe Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate a art. 2 din Legea nr. 90/2001, prin care a criticat, în esenţă,
lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale.
În expunerea de motive a excepţiei au fost trecute în revistă situaţiile parlamentarilor, magistraţilor şi Preşedintelui României, care au fost comparate cu situaţia membrilor Guvernului, pentru evidenţierea caracterului eterogen al condiţiilor care trebuie întrunite pentru dobândirea calităţilor respective. Fără a contesta faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile statului, Avocatul Poporului a explicat că legislaţia care guvernează condiţiile de accedere la o funcţie sau demnitate publică trebuie să fie una coerentă, predictibilă şi unitară, aplicabilă tuturor reprezentanţilor puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.
Curtea Constituţională a respins excepţia prin Decizia nr. 304/2017, însă nu pentru motive de fond, ca neîntemeiată, ci pentru motive de formă, ca inadmisibilă, reţinând printre altele faptul că „examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei“. Din acest motiv, instanţa de contencios constituţional a concluzionat că „nu ţine nici de rolul şi nici de competenţa Curţii Constituţionale asigurarea coerenţei legislative invocate de Avocatul Poporului, revenind astfel Parlamentului şi Consiliului Legislativ obligaţia de a elimina o eventuală lipsă de coerenţă şi de a unifica legislaţia în materia antereferită“.
Prin prezenta iniţiativă ne propunem să remediem problemele semnalate de Avocatul Poporului prin consacrarea la nivel constituţional a unei condiţii de integritate unitare, similară celei privind membrii Guvernului, ce ar urma să se aplice persoanelor care candidează pentru a fi alese în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României.
Considerăm că este imperios necesar ca legislaţia care guvernează condiţiile de accedere la o funcţie sau demnitate publică să fie coerentă, predictibilă şi unitară, aplicabilă tuturor reprezentanţilor puterilor statului, astfel încât persoanele care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile publice şi să preîntâmpine derapajele de la principiile democraţiei prin drept.
În elaborarea acestui proiect de lege s-a avut permanent în vedere faptul că dreptul de a fi ales trebuie să fie, conform art. 20 din Constituţie, interpretat şi aplicat în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate internaţionale la care România este parte, dintre care cităm următoarele:
- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art. 21: „(1) Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. (2) Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa. (3) Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.“;
– Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice - Art. 25: „Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără niciuna din discriminările la care se referă art. 2 şi fără restricţii nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi; b) de a alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând libera exprimare a voinţei alegătorilor; c) de a avea acces, în condiţiile generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa.“
– Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - Primul Protocol Adiţional - Art. 3: „Înaltele Părţi Contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.“
Totodată, s-a ţinut cont şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului („CEDO“) în domeniul drepturilor electorale, care a reliefat existenţa unei distincţii clare între dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales, înclinând în favoarea conferirii unei protecţii juridice superioare celui dintâi în raport cu cel de-al doilea, ce poate fi supus unor restricţii semnificativ mai severe.
Astfel, referindu-se la dreptul de a alege, CEDO consideră că „orice îndepărtare de la principiul votului universal riscă să submineze legitimitatea democratică a legislaturii astfel alese şi implicit a legilor pe care aceasta le sancţionează“. În legătură cu dreptul de a fi ales, CEDO apreciază că „Ineligibilitatea trebuie în primul rând să fie reglementată prin norme de drept clare. Trebuie să urmărească un scop legitim.“, acceptând însă faptul că marja de apreciere a statelor membre este largă şi că „pot fi impuse condiţii de eligibilitate mai stricte pentru a candida în alegerile parlamentare, comparativ cu eligibilitatea de a vota“.
Aşadar, jurisprudenţa asupra dreptului de a alege nu este aplicabilă în mod automat, mutatis mutandis, problemei ineligibilităţii, în special atunci când se implementează testul proporţionalităţii restricţiilor. Cu toate acestea, se consideră că o regulă conform căreia orice persoană condamnată penal şi-ar pierde automat dreptul de a fi aleasă ar contraveni Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Potrivit CEDO, „statele contractante pot decide ori să permită instanţelor judecătoreşti să determine proporţionalitatea unei măsuri de restrângere a drepturilor electorale ale persoanelor condamnate penal, ori să integreze prevederi în legile lor care definesc circumstanţele în care o asemenea măsură trebuie aplicată. În acest din urmă caz, va rămâne în seama legislaturii însăşi să aprecieze interesele concurente pentru a evita orice restricţie generală, automată şi discriminatorie“.
Conform Codului Bunelor Practici în Materie Electorală, elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept („Comisia de la Veneţia“) din cadrul Consiliului Europei, persoanele pot fi private de drepturile electorale numai dacă sunt întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: (i) măsura să fie reglementată prin lege; (ii) principiul proporţionalităţii să fie respectat, condiţiile pentru ridicarea dreptului de a candida putând fi mai puţin stricte decât cele pentru ridicarea dreptului de vot; (iii) măsura să fie motivată de o incapacitate mentală sau de o condamnare penală pentru o infracţiune gravă; (iv) retragerea drepturilor politice sau constatarea incapacităţii mentale să fie impusă prin hotărâre judecătorească.
Cu toate acestea, din perspectiva jurisprudenţei CEDO, condiţia existenţei unei hotărâri judecătoreşti pentru fiecare caz în parte nu trebuie interpretată ad litteram. De altfel, însăşi Comisia de la Veneţia a statuat că „nu este neobişnuit ca, urmare a unei condamnări penale pentru o infracţiune gravă, persoanele să fie private de dreptul de a candida în alegeri. Totuşi, poate fi considerat problematic dacă dreptul pasiv de a vota este ridicat pe baza oricărei condamnări, indiferent de natura infracţiunii comise. O asemenea interdicţie absolută ar putea să nu fie în consonanţă cu Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. (…) Pe de altă parte, ar putea fi nepotrivit să nu fie incluse (sau să nu fie implementate) niciun fel de restricţii de eligibilitate pentru infractori.“
Majoritatea constituţiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conţin prevederi exprese în legătură cu condiţiile de eligibilitate ale candidaţilor la alegerile parlamentare. Unele dintre acestea, precum cele ale Spaniei, Italiei, Irlandei, Elveţiei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei, Statului Monaco, Moldovei şi Georgiei, statuează că situaţiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege. Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre constituţiile avute în vedere de Comisia de la Veneţia la elaborarea
Raportului preliminar asupra excluderii infractorilor din Parlament conţin diverse prevederi care împiedică persoanele condamnate penal să candideze.
După criteriul motivului ridicării dreptului de a fi ales există sisteme de drept care prevăd această măsură în funcţie de natura infracţiunii (de exemplu, pentru infracţiunile electorale, de corupţie etc.) şi sisteme de drept care o prevăd în funcţie de natura condamnării (de exemplu, pentru pedeapsa închisorii). După criteriul modului de aplicare a aceleiaşi măsuri se disting sisteme de drept în care aceasta rezultă direct din lege, ce stabileşte tipul de condamnare şi/sau tipul de pedeapsă ori de infracţiune care produce la o atare consecinţă, respectiv sisteme de drept în care aceasta poate fi dispusă de către instanţele judecătoreşti, de la caz la caz, ca pedeapsă complementară.
Dintre legile fundamentale europene care limitează într-un fel sau altul dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcţii şi demnităţi publice menţionăm următoarele:
- Constituţia Poloniei - art. 99 alin. (3): „Nicio persoană condamnată la pedeapsa cu închisoarea printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie nu poate fi aleasă în Camera Deputaţilor sau în Senat.“;
– Constituţia Greciei - art. 51 alin. (3): „Legea nu poate ridica dreptul la vot, cu excepţia situaţiilor în care o vârstă minimă nu a fost împlinită, sau în cazul unei incapacităţi legale, ori ca rezultat al unei condamnări penale irevocabile pentru anumite infracţiuni.“ ;
– Constituţia Danemarcei - art. 30 alin. (1): „Orice persoană care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare trebuie să fie eligibilă pentru a deveni membru al Parlamentului, exceptând situaţia în care a fost condamnată pentru o faptă care, în opinia publicului, o face nedemnă să fie membru al Parlamentului.“;
– Constituţia Islandei - art. 34: „Orice cetăţean care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare şi o reputaţie neştirbită este eligibil pentru a deveni membru al Parlamentului.“ Conform art. 5 al Legii nr. 24/2000 privind alegerile parlamentare nu mai poate fi considerată ca având o reputaţie neştirbită persoana condamnată de o instanţă judecătorească pentru comiterea unei fapte considerate odioasă de opinia, prin această noţiune înţelegându-se orice infracţiune pedepsită de instanţa judecătorească cu închisoarea de cel puţin 4 ani cu executare;
– Constituţia Ucrainei - art. 76: „Un cetăţean care are cazier judiciar pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie nu poate fi ales în Parlamentul Ucrainei dacă interdicţia nu este consumată şi ridicată conform procedurii stabilite prin lege.“;
– Constituţia Luxemburgului - Art. 53: „Nu pot fi alegători şi nici eligibili: 1. condamnaţii la pedepse penale; 2. cei care, într-o cauză corecţională, sunt privaţi de dreptul la vot prin sentinţă; 3. majorii aflaţi sub curatelă. Niciun alt caz de excludere nu poate fi prevăzut. Dreptul la vot poate fi restabilit prin graţierea persoanelor care l-au pierdut prin sentinţă penală.“;
– Constituţia Estoniei - art. 58: „Participarea la vot poate fi restrânsă prin lege pentru cetăţenii estonieni care au fost condamnaţi de o instanţă judecătorească şi execută sentinţe în instituţii penale.“
În cadrul unui sistem electoral ideal, mecanismele democratice ar trebui să garanteze că persoanele considerate nedemne să decidă asupra legislaţiei nu ajung decât cel mult în opoziţie, iar alegătorii ar trebui să poată împiedica infractorii să ajungă la guvernare. Comisia de la Veneţia observă însă că, în realitate, alegerea votanţilor poate fi alterată, în special dacă aceasta ignoră faptul că un candidat a fost condamnat penal, sau poate fi supusă unor presiuni, mai ales în prezenţa unor fenomene precum corupţia sau crima organizată.
În ţările care utilizează scrutinul cu liste închise, printre care se numără şi România, este practic imposibil ca alegătorii să lase infractorii pe dinafară, împrejurare care justifică implementarea unor restricţii ceva mai severe în privinţa drepturilor electorale pasive. Comisia de la Veneţia susţine că în cazurile mai grave este perfect admisibil ca aceste drepturi să fie limitate, inclusiv după eliberarea unui deţinut, cu condiţia ca măsura respectivă să nu fie aplicată pe întreaga durată a vieţii acestuia. Mai mult decât atât, s-a considerat că ridicarea dreptului de a fi ales poate fi dispusă chiar şi atunci când o persoană este condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendare sau după ce a fost graţiată.
Având în vedere că aceste probleme sunt legate de restricţia unor drepturi fundamentale şi de organizarea puterii publice, care sunt domenii constituţionale prin excelenţă, Comisia de la Veneţia arată că este justificat să fie reglementate prin prevederi constituţionale, ceea ce nu exclude însă posibilitatea reglementării (şi) prin legislaţia ordinară, de preferinţă cea electorală, nu neapărat cea penală.
În acord cu toate principiile generale şi speciale enunţate mai sus propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care cetăţenii condamnaţi definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, până la intervenirea unei situaţii care înlătură această consecinţă extrapenală a condamnării (n.r. reabilitarea, amnistia, dezincriminarea), reglementată prin lege organică.
Considerăm că textul propus respectă în totalitate Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, recomandările Comisiei de la Veneţia şi concordă cu prevederile similare care se regăsesc în constituţiile unor state europene cu îndelungate tradiţii democratice, cel puţin în virtutea următoarelor considerente principale:
- măsura nu se aplică decât persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, fiind exonerate cele care primesc pedepse penale mai uşoare (de exemplu, amenda penală), pentru respectarea principiului proporţionalităţii, potrivit căruia ridicarea dreptului de a fi ales trebuie aplicată numai pentru infracţiunile cu gravitate sporită;
– măsura nu se aplică decât condamnaţilor care au săvârşit fapte penale cu intenţie, fiind exoneraţi cei care au comis infracţiuni din culpă, deoarece acestea prezintă un grad de pericol social mai redus şi nu pot fi apreciate ca fiind de natură să pună sub semnul îndoielii onestitatea şi moralitatea făptuitorului;
– măsura nu priveşte doar candidaturile pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedinţia României, ci şi cele pentru organele administraţiei publice locale, ca o recunoaştere a importanţei semnificative a acestor funcţii publice şi pentru asigurarea egalităţii de tratament la nivelul întregii administraţii, printr-o reglementare unitară şi coerentă sub acest aspect;
– măsura nu se aplică pentru întreaga durată a vieţii condamnaţilor, fiind în mod expres limitată până la intervenirea unei situaţii care, potrivit legii organice, înlătură această consecinţă extrapenală a condamnării; aceste situaţii sunt în prezent dezincriminarea faptei, amnistia postcondamnatorie şi reabilitarea, aceasta din urmă putând fi de drept (care operează în temeiul legii, dacă persoana condamnată la pedeapsa amenzii sau a închisorii de până la 2 ani nu săvârşeşte o altă infracţiune în decurs de 3 ani de la data executării pedepsei) şi judecătorească (care se dispune la cerere, prin hotărâre judecătorească, dacă persoana condamnată la pedeapsa închisorii cuprinse între 2 ani şi 25 de ani nu săvârşeşte o altă infracţiune în decurs de 4 până la 10 ani de la data executării pedepsei).
Comitetul de Iniţiativă pentru Promovarea Propunerii Legislative a Cetăţenilor de Revizuire a Constituţiei României
prin Badea Mihai-Alexandru - preşedinte
LEGE
de revizuire a Constituţiei României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. I
După alineatul (2) al articolului 37 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării."
ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României
Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R245 din 13.02.2018,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect revizuirea Constituţiei României, republicată, în sensul completării art. 37 - Dreptul de a fi ales - cu un nou alineat, potrivit căruia cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.
În Expunerea de motive, pentru justificarea măsurii propuse, sunt prezentate, ca exemplu, mai multe texte din constituţiile unor state europene care limitează, într-un fel sau altul, dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcţii şi demnităţi publice, cum ar fi Polonia, Grecia, Luxemburg, Danemarca, Islanda, Estonia sau Ucraina.
Se mai precizează însă şi faptul că majoritatea constituţiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conţin prevederi exprese în legătură cu condiţiile de eligibilitate ale candidaţilor la alegerile parlamentare, iar, în unele state, cum ar fi Spania, Italia, Irlanda, Elveţia, Portugalia şi altele, se statuează că situaţiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege.
Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.
Relevăm faptul că prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
2. Pentru corectitudinea redactării, în finalul Expunerii de motive, expresia „propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3)“ trebuie redată sub forma „propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3)“.
3. La partea dispozitivă a art. I nu este necesar a se face precizări referitoare la Legea nr. 429/2003, prin care Constituţia a fost revizuită, fiind suficiente informaţiile referitoare la republicarea Legii fundamentale. Prin urmare, expresia „revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi“ trebuie eliminată.
PREŞEDINTE
dr. DRAGOŞ ILIESCU
Bucureşti, 28 februarie 2018.
Nr. 133.
Declaraţia de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative
a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României 
Subsemnaţii:
1. BADEA MIHAI-ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, CNP 1850925284559;
2. BOGDAN ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Bucureşti-Târgovişte nr. 22B, bl. 3, sc. A, et. 1, ap. 103, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 894291, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 29.04.2013, CNP 1830629260016;
3. CHIVU LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Aleea Fuiorului nr. 1, bl. H25, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, posesoare a cărţii de identitate seria RT numărul 875397, emisă de S.P.C.E.P. Sector 3 la data de 28.03.2013, CNP 2580420400080;
4. CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Alexandru Vlahuţă, bl. Lama B, et. 6, ap. 28, judeţul Cluj, posesor al cărţii de identitate seria CJ numărul 007977, emisă de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 06.11.2013, CNP 1860915332652;
5. CUPCEA ANTON-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Fabricii nr. 4A4, bl. E15, sc. A, et. 5, ap. 30, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RR numărul 919775, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 13.04.2012, CNP 1751116461526;
6. DOBRESCU OVIDIU-COSTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Bd. Uverturii nr. 55E, sc. 1, et. 6, ap. 46, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RD numărul 919419, emisă de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 4 la data de 22.09.2017, CNP 1890227460065;
7. GRIGORE DAN-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mitropolitul Andrei Şaguna nr. 111A, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 874520, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 17.03.2016, CNP 1430806400129;
8. LIICEANU GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Doctor Nicolae Tomescu nr. 19, sectorul 5, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 722445, emisă de S.P.C.E.P. S5 biroul nr. 1 la data de 05.02.2010, CNP 1420523400181;
9. NEGRU OANA-LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Maşina de Pâine nr. 43, bl. T111, sc. 1, et. 5, ap. 60, sectorul 2, posesoare a cărţii de identitate seria RK numărul 064076, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 16.05.2017, CNP 2760111424528;
10. OANCEA GEORGE-ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Frederic Chopin nr. 13, sc. B, ap. 12, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RR numărul 744221, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 12.04.2011, CNP 1790319453011;
11. PETCU MARIUS-PETRIŞOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Călăraşi, Bd. 1 Mai nr. 17, bl. A1, sc. 1, Et. 3, ap. 13, judeţul Călăraşi, posesor al cărţii de identitate seria KL numărul 511340, emisă de S.P.C.L.E.P. Călăraşi la data de 08.11.2016, CNP 1761102510030;
12. PUNGA DIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, aleea Feteşti nr. 4, bl. F5, sc. A, et. 2, ap. 8, sectorul 3, posesoare a cărţii de identitate seria RD numărul 661894, emisă de S.P.C.E.P. S3 biroul nr. 4 la data de 17.09.2010, CNP 2851220204490;
13. ŞORA MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul. Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 3, ap. 19, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RD numărul 028237, emisă de Secţia 1 la data de 27.05.1998, CNP 1161107400157;
14. TIMOFICIUC DANIELA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Învoirii nr. 6, ap. 2, sectorul 5, posesoare a cărţii de identitate seria RD numărul 870777, emisă de S.P.C.E.P. Sector 5 la data de 10.07.2017, CNP 2740827073551;
15. TUDORICĂ MIHAI NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Năvodari, Str. Albinelor, bl. A9, sc. A, et. 2, ap. 8, judeţul Constanţa, posesor al cărţii de identitate seria KZ numărul 399662, emisă de S.P.C.L.E.P. Năvodari la data de 08.12.2016, CNP 1811210082568;
16. VASILIU EUGEN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Căluşei nr. 77, ap. 5, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 229943, emisă de Secţia 8 la data de 20.04.2002, CNP 1461101400311;
17. NICOLAE VALERIU CIOLAN, cetăţean român, domiciliat în satul Jilava, comun Jilava, Şos. Giurgiului nr. 78, judeţul Ilfov, posesor al cărţii de identitate seria IF numărul 284541, emisă de S.P.C.L.E.P. Jilava la data de 01.06.2011, CNP 1701211163242;
18. FABRITIUS KLAUS, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Colonel Ştefan Stoica nr. 22, bl. 17B, sc. B, et. 3, ap. 66, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 607390, emisă de S.P.C.E.P. S1 biroul nr. 4 la data de 10.10.2008, CNP 1420525400267;
19. IANCU EUGEN-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Azurului nr. 5, bl. 118A, sc. B, et. 1, ap. 64, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 984682, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 06.10.2016, CNP 1650923131239,
în temeiul art. 2 alin. (1)-(3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi art. 150 din Constituţia României, republicată, declarăm următoarele:
- suntem cetăţeni români cu calitatea de alegător, titulari ai dreptului de vot prevăzut la art. 36 din Constituţia României;
– nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţia de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice;
– suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României;
– scopul iniţiativei este revizuirea Constituţiei României prin completarea art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care să fie limitat temporar dreptul de a fi ales în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de
Preşedinte al României, în cazul cetăţenilor condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, în condiţiile legii organice (n.r. reabilitare, amnistie, dezincriminare).
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu unanimitate de voturi desemnăm ca preşedinte pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru rezolvarea problemelor operative şi pentru reprezentarea comitetului atât în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv dar fără a se limita la Consiliul Legislativ, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Camera Deputaţilor, Senatul, Curtea Constituţională şi primăriile tuturor localităţilor din România, cât şi în raporturile sale cu persoanele fizice şi juridice private.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru sesizarea Consiliului Legislativ în vederea avizării propunerii legislative şi ulterior pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru a împuternici în numele comitetului oricâte persoane fizice dintre susţinătorii propunerii legislative, astfel încât acestea să întocmească şi să semneze listele de susţinători şi să atesteze prin semnătură conţinutul dosarelor aferente.
Redactată conform cererii exprese a părţilor şi autentificată în 1 (un) exemplar original şi 10 (zece) duplicate.
Declaranţi
BADEA MIHAI-ALEXANDRU
S.s. indescifrabil
BOGDAN ADRIAN
S.s. indescifrabil
CHIVU LILIANA
S.s. indescifrabil
CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN
S.s. indescifrabil
CUPCEA ANTON-NICOLAE
S.s. indescifrabil
DOBRESCU OVIDIU-COSTIN
S.s. indescifrabil
GRIGORE DAN-NICOLAE
S.s. indescifrabil
LIICEANU GABRIEL
S.s. indescifrabil

NEGRU OANA-LILIANA
S.s. indescifrabil
OANCEA GEORGE-ADRIAN
S.s. indescifrabil
PETCU MARIUS-PETRIŞOR
S.s. indescifrabil
PUNGA DIANA
S.s. indescifrabil
ŞORA MIHAI
S.s. indescifrabil

TIMOFICIUC DANIELA
S.s. indescifrabil
TUDORICĂ MIHAI NICOLAE
S.s. indescifrabil
VASILIU EUGEN
S.s. indescifrabil
NICOLAE VALERIU CIOLAN
S.s. indescifrabil
FABRITIUS KLAUS
S.s. indescifrabil
IANCU EUGEN-CĂTĂLIN
S.s. indescifrabil
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Societatea Profesională Notarială Manciu Paraschiva şi Moţatu Simona
Sediul: str. Ştirbei Vodă nr. 154, bl. 26A, sc. 1, et. 1, ap. 1, sectorul 1, Bucureşti
┌───────────────────────────┬──────────┐
│Nr. înscriere în registrul │ │
│de evidenţă a prelucrărilor│Tel: 021/ │
│de date cu caracter │312.69.69;│
│personal: 1642; │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│ │Fax: 021/ │
│ │637.37.04 │
└───────────────────────────┴──────────┘
Licenţa de funcţionare nr. 2140/1884/05.11.2013
E-mail: bnp_manciu@yahoo.com; simona_motatu@yahoo.com
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 193
anul 2018, luna februarie, ziua 12
În faţa mea, MANCIU PARASCHIVA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:
1. BADEA MIHAI-ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, identificat cu CI seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, CNP 1850925284559;
2. BOGDAN ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Bucureşti-Târgovişte nr. 22B, bl. 3, sc. A, et. 1, ap. 103, sectorul 1, identificat cu CI seria RT numărul 894291, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 29.04.2013, CNP 1830629260016;
3. CHIVU LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Aleea Fuiorului nr. 1, bl. H25, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, identificată cu CI seria RT numărul 875397, emisă de S.P.C.E.P. Sector 3 la data de 28.03.2013, CNP 2580420400080;
4. CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Alexandru Vlahuţă, bl. Lama B, et. 6, ap. 28, judeţul Cluj, identificat cu CI seria CJ numărul 007977, emisă de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 06.11.2013, CNP 1860915332652;
5. CUPCEA ANTON-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Fabricii nr. 4A4, bl. E15, sc. A, et. 5, ap. 30, sectorul 6, identificat cu CI seria RR numărul 919775, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 13.04.2012, CNP 1751116461526;
6. DOBRESCU OVIDIU-COSTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Bd. Uverturii nr. 55E, sc. 1, et. 6, ap. 46, sectorul 6, identificat cu CI seria RD numărul 919419, emisă de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 4 la data de 22.09.2017, CNP 1890227460065;
7. GRIGORE DAN-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mitropolitul Andrei Şaguna nr. 111A, sectorul 1, identificat cu CI seria RX numărul 874520, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 17.03.2016, CNP 1430806400129;
8. LIICEANU GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Doctor Nicolae Tomescu nr. 19, sectorul 5, identificat cu CI seria RT numărul 722445, emisă de S.P.C.E.P. S5 biroul nr. 1 la data de 05.02.2010, CNP 1420523400181;
9. NEGRU OANA-LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Maşina de Pâine nr. 43, bl. T111, sc. 1, et. 5, ap. 60, sectorul 2, identificată cu CI seria RK numărul 064076, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 16.05.2017, CNP 2760111424528;
10. OANCEA GEORGE-ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Frederic Chopin nr. 13, sc. B, ap. 12, sectorul 2, identificat cu CI seria RR numărul 744221, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 12.04.2011, CNP 1790319453011;
11. PETCU MARIUS-PETRIŞOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Călăraşi, Bd. 1 Mai nr. 17, bl. A1, sc. 1, et. 3, ap. 13, judeţul Călăraşi, identificat cu CI seria KL numărul 511340, emisă de S.P.C.L.E.P. Călăraşi la data de 08.11.2016, CNP 1761102510030;
12. PUNGA DIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, aleea Feteşti nr. 4, bl. F5, sc. A, et. 2, ap. 8, sectorul 3, identificată cu CI seria RD numărul 661894, emisă de S.P.C.E.P. S3 biroul nr. 4 la data de 17.09.2010, CNP 2851220204490;
13. ŞORA MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 3, ap. 19, sectorul 1, identificat cu CI seria RD numărul 028237, emisă de Secţia 1 la data de 27.05.1998, CNP 1161107400157;
14. TIMOFICIUC DANIELA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Învoirii nr. 6, ap. 2, sectorul 5, identificată cu CI seria RD numărul 870777, emisă de S.P.C.E.P. Sector 5 la data de 10.07.2017, CNP 2740827073551;
15. TUDORICĂ MIHAI NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Năvodari, Str. Albinelor, bl. A9, sc. A, et. 2, ap. 8, judeţul Constanţa, identificat cu CI seria KZ numărul 399662, emisă de S.P.C.L.E.P. Năvodari la data de 08.12.2016, CNP 1811210082568;
16. VASILIU EUGEN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Căluşei nr. 77, ap. 5, sectorul 2, identificat cu CI seria RT numărul 229943, emisă de Secţia 8 la data de 20.04.2002, CNP 1461101400311;
17. NICOLAE VALERIU CIOLAN, cetăţean român, domiciliat în satul Jilava, comuna Jilava, Şos. Giurgiului nr. 78, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF numărul 284541, emisă de S.P.C.L.E.P. Jilava la data de 01.06.2011, CNP 1701211163242;
18. FABRITIUS KLAUS, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Colonel Ştefan Stoica nr. 22, bl. 17B, sc. B, et. 3, ap. 66, sectorul 1, identificat cu CI seria RT numărul 607390, emisă de S.P.C.E.P. S1 biroul nr. 4 la data de 10.10.2008, CNP 1420525400267;
19. IANCU EUGEN-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Azurului nr. 5, bl. 118A, sc. B, et. 1, ap. 64, sectorul 6, identificat cu CI seria RX numărul 984682, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 06.10.2016, CNP 1650923131239,
care, în nume propriu, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a încasat onorariul în sumă de 570 lei + 108,30 lei TVA cu factură/2018.
Notar public,
Ss MANCIU PARASCHIVA
LS
Prezentul duplicat s-a întocmit în 10 (zece) exemplare, de MANCIU PARASCHIVA, notar public, astăzi, data autentificării actului şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
Notar public
MANCIU PARASCHIVA
----
MONITORULJURIDIC.RO
PROIECT DE LEGE nr. 133 din 28 februarie 2018 de revizuire a Constituţiei României EMITENT: Parlamentul PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr.…

Cum speta mi s-a parut de impact, am facut cateva sublinieri, prin bolduire si caracter. Pentru ce? Pentru ...trezire, daca nu este prea tarziu!

Caci, trecand de partea baricadei opozantilor la referendum, stau si ma intreb, ca unul care a citit TOT materialul: este o dezinformare ceea ce a fost pus in acest proiect de lege care a fost semnat de cel putin trei personalitati cunoscute? Daca da, cum au acceptat ca numele lor sa fie incluse in lista cu pricina? Daca nu, de ce s-a dezinformat...dezinformarea?

In final, pentru ca nu vreau sa o lungesc, stand stramb si judecand drept, ma intreb din nou: juristii nostri, aparatori ai drepturilor si libertatilor cetatenesti, nu au reusit, in aceastra perioada, sa clarifice cate proiecte de modificare a Constitutiei au fost promulgate si au ajuns legi pentru ca apropiatului referendum sa i se clarifice importanta?
Pentru ca daca referendumul apropiat, boicotat sau nu, se va tine si nu va fi validat, iar "destinatia" era tocmai acea lege, nu se rateaza o sansa enorma, sansa implementarii conditiilor menite, asa cum au fost prezentate in legea sus-mentionata, SA BLOCHEZE si nu sa faciliteze accesul la functiile publice specificate, prin neparticipare?
Si din nou ma intreb: de ce?

O fi din cauza ultimului paragraf din expunerea de motive, o fi din cauza neintelegerii momentului sau, pur si simplu, din cauza ca specialistii in dezinformare si manipulare au fost ei insisi manipulati si dezinformati?

Dar cum raspunsul, vorba cantecului "e vanare de vant", nu pot sa inchei decat cu traditionalul "ce-si face omul cu mana lui...ratare se cheama!".

vineri, 28 septembrie 2018

De ... democratie (cu s)!!!

Am tacut zilele acestea si mi-am propus sa tac, in continuare, dar uite ca ceva m-a "instigat". Nu, nu sunt vinovate invectivele lansate prin media si, in special, pe FB. E o obisnuinta sa se procedeze asa mai ales in democratia noastra originala. Nu sunt de vina nici atacurile la valori pe care, cu siguranta, majoritatea din cei care le lanseaza, incearca sa le "implementeze" in familiile lor, in cazul in care au o responsabilitate in acele familii. Nici macar vehementele chemari la boicot care, daca ar fi sa stam stramb si sa judecam drept, ar putea sa fie considerate instigari la oprirea sub orice forma a exercitarii dreptului de vot si sanctionate ca atare. Dar avand un precedent de "neincriminare a spetei" (cine chema la boicot in 2012 ?), doar am punctat "situatiunea". Si multe alte "chestii" care s-ar fi putut constitui in motive de "ne-tacere", dar pe care nu le-am luat in considerare.

M-a "instigat" si chiar zgandarit lipsa totala de informare din partea celor care se considera democrati, daca democratie inseamna neparticipare si apoi iesire in strada.

Cum nu mi-am propus sa fac istoricul votului, pentru care multi si-au sacrificat, de-a lungul timpului, viata, am sa ma opresc, scurt si concis la ceea ce se gaseste, foarte usor in mediul online si poate fi accesat de orice persoana care este interesata sa lupte pentru dreptate si adevar. Ca sa nu spun Adevar si dreptate!

Nu voi atinge subiecte abordate in postarile anterioare referitor la "Referendumul pentru modificarea Constitutiei" si aici trebuie sa-mi exprim dezamagirea pentru ca marea majoritate a aparatorilor lui au cazut in plasa diversionista a detractorilor familiei traditionale, ci voi antama unul singur: de ce participare si nu boicot.

Incep cu doua exemple despre ce inseamna participare. Primul, mai vechi si, poate, mai neimportant, il reprezinta Norvegia care de doua ori, prin referendum, in 1972 si 1994, s-a pronuntat impotriva aderarii la U.E. Al doilea, de rasunet, ramane fara indoiala BREXIT-ul din 2016. Cum detalii se gasesc din plin pe Internet, las "defavorizatilor in ale studiului si informarii" placerea de a se documenta.
Ma intorc, deci, la ceea ce mi se pare o groaznica problema educationala, dar nu aceea de "sapte ani de acasa", cu toate ca excluderea unui "s" dintr-un anumit cuvant poate duce si la concluzia inversa ci, asa cum am inceput, in gasirea si "manevrarea" informatiei atat de facila in spatiul online. Despre neparticipare si vina.
Caci, dar ca sa nu dau mura-n gura, las pe cei "educati" dupa cum am spus mai sus, sa caute inclusiv cine a semnat documentul" , exista niste articole dintr-o lege de modificare a celei de baza care spune cum se valideaza un referendum (dupa niste numere: 3 si 341). Ca sa nu mai vorbesc de acte normative care cuprind problemele financiare si de organizare. Iar inconstienta celor care cheama la boicot duce la ceva care, putred in Romania, numai democratie nu inseamna. Poate asa au gandit si englezii, cand au organizat Brexitul si...iata unde s-a ajuns: s-au trezit cu rezultatul pe care, cu siguranta, nu-l anticipasera.
Deci, inevitabilul deci, daca este cineva vinovat de "aruncarea pe fereastra" a sumei despre care s-a tot vorbit, atunci acesta este boicotul. Pentru ca daca s-a emis o lege de organizare, s-au investit sume din bugetul de stat si s-au facut demersurile legale, referendumul oricum se desfasoara. Ca sa nu spun ca "speta" este pe tapet din 2015!

Iar daca se doreste apararea democratiei si libertatii, aceasta inseamna particpare la vot si validarea prin rezultat. Negativ sau pozitiv. Strada este cu totul altceva, in alt context, in alta..."iepoca". Sau poate nu pentru Romania?

M-as putea extinde in divagatii pe aceasta tema dar ma opresc. Pentru ca, ce sa faci, raman unul dintre "cretinii" care va participa la referendum. Pentru ca iubesc democratia, dreptatea si, nu in ultimul rand, Adevarul. Votul este secret!





joi, 20 septembrie 2018

Pentru o informare corecta si neviciata

Pentru ca in mediul virtual si nu numai au aparut mii si mii de atitudini, care mai de care mai jignitoare si mai "exclusiviste" si pentru ca imi place sa caut, am facut-o si am gasit 2 (doua) surse competente si legale care prezinta complet "speta" referendumului la care romanii sunt chemati sa participe in luna octombrie curent.

Una este legea referendumului si treteaza la articolele 6 si 7 referendumul privind revizuirea Constitutiei. Iata, important deci, ce prevad acestea (bolduit, marit si colorat textul de interes):

"CAPITOLUL II
Organizarea referendumului naţional

SECŢIUNEA 1
Referendumul privind revizuirea Constituţiei
Art. 6
(1) Iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt supuse normelor prevăzute la art. 146 şi 147 din Constituţie, iar organizarea şi desfăşurarea referendumului se stabilesc prin lege.
(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei, precum şi rezultatul acestuia sunt obligatorii.

Art.7
(1) Cetatenii care participa la referendum au dreptul sa se pronunte prin "DA" sau "NU" la urmatoarea intrebare inscrisa pe buletinul de vot:
"Sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei Romaniei in forma aprobata de Parlament?"
(2) Rezultatul referendumului se stabileste in functie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel: (urmeaza un tabel pe care nu-l mai redau)>

(https://legeaz.net/legea-referendumului-3-2000/art-6-si 7-referendumul-privind-revizuirea-constitutiei-organizarea-referendumului-national)

A doua, cu la fel de mare importanta daca nu si mai, priveste modul legal si concret in care se va desfasura referendumul si cuprinde, cu punct si virgula, formularea expresa care se ca gasi pe buletinul de vot. Pentru mintile incetosate, voi reda formula cu cel mai mare caracter si culoare rosie. Poate asa se vor trezi vajnicii "aparatori" ai boicotarii acestui mod democratic de exprimare la realitatea care face parte, vrem sau nu, din actualitatea romaneasca postdecembrista. 


" LEGE din 18 septembrie 2018 de revizuire a Constituţiei României
EMITENT: Parlamentul 
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    ART. I
    Alineatul (1) al articolului 48 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 48
    Familia
    (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor."


    ART. II
    Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.


                    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                    NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
                    PREŞEDINTELE SENATULUI
                    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU"
(http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-din-18-septembrie-2018-de-revizuire-a-constitu-iei-rom-niei-emitent-parlamentul-publicat-n-205009.html)

In incheiere, pentru ca nu vreau s-o lungesc, trag si eu un semnal de alarma: ca se participa sau nu, ca se boicoteaza sau nu, speta este antamata din anul 2015 si se incadreaza in democratia noastra, chiar si originala, referendumul va fi organizat iar fondurile tot se aloca!

Ca asta-i legea, chiar daca vrem sau nu vrem.

Si daca pe un buletin de vot se va gasi o alta formulare decat cea prevazuta expres in cele doua legi prezentate, avem dreptul sa ne spunem cuvantul, ca cetateni liberi, informati si nemanipulati.

Si ca incheiere, daca se doreste schimbare cu adevarat, un indemn: mobilizati-va, dragilor, si participati cat mai multi la ALEGERILE LOCALE SI PARLAMENTARE. Caci acestea...fac si desfac!

Asta ca sa nu fim numiti noi prosti, idioti sau cum le vine la "dispozitie" celorlalti! 

vineri, 14 septembrie 2018

Important de clarificat

Astazi voi posta mai mulpt prin copy-paste. Si asta, dupa ce a aparut pe FB o postare care arata asa:

Fotografia postată de Nicolae Pană.
Verificarea articolului a demonstrat valabilitatea postarii. Iar urmatorul articol a fost si mai concludent:

"CAPITOLUL VI
Încetarea persoanei juridice

SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii speciale

Art. 259
Căsătoria
(1) Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
(2) Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.
(3) Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.
(4) Condiţiile de încheiere şi cauzele de nulitate ale căsătoriei se stabilesc prin prezentul cod.
(5) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.
(6) Căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.
(https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-259-casatoria-dispozitii-speciale-incetarea-persoanei-juridice)

Dar...

Verificand in Constitutia Romaniei am gasit urmatorul articol:

"Art. 48 – Familia
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie."
(https://www.constitutiaromaniei.ro/art-48-familia/)

Si aici intervine buba:

Articolele 258 si 259 din Codul civil difera de art. 48 aln 1 din Constitutie, in ceea ce priveste clarificarea termenului SOTI.
Cum curiozitatea m-a "impins" spre cercetare, am aflat urmatoarele:

"4. Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept
Dreptul civil se deosebeşte de dreptul constituţional, dreptul administrativ şi dreptul penal:
Ramura de dreptObiectul  reglementării (cu precădere)Metoda de reglementareCalitatea subiectelorCaracterul normelor (cu precădere)
Drept civilRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeEgalitateNespecialăDispozitiv
Drept constituţionalRaporturi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Drept administrativRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Dreptul munciiRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeSubordonareNespecială, dar mai restrânsăImperativ
Drept penalRaporturi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Dreptul civil se deosebeşte de alte ramuri de drept prin obiectul de reglementare, metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor.
Dreptul civil se deosebeşte de dreptul familiei prin întinderea obiectului reglementării. Relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei sunt de drept civil. Dreptul civil şi dreptul familiei se află în raportul întreg-parte.
Dreptul procesual civil este alcătuit din norme care reglementează modalităţile prin care titularul unui drept utilizează forţa de coerciţie a statului împotriva celui care nesocoteşte dreptul său.
Dreptul internaţional privat conţine reglementări pentru desemnarea legii şi jurisdicţiei aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate, cum ar fi: cetățenia străină, naționalitatea străină, aflarea în străinatate a unor bunuri, încheierea ori executarea în străinatate a unor contracte.
Dreptul civil are prevederi detaliate cu privire la consecinţele încălcării normelor de drept civil, cum ar fi nulitatea actelor juridice, rezilierea contractelor, despăgubirea celui prejudiciat. Reglementarea acestor consecinţe profită şi altor ramuri de drept, în virtutea caracterului de drept comun al dreptului civil.
si
Majoritatea normelor juridice de drept civil sunt cuprinse în Codul civil[1], dar există norme de drept civil cuprinse în alte acte normative. Dacă există contradicții sau necorelări între normele de drept civil cuprinse în Codul civil care se referă la drepturile și libertățile persoanelor, dispozițiile din Codul civil trebuie să fie interpretate și aplicate în concordanță cu Constituția[2], Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte[3]. În ce privește drepturile și libertățile persoanelor fizice forța Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte este mai mare chiar decât forța dispozițiilor din Constituția României[4]. Dacă există neconcordanțe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi Codul civil, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care în Codul civil sau în alte acte normative din România se găsesc dispoziţii mai favorabile pentru persoanele fizice[5]. Mai mult decât atât, în materiile reglementate în cuprinsul Codului civil, normele dreptului Uniunii Europene au o forță juridică mai mare decât cea a reglementărilor românești[6].


[1] Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011
[2] Constituția României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991. Textul actual al Constituției României, revizuite, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003.
[3] Potrivit art. 4 alin. (1) din Codul civil, “În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte.”
[4] Potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, “Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.”
[5] Potrivit art. 4 alin. (2) din Codul civil, “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.” Dispozițiile constituționale care vizează aceeași idee sunt și mai protective decât cele din Codul civil, ele trimițând și la alte acte normative care interesează drepturile fundamentale ale persoanelor fizice. Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție, “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituția sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”
[6] Potrivit art. 5 din Codul civil, “În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părţilor.”
(http://www.dreptcivil.ro/4 -delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept; 12-sistemul-normelor-de-drept-civil)

Si chichita sau "calcaiul lui Ahile":

Cum Constitutia are primordialitate, ca lege fundamentala a statului, un avocat "uns cu toate alifiile", bun adica in meserie si care doreste sa-si serveasca perfect clientii (el-el sau ea-ea), soti dupa cum se poate interpreta din actuala Constitutie va gasi, in justitie (pentru ca se va ajunge cu siguranta la procese) toate metodele si varientarile posibile si imposibile pentru a ocolii si exclude articolele susmentionate din Codul civil. Si avem destui avocati din acestia. 
Pentru ca:
"B.        Ramurile de drept fata de care se delimiteaza dreptul civil
Dreptul civil si dreptul constitutional
Dreptul constitutional este ramura de drept care contine norme fundamentale pentru existenta statului de drept roman, din care se inspira celelalte ramuri de drept.
Dreptul constitutional contine norme care reglementeaza: bazele statului roman, organele statului, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetateanului roman, insemnele statului roman.
Intre aceste doua ramuri de drept exista mai mute legaturi, dupa cum urmeaza:
-       dreptul constitutional contine norme care consacra unele principii ale dreptului civil;
-       legea fundamentala enunta principalele drepturi si libertati ale omului, care sunt si drepturi subiective civile ale persoanelor fizice ;
-       Constitutia reglementeaza organele de stat, care sunt persoane juridice din punct de vedere al dreptului civil;
-       prin Constitutie sunt stabilite garantiile juridice ale drepturilor subiective civile;
Exista si deosebiri intre aceste doua ramuri de drept:
-       daca in dreptul civil predomina raporturile patrimoniale, in dreptul constitutional predominante sunt raporturile nepatrimoniale;
-       subiectele raporturilor de drept civil se afla pe pozitii de egalitate, in timp ce subiectele de drept raporturilor de drept constitutional se afla pe pozitie de subordonare;
-       normele dreptului civil nu se cer subiectelor decat calitatea de persoana fizica sau persoana juridica, iar normele dreptului constitutional cer subiectelor sale o anumita calitate speciala.;
-       daca majoritatea normelor dreptului civil sunt dispozitive, in dreptul constitutional, majoritatea normelor sunt imperative.
-       stabilirea sanctiunilor dreptului civil se realizeaza prin proces, in timp ce sanctiunile dreptului constitutional – ex. suspendarea din functie – nu presupune existenta unui proces."
(http://www.stiucum.com/drept/drept-civil/Delimitarea-dreptului-civil-de65523.php)

Si atunci....

Atunci este nevoie de o prezentare mult mai elaborata, comprehensiva si exhaustiva, atat in media propriu-zisa cat si in mediul virtual, din partea unor specialisti in domeniu, pentru a explica de ce referendumul se refera doar la definirea termenului "SOTI" in concordanta cu Noul Cod Civil (adica barbatul si femeia uniti prin casatorie) in legea fundamentala, Constitutia Romaniei.

Ca sa stam stramb, sa judecam drept si sa inlaturam una din multele ambiguitati si neconcordante facute, cu sau fara intentie, de "parintii Constitutiei Romaniei postdecembriste".
Pentru comparatie, sugerez studierea Constitutiei din 1923, cu mare atentie si fara prejudecati.