vineri, 28 septembrie 2018

De ... democratie (cu s)!!!

Am tacut zilele acestea si mi-am propus sa tac, in continuare, dar uite ca ceva m-a "instigat". Nu, nu sunt vinovate invectivele lansate prin media si, in special, pe FB. E o obisnuinta sa se procedeze asa mai ales in democratia noastra originala. Nu sunt de vina nici atacurile la valori pe care, cu siguranta, majoritatea din cei care le lanseaza, incearca sa le "implementeze" in familiile lor, in cazul in care au o responsabilitate in acele familii. Nici macar vehementele chemari la boicot care, daca ar fi sa stam stramb si sa judecam drept, ar putea sa fie considerate instigari la oprirea sub orice forma a exercitarii dreptului de vot si sanctionate ca atare. Dar avand un precedent de "neincriminare a spetei" (cine chema la boicot in 2012 ?), doar am punctat "situatiunea". Si multe alte "chestii" care s-ar fi putut constitui in motive de "ne-tacere", dar pe care nu le-am luat in considerare.

M-a "instigat" si chiar zgandarit lipsa totala de informare din partea celor care se considera democrati, daca democratie inseamna neparticipare si apoi iesire in strada.

Cum nu mi-am propus sa fac istoricul votului, pentru care multi si-au sacrificat, de-a lungul timpului, viata, am sa ma opresc, scurt si concis la ceea ce se gaseste, foarte usor in mediul online si poate fi accesat de orice persoana care este interesata sa lupte pentru dreptate si adevar. Ca sa nu spun Adevar si dreptate!

Nu voi atinge subiecte abordate in postarile anterioare referitor la "Referendumul pentru modificarea Constitutiei" si aici trebuie sa-mi exprim dezamagirea pentru ca marea majoritate a aparatorilor lui au cazut in plasa diversionista a detractorilor familiei traditionale, ci voi antama unul singur: de ce participare si nu boicot.

Incep cu doua exemple despre ce inseamna participare. Primul, mai vechi si, poate, mai neimportant, il reprezinta Norvegia care de doua ori, prin referendum, in 1972 si 1994, s-a pronuntat impotriva aderarii la U.E. Al doilea, de rasunet, ramane fara indoiala BREXIT-ul din 2016. Cum detalii se gasesc din plin pe Internet, las "defavorizatilor in ale studiului si informarii" placerea de a se documenta.
Ma intorc, deci, la ceea ce mi se pare o groaznica problema educationala, dar nu aceea de "sapte ani de acasa", cu toate ca excluderea unui "s" dintr-un anumit cuvant poate duce si la concluzia inversa ci, asa cum am inceput, in gasirea si "manevrarea" informatiei atat de facila in spatiul online. Despre neparticipare si vina.
Caci, dar ca sa nu dau mura-n gura, las pe cei "educati" dupa cum am spus mai sus, sa caute inclusiv cine a semnat documentul" , exista niste articole dintr-o lege de modificare a celei de baza care spune cum se valideaza un referendum (dupa niste numere: 3 si 341). Ca sa nu mai vorbesc de acte normative care cuprind problemele financiare si de organizare. Iar inconstienta celor care cheama la boicot duce la ceva care, putred in Romania, numai democratie nu inseamna. Poate asa au gandit si englezii, cand au organizat Brexitul si...iata unde s-a ajuns: s-au trezit cu rezultatul pe care, cu siguranta, nu-l anticipasera.
Deci, inevitabilul deci, daca este cineva vinovat de "aruncarea pe fereastra" a sumei despre care s-a tot vorbit, atunci acesta este boicotul. Pentru ca daca s-a emis o lege de organizare, s-au investit sume din bugetul de stat si s-au facut demersurile legale, referendumul oricum se desfasoara. Ca sa nu spun ca "speta" este pe tapet din 2015!

Iar daca se doreste apararea democratiei si libertatii, aceasta inseamna particpare la vot si validarea prin rezultat. Negativ sau pozitiv. Strada este cu totul altceva, in alt context, in alta..."iepoca". Sau poate nu pentru Romania?

M-as putea extinde in divagatii pe aceasta tema dar ma opresc. Pentru ca, ce sa faci, raman unul dintre "cretinii" care va participa la referendum. Pentru ca iubesc democratia, dreptatea si, nu in ultimul rand, Adevarul. Votul este secret!





joi, 20 septembrie 2018

Pentru o informare corecta si neviciata

Pentru ca in mediul virtual si nu numai au aparut mii si mii de atitudini, care mai de care mai jignitoare si mai "exclusiviste" si pentru ca imi place sa caut, am facut-o si am gasit 2 (doua) surse competente si legale care prezinta complet "speta" referendumului la care romanii sunt chemati sa participe in luna octombrie curent.

Una este legea referendumului si treteaza la articolele 6 si 7 referendumul privind revizuirea Constitutiei. Iata, important deci, ce prevad acestea (bolduit, marit si colorat textul de interes):

"CAPITOLUL II
Organizarea referendumului naţional

SECŢIUNEA 1
Referendumul privind revizuirea Constituţiei
Art. 6
(1) Iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt supuse normelor prevăzute la art. 146 şi 147 din Constituţie, iar organizarea şi desfăşurarea referendumului se stabilesc prin lege.
(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei, precum şi rezultatul acestuia sunt obligatorii.

Art.7
(1) Cetatenii care participa la referendum au dreptul sa se pronunte prin "DA" sau "NU" la urmatoarea intrebare inscrisa pe buletinul de vot:
"Sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei Romaniei in forma aprobata de Parlament?"
(2) Rezultatul referendumului se stabileste in functie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel: (urmeaza un tabel pe care nu-l mai redau)>

(https://legeaz.net/legea-referendumului-3-2000/art-6-si 7-referendumul-privind-revizuirea-constitutiei-organizarea-referendumului-national)

A doua, cu la fel de mare importanta daca nu si mai, priveste modul legal si concret in care se va desfasura referendumul si cuprinde, cu punct si virgula, formularea expresa care se ca gasi pe buletinul de vot. Pentru mintile incetosate, voi reda formula cu cel mai mare caracter si culoare rosie. Poate asa se vor trezi vajnicii "aparatori" ai boicotarii acestui mod democratic de exprimare la realitatea care face parte, vrem sau nu, din actualitatea romaneasca postdecembrista. 


" LEGE din 18 septembrie 2018 de revizuire a Constituţiei României
EMITENT: Parlamentul 
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    ART. I
    Alineatul (1) al articolului 48 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 48
    Familia
    (1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor."


    ART. II
    Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.


                    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                    NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
                    PREŞEDINTELE SENATULUI
                    CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU"
(http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-din-18-septembrie-2018-de-revizuire-a-constitu-iei-rom-niei-emitent-parlamentul-publicat-n-205009.html)

In incheiere, pentru ca nu vreau s-o lungesc, trag si eu un semnal de alarma: ca se participa sau nu, ca se boicoteaza sau nu, speta este antamata din anul 2015 si se incadreaza in democratia noastra, chiar si originala, referendumul va fi organizat iar fondurile tot se aloca!

Ca asta-i legea, chiar daca vrem sau nu vrem.

Si daca pe un buletin de vot se va gasi o alta formulare decat cea prevazuta expres in cele doua legi prezentate, avem dreptul sa ne spunem cuvantul, ca cetateni liberi, informati si nemanipulati.

Si ca incheiere, daca se doreste schimbare cu adevarat, un indemn: mobilizati-va, dragilor, si participati cat mai multi la ALEGERILE LOCALE SI PARLAMENTARE. Caci acestea...fac si desfac!

Asta ca sa nu fim numiti noi prosti, idioti sau cum le vine la "dispozitie" celorlalti! 

vineri, 14 septembrie 2018

Important de clarificat

Astazi voi posta mai mulpt prin copy-paste. Si asta, dupa ce a aparut pe FB o postare care arata asa:

Fotografia postată de Nicolae Pană.
Verificarea articolului a demonstrat valabilitatea postarii. Iar urmatorul articol a fost si mai concludent:

"CAPITOLUL VI
Încetarea persoanei juridice

SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii speciale

Art. 259
Căsătoria
(1) Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
(2) Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.
(3) Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.
(4) Condiţiile de încheiere şi cauzele de nulitate ale căsătoriei se stabilesc prin prezentul cod.
(5) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.
(6) Căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.
(https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-259-casatoria-dispozitii-speciale-incetarea-persoanei-juridice)

Dar...

Verificand in Constitutia Romaniei am gasit urmatorul articol:

"Art. 48 – Familia
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie."
(https://www.constitutiaromaniei.ro/art-48-familia/)

Si aici intervine buba:

Articolele 258 si 259 din Codul civil difera de art. 48 aln 1 din Constitutie, in ceea ce priveste clarificarea termenului SOTI.
Cum curiozitatea m-a "impins" spre cercetare, am aflat urmatoarele:

"4. Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept
Dreptul civil se deosebeşte de dreptul constituţional, dreptul administrativ şi dreptul penal:
Ramura de dreptObiectul  reglementării (cu precădere)Metoda de reglementareCalitatea subiectelorCaracterul normelor (cu precădere)
Drept civilRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeEgalitateNespecialăDispozitiv
Drept constituţionalRaporturi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Drept administrativRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Dreptul munciiRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeSubordonareNespecială, dar mai restrânsăImperativ
Drept penalRaporturi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Dreptul civil se deosebeşte de alte ramuri de drept prin obiectul de reglementare, metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor.
Dreptul civil se deosebeşte de dreptul familiei prin întinderea obiectului reglementării. Relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei sunt de drept civil. Dreptul civil şi dreptul familiei se află în raportul întreg-parte.
Dreptul procesual civil este alcătuit din norme care reglementează modalităţile prin care titularul unui drept utilizează forţa de coerciţie a statului împotriva celui care nesocoteşte dreptul său.
Dreptul internaţional privat conţine reglementări pentru desemnarea legii şi jurisdicţiei aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate, cum ar fi: cetățenia străină, naționalitatea străină, aflarea în străinatate a unor bunuri, încheierea ori executarea în străinatate a unor contracte.
Dreptul civil are prevederi detaliate cu privire la consecinţele încălcării normelor de drept civil, cum ar fi nulitatea actelor juridice, rezilierea contractelor, despăgubirea celui prejudiciat. Reglementarea acestor consecinţe profită şi altor ramuri de drept, în virtutea caracterului de drept comun al dreptului civil.
si
Majoritatea normelor juridice de drept civil sunt cuprinse în Codul civil[1], dar există norme de drept civil cuprinse în alte acte normative. Dacă există contradicții sau necorelări între normele de drept civil cuprinse în Codul civil care se referă la drepturile și libertățile persoanelor, dispozițiile din Codul civil trebuie să fie interpretate și aplicate în concordanță cu Constituția[2], Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte[3]. În ce privește drepturile și libertățile persoanelor fizice forța Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte este mai mare chiar decât forța dispozițiilor din Constituția României[4]. Dacă există neconcordanțe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi Codul civil, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care în Codul civil sau în alte acte normative din România se găsesc dispoziţii mai favorabile pentru persoanele fizice[5]. Mai mult decât atât, în materiile reglementate în cuprinsul Codului civil, normele dreptului Uniunii Europene au o forță juridică mai mare decât cea a reglementărilor românești[6].


[1] Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011
[2] Constituția României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991. Textul actual al Constituției României, revizuite, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003.
[3] Potrivit art. 4 alin. (1) din Codul civil, “În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte.”
[4] Potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, “Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.”
[5] Potrivit art. 4 alin. (2) din Codul civil, “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.” Dispozițiile constituționale care vizează aceeași idee sunt și mai protective decât cele din Codul civil, ele trimițând și la alte acte normative care interesează drepturile fundamentale ale persoanelor fizice. Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție, “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituția sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”
[6] Potrivit art. 5 din Codul civil, “În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părţilor.”
(http://www.dreptcivil.ro/4 -delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept; 12-sistemul-normelor-de-drept-civil)

Si chichita sau "calcaiul lui Ahile":

Cum Constitutia are primordialitate, ca lege fundamentala a statului, un avocat "uns cu toate alifiile", bun adica in meserie si care doreste sa-si serveasca perfect clientii (el-el sau ea-ea), soti dupa cum se poate interpreta din actuala Constitutie va gasi, in justitie (pentru ca se va ajunge cu siguranta la procese) toate metodele si varientarile posibile si imposibile pentru a ocolii si exclude articolele susmentionate din Codul civil. Si avem destui avocati din acestia. 
Pentru ca:
"B.        Ramurile de drept fata de care se delimiteaza dreptul civil
Dreptul civil si dreptul constitutional
Dreptul constitutional este ramura de drept care contine norme fundamentale pentru existenta statului de drept roman, din care se inspira celelalte ramuri de drept.
Dreptul constitutional contine norme care reglementeaza: bazele statului roman, organele statului, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetateanului roman, insemnele statului roman.
Intre aceste doua ramuri de drept exista mai mute legaturi, dupa cum urmeaza:
-       dreptul constitutional contine norme care consacra unele principii ale dreptului civil;
-       legea fundamentala enunta principalele drepturi si libertati ale omului, care sunt si drepturi subiective civile ale persoanelor fizice ;
-       Constitutia reglementeaza organele de stat, care sunt persoane juridice din punct de vedere al dreptului civil;
-       prin Constitutie sunt stabilite garantiile juridice ale drepturilor subiective civile;
Exista si deosebiri intre aceste doua ramuri de drept:
-       daca in dreptul civil predomina raporturile patrimoniale, in dreptul constitutional predominante sunt raporturile nepatrimoniale;
-       subiectele raporturilor de drept civil se afla pe pozitii de egalitate, in timp ce subiectele de drept raporturilor de drept constitutional se afla pe pozitie de subordonare;
-       normele dreptului civil nu se cer subiectelor decat calitatea de persoana fizica sau persoana juridica, iar normele dreptului constitutional cer subiectelor sale o anumita calitate speciala.;
-       daca majoritatea normelor dreptului civil sunt dispozitive, in dreptul constitutional, majoritatea normelor sunt imperative.
-       stabilirea sanctiunilor dreptului civil se realizeaza prin proces, in timp ce sanctiunile dreptului constitutional – ex. suspendarea din functie – nu presupune existenta unui proces."
(http://www.stiucum.com/drept/drept-civil/Delimitarea-dreptului-civil-de65523.php)

Si atunci....

Atunci este nevoie de o prezentare mult mai elaborata, comprehensiva si exhaustiva, atat in media propriu-zisa cat si in mediul virtual, din partea unor specialisti in domeniu, pentru a explica de ce referendumul se refera doar la definirea termenului "SOTI" in concordanta cu Noul Cod Civil (adica barbatul si femeia uniti prin casatorie) in legea fundamentala, Constitutia Romaniei.

Ca sa stam stramb, sa judecam drept si sa inlaturam una din multele ambiguitati si neconcordante facute, cu sau fara intentie, de "parintii Constitutiei Romaniei postdecembriste".
Pentru comparatie, sugerez studierea Constitutiei din 1923, cu mare atentie si fara prejudecati.  


joi, 13 septembrie 2018

Tot o clarificare

Acum cativa ani, in timpul tragediei de la "Charlie Hebdo" si manifestarilor de sprijin ce i-au urmat, am ascultat la radio o demonstratie de rationalism pe tema "De ce nu sunt Charlie". Nu intru in detalii, interesatii pot gasi emisiunea in arhive!
In schimb, vreau sa precizez ca persoana in emisie facea o prezentare perfecta a situatiei, punctand un mare adevar: fiecare dintre noi reprezinta o entitate care nu se poate transfera catre alta entitate. Daca ne aseamana foarte multe lucruri, mult mai multe lucruri ne separa. Doar pentru a demonstra ceva, nu neaparat trebuie sa te identifici cu acel ceva.

Asa cum am mai spus pe FB, urmaresc multele discutii pe multe spete, cea mai recenta fiind a referendumului de luna viitoare. Din surse diverse, "unA" sau "altA", cum le-am intitulat eu, dupa frumoasa punere in scena a unei "Scrisori" eminesciene.

Nu mica mi-a fost mirarea vazand, de pe "unA" din surse, cum multi participanti la marirea ratingului FB, caci chiar daca nu constientizam, noi facem ca aceasta, isi manifesta dezaprobarea fata de "eveniment" din cauza restrangerii drepturilor si libertatilor cetatenesti, dupa cum afirma respectivii. Adica, vezi Doamne, cum traim in democratie si fiecare are dreptul la libertate, de ce sa o ingradim?

Am mai spus-o si o mai spun: pe vremea cand lucram si colaboram cu ONG-uri din diferite sfere, am fost implicat in sustinerea "ACCEPT" si a altor grupuri "marginalizate". Dar sustinerea s-a limitat la respectarea dreptului fiecaruia de a-si alege "calea", chiar daca in subsidiar convingerea mea a fost alta. Si in nici un caz la manifestarea publica, asa cum se practica acum in asa-zisa "lume libera".

Am pus in ghilimele, deoarece a fi liber nu inseamna a-l nesocoti pe cel de langa tine. Deci, cine vrea sa traiasca in altfel de familie, dupa parerea mea, este liber sa o faca in libertatea consfintita de legile in vigoare. Altfel, ma intreb de ce, de exemplu, nu pot practica poligamia, sau ceva mai multe despre care, daca as scrie, m-as trezi "vanat" de aparatorii drepturilor omului. Doar e dreptul meu sa fac ce vreau si nimeni nu trebuie sa mi-l ingradeasca, nu?

Un semn de intrebare fata de cine, ce, de ce si cum ne manifestam libertatea si ne cerem drepturilr.
Si apropo, cine, cum, in ce fel si in ce sens limiteaza drepturile si libertatile cetateanului, daca tot vrem sa fim liberi sa facem ce vrem noi in societatea aceasta atat de permisiva si atat de fragila?

Americanii si nu numai, cunosc pe propria piele ce inseamna libertatea de a avea arme, doar ca un exemplu de "extrema periculozitate" a libertatii pe care "Rarintii Constitutiei" de acum cateva sute de ani nu si-au ninchipuit-o.
Doar ca acei parinti, in majoritatea lor aveau ceva ce astazi pare atat de desuet, credinta in Dumnezeu. 

Ma intreb, astfel, daca aparam principii sau doar vrem sa fim "aia", cand de fapt nu ne stim nici pe noi ce suntem?

Si daca tot sunt la clarificari, ca unul care peste o luna sarbatoresc, daca ingaduie Dumnezeu,  40 (patruzeci de ani) de ani de "familie traditionala", vreau sa las o mica "invatatura" transmisa de mama, Dumnezeu sa o odihneasca.
O paranteza, inainte de aceasta, cred ca este binevenita. Nu au fost doar ani de "lapte si miere". Au fost discutii contradictorii, uneori certuri, tristeti si neintelegeri pline de amaraciune dar si impacari si reveniri mai mult decat minunate. Cineva a contribuit la asta, dar povestea respectiva poate altadata.

Acum, "invatatura cu pricina". Spunea mama asa: 

"Casatoria, dragilor, este ca un butoi mare, plin cu mizerii (rahat pe romaneste) si cu un lat de palma de miere pe deasupra.
Cand ajung sa se casatoreasca, unii se avanta si mananca ambii mierea cu polonicul, altii cu lingurile, altii amandoi cu o singura lingurita.

Cei care folosesc polonicele, ajung foarte repede la rahat, cu toate consecintele care se vad si exista in toata lumea. 

Cei care folosesc lingurile, termina mai tarziu, dar tot ajung repede la rahat.

Cei care folosesc amandoi o singura lingurita, ajung sa se bucure de miere, fara sa o deterioreze in vreun fel. Invatati, mama sa folositi amandoi aceeasi lingurita si luati cate un varf, nu o lingurita plina, pentru ca mierea e buna putin cate putin, altfel ajungi sa ti se faca rau si sa o versi."

Asta este clarificarea pe care am dorit sa o las, acum ca sfat si exemplu si pe viitor, ca invatatura pentru cei care doresc sa aiba o "familie traditionala" sanatoasa si binecuvantata.

PS: tarziu fiind, cer scuze daca nu mai corectez textul. Multumesc pentru intelegere!



miercuri, 12 septembrie 2018

Clarificare



Urmaresc de ceva vreme, fara a mai posta pe blog sau pe FB, mersul lucrurilor in acest colt de lume numit Romania. Si zbaterea continua pentru ceea ce vor, sau clameaza ca vor, majoritatea dintre participantii in si prin lumea virtuala si nu numai.
Am incercat, pe cat a fost posibil, sa fiu echidistant si sa ma informez din mai multe "surse", chiar daca ele sunt contradictorii, contestate de unii si apreciate de altii. O informare corecta se face, asa cum stiu ca apreciaza si specialistii in domeniu, cunoscand toate, sau aproape toate, parerile si punctele de vedere dintr-o speta.

Asa se face ca astazi, dupa atatea si atatea postari si solicitari de distribuire, m-am "blocat" in speta numita "7 octombrie 2018, Referendum pentru redenumirea familiei in Constitutie". 
Dar nu un blocaj care te face sa paralizezi si sa nu mai poti misca ci un blocaj, acel blocaj de concentrare pe ceva si te face sa nu te mai uiti la altceva.

Iar concentrarea despre care vorbesc m-a "blocat" tocmai pe citatul de la inceput al Majestatii sale, Regele Mihai.

Motive? 
Mai intai pentru ca personalitatea Majestatii sale reprezinta, dupa umila mea parere, reperul central pentru construirea unui "caiet de sarcini" in crearea unui viitor Romaniei, indiferent de ce politicieni (atentie, nu oameni politici) aducem in discutie sau cu ce "vectori de imagine" am incerca sa ma amagim ca "salveaza Romania". Acest fapt si ca urmare a celebrului proces prin care Romania mileniului trei si-a marcat ...evolutia.
Apoi pentru ca, departe de orice propaganda (strict alfabetic) atee, liber cugetatoare ori religioasa de orice fel, cele trei repere constituie conditia sine qua non pentru relansarea acestei tari atat de (iarasi strict alfabetic) abuzata, blamata, dezavuata, infierata, judecata, murdarita, persiflata si nu in ultimul rand, tradata indiferent de cine si cum.

Nu intru acum in analiza celor trei termeni si nici a spetei referendumului.  Dar, cum am vazut, deja, ca multi vajnici aparatori ai democratiei considera actiunea neavenita, tendentioasa, dictatoriala si discretionala, noneuropeana samd, ma intreb: oare stim cu adevarat ce vrem?

Cautam repere, cautam in ce sa avem incredere, alergam dupa modele care, zic unii, au valabilitate in tari cu traditie democratica, dar care produc si ele deziluzii, dorind si sperand sa realizam schimbarea. De jos in sus. 
Dar de ce nu si de sus in jos? 

Ramane, zic eu, sa meditam mult mai mult la cei trei "stalpi" definitori pentru lumea de maine, din care si Romania face parte: morala, credinta, memorie.

Si pentru a pune "cireasa pe tort", cred ca Romania de maine nu poate exista fara ceva blamat de marea mojoritate acum dar care, in esenta, reprezinta cheia succesului in viitor...omul nou, dupa cum reiese de aici:

24 şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.24 Si sa va imbracati in omul cel nou, cel dupa Dumnezeu, zidit intru dreptate si in sfintenia adevarului.
(http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/efeseni/4/)

Caci, nu-i asa, ramanand in spiritul celor trei ternemi, "Nihil Sine Deo!". 

PS: scuze pentru lipsa corectiilor. Am de corectat ceva mai...dificil (cu banca).