Un gand-mesaj!

Fara alte cuvinte las, spre meditare si nu numai, niste versuri cu care ne-am mai intalnit multi. Si cum ne-am mai intalnit, tot multi si cu Pastele, adica sarbatoarea Invierii Domnului mi-am zis, in gandul meu, ca reamintirea lor nu poate fi decat benefica. Mai ales intr-o asa interpretare!(https://romaniidingraz.wordpress.com/2015/04/12/nu-i-singur-iuda-vinovat-poezie-de-costache-ioanid-recita-florin-piersic/)

"Nu-i singur Iuda vinovat
de sângele ce se dădu.
Nici marii preoţi, nici Pilat,
ci lumea-ntreagă, prin păcat!
Şi eu, şi tu…

Nu drumul greu spre Golgota,
nici biciul, când Isus căzu.
Şi dacă crucea grea era,
povara noastră şi mai grea!
Şi eu, şi tu…

Nu patru cuie L-au pătruns,
când El pe cruce se-aşternu.
Ci noi, cu sufletul ascuns,
cu mii de patimi L-am străpuns!
Şi eu, şi tu…

Nu doar bătrânii cărturari,
nu doar mai marii preoţi, nu!
Şi noi am râs, cu ochii murdari,
şi noi suntem cei doi tâlhari!
Şi eu, şi tu…

Şi nu ostaşilor prin sorţi
cămaşa albă Şi-o dădu.
Ci tuturor! Dar tu n-o porţi!
Şi, fără ea, toţi suntem morţi!
Şi eu, şi tu…

Nu doar în stânci, sub lilieci,
nu doar sub lespede zăcu.
Ci L-am ascuns ca pentru veci
sub piatra unor forme reci,
Şi eu, şi tu…

Şi-acum Isus cel condamnat
azi El te-ntreabă :”Da sau nu ?
Eşti tu sau nu eşti vinovat?”
Eu am spus da! Şi-am fost iertat.
Eu am spus da.
Dar tu ? Dar tu?…"

Spre meditare

M-am "plimbat" astazi pe multe pagini, unele mai interesante decat altele. M-am oprit la ceva interesant, poate prea interesant pentru actualitatea romaneasca. Si am retinut o fraza care, in context, spune mai mult decat ar fi vrut autorul sa transmita. Las aceasta fraza spre meditare si, ca idealist ce sunt, sper sa dea cat de cat de gandit pe acolo pe unde trebuie. Adica pe unde sunt conducatori. Alesi si numiti, de toate gradele, nivelele, nivelurile si, mai ales, culorile.

"Prima metodă folosită pentru a aprecia inteligenţa unui conducător este să-i priveşti pe oamenii din jurul lui."
(http://autori.citatepedia.ro/de.Niccolo+Machiavelli)

Ganduri la o aducere aminte

O fresca perfecta a societatii trecute ne-a lasat-o inegalabilul Pastorel Teodoreanu. O readuc aminte pentru ca prea seamana cu ceea ce numim, astazi si acum democratia originala romaneasca. Bineintales, cu adaptarile si corecturile corespunzatoare. Pe care fiecare dintre cititiri le poate face. Daca se doreste!

"Zece membri de partid 

Zece membri de partid 
Visau viata noua 
Unul a vorbit in vis, 
Si-au ramas doar noua. 

Noua membri de partid 
De marxism s-au copt! 
Unul s-a rascopt din ei, 
Si-au ramas doar opt! 

Opt membri de partid 
Au trecut la fapte ... 
Unul a trecut la Tito! 
Si-au ramas doar sapte! 

Sapte membri de partid 
Fac afaceri grase, 
Unul a intrat la zdup 
Si-au ramas doar sase! 

Sase membri de partid 
Au strigat lozinci, 
Unul a strigat gresit 
Si-au ramas doar cinci! 

Cinci membri de partid 
Cand au fost la teatru, 
Unul n-a aplaudat 
Si-au ramas doar patru! 

Patru membri de partid 
Si cam toti evrei, 
Unul a plecat in Eretz 
Si-au ramas doar trei! 

Trei membri de partid 
Vorbeau de razboi! 
Unul a vorbit cam mult, 
Si-au ramas doar doi! 

Doi membri de partid 
Mandri ca paunul. 
Unul a innebunit, 
Si-a ramas doar unul! 

Un membru de partid, 
Cel mai lamurit. 
A plecat cu Onete-ul 
Si n-a mai venit! 

ZERO membri de partid, 
Lupta pentru pace. 
Ca partidul nostru drag 
Stie el ce face!"
(https://www.minunat.eu/zece-membri-de-partid-de-pastorel-teodoreanu/)

Ganduri de ... 1 aprilie

Ma bucura aparitia unui nou partid pe esicherul politic mioritic. In felul aceste, cu adevarat, stangile nu vor mai sti ce fac dreptele (sau viceversa) iar contribuabilul si mai debusolat, va intelege ca nu este raspuns la greaua intrebare "eu cu cine votez?".

Ma bucura desecretizarea protocoalelor SRI. Caci, daca ne luam dupa "teoria conspiratiei" acestrea, alaturi de "Protocoalele Sionului", vor contribui la clarificarea tuturor neclaritatilor existente pe mamapond vis-a-vis de noua ordine mondiala si, cu siguranta, vor devoala toate spetele care au condus la scufundarea Romaniei din perioada "marilor succesuri" si pana la stingerea "razboiului celor 2 roze" (daca s-a stins tema interesanta a "binomului"). Si mai ales, ma bucura sa aflam de ce ele au fost "pecetluite" atunci cand "economia duduia" prefigurand grava criza care a lovit intreaga lume, dar pe noi nu.

Ma bucura schimbarile de tot felul in institutii care, pana acum, ar fi trebuit sa faca, postdecembrist, lumina pentru a avea si noi acces la "capatul tunelului luminat". In felul aceste vom intelege mai bine ca "rotirea cadrelor" nu era o chichita oarecare ci un mod de pregatire pentru ceea ce va urma intre sa se intample doua semne de exclamare, "mai animalule!" si "Romania lucrului bine facut!". Romania, tara tuturor posibilitatilor!

Ma bucura eliminarea ineptiilor guvernamentale care dovedeau, cel putin pana acum, ca invatamantul romanesc face prosti, daca-mi amintesc, cat de cat, "prestatia" unui fost specialist in navigare si "navigatie". Ele au lasat loc unui slogan "muncitorec', NOI NICI NU MUNCIM, NICI NU GANDIM PENTRU TARA CI DOAR PENTRU BUZUNARELE NOASTRE! In felul acesta stim, cel putin, ca nu ne fura strainii, cum prea des se aude in media, fara nici un impact in zona destinata apararii natiunii si vom putea, deci, sa-i alegem incontinuare pe cei care, conform zicere, parafrazat, "vin ai nostri, pleac-ai nostri, noi tot vom muncii ca prostii!:.

Si ma mai bucura, inca, o sumedenie de spete interne si, de ce nu, externe, care ne fac viata mai frumoasa si insuportabila pentru ca "traim in Romania anormalitatii mileniului trei:. De la "subventii" pentru cei care se libereaza, intern la contracte ineficiente (pentru tara) extern, totul nu poate sa ne bucure. Iar ultima gaselnita, a spionilor estici care ne "preseaza", nu poate decat sa ne lumineze in intunericul decembrist in care "armata a tras in aer, securitatea si militia au tras in aer iar revolutionarii au tras aer in piept!". Dar asta este doar o certificare a perenitatii "turismului" pe plaiurile noastre si a faptului ca, asa cum spun Lavoisier: " nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma!".

Si ca sa inchei, ma bucura ca aceste ganduri de 1 aprilie au putut sa descreteasca frunti!
Dar, parafrazandu-l pe toparceanu...
" ...cand stiu c-o sa va-nghita realitatea mizerabila,
Ma apuca o tristete incomensurabila!.

PS: imi cer scuze pentru inevitabilele greseli de redactare. Sunt ...contra timp!

Despre un viitor ...comun

Cautand un subiect de actualitate, pentru ca nu am reusit sa ma concentrez pe ceea ce-mi propusesem, din motive "casnice", mi-am amintit de un poet, vagabond (dupa cum il prezenta un film regizat "inainte"), din trecut cu niste versuri mai mult decat relevante pentru "epoca contemporana" in poezia intitulata BALADA CU ACELASI TALC.

Orice asemanare cu realitatea mioritica nu este deloc ... intamplatoare. 

"in vechiul grai frâncesc

Dar sfinţii-apostoli undi-s oare,
Cu patrahire, strai bogat,
Încinşi cu stole şi stihare,
Ce-l iau de gât pre necurat
Încins de rău şi de păcat?
Ca orice om de rând s-au frânt,
Cu toţii lumea o-au lăsat:
Ca pleava spulberată-n vânt.

Dar din Constantinopol cei
Chezari cu pumnul daurit,
Şi încă, riga Franciei,
Între toţi regii-mpodobit
Ce pentru Domnu’ a ctitorit
Locaş de-nchinăciuni preasfânt?
Fost-a la vremea lui slăvit?
Ca pleava spulberată-n vânt.

Ci undi-i, din Vienne şi Grenobles
Delfinul scump, viteaz; şi mai,
Cei din Dijon, Salins ori Doles,
Domnii şi-odraslelele de crai
Cu oameni, curte şi alai,
Crainici, trompeţi, urmaşi? ei sînt,
Oricât se ghiftuiră, vai,
Ca pleava spulberată-n vânt.

Prinţii aşişderi morţii-s daţi
Ca orice om de pre pământ,
Geaba îs trişti ori mâniaţi, –
Ca pleava spulberată-n vânt. În româneşte de Dan Dănilă "

(http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/v/francois-villon/balada-cu-acelasi-talc.html)

Vis ...mioritic

Din "putul gandirii" am scos, mai intai
Cu graba-n sfiala, un ditai ...cucui.
Nu se facuse singur, ca nu putea saracul
Ci pentru c-atinsesem un loc ... de dat cu capul!
Caci ma luase valul, credeam c-o sa fie
Si-aici jos, la gloata, tot democratie.
C-asa ne spusese un megies, odata,
Ca tara-i saraca, dar cu vita curata.

M-aprinse-apoi flama cu-acel "dai si lupta",
S-am luat o papara din "suturi" facuta,
De multele bate venite-n ajun,
C-o grabnic-urare la toti: "noroc bun!".
Acelasi tatuca, zambind ne-a-nvatat
Ca in armonie se face curat
Si in Capitala, de vrem s-avem pace,
Doar el, cu lampasuri, urgent poate face.

Urmat-au multi ani de adanci controverse,
Ba Estul ni-i "frate", ba Vestu-i poveste
Si-ncet, ca-ntr-o piesa de Caragiale
S-a "aprins" tot consensul fericirii finale
Si-a-nceput imbulzeala pe-acel cascaval
Numit, fara jena, buget national.
Dar nu pentru Tara, ci urmand tipicul,
"Copii"-au pornit sa-si intreaca taticul.

Si-asa am ajuns, suportand, cum ni-i felul,
Sa visam ca lupul "apara" mielul,
Cum trantorii-ntrec in munca albina
Si-n fotolii fac legi cei ce tin cu "lumina".
Ca avem, ca popor, parte la de toate,
De la "locuri tihnite", la alese bucate.
M-a trezit, insa, un refren de cantare,
In visul mioritc, eu sforaiam prea tare!

Credeam ....

Credeam ca vine primavara
Si am iesit voios din casa,
M-a prins un frig cumplit pe scara
Ce mi-a patruns, adanc, in oase.

Credeam ca vine primavara
Si-n inima va fi iar soare,
Dar m-a lovit, napraznic, gerul
Si m-a trimis in disperare.

Credeam ca vine primavara
Si va aduce bucurie,
Dar a venit iar vijalaia,
Si mi-a facut viata pustie.

Credeam ca vine primavara,
Dar am uitat, c-asa e omul,
Ca-n viata multe credem noi,
Dar mult mai multe ne da Domnul.

Si-atunci, cum spune si "povestea"
Ca nu-i nimica nou sub soare,
Mi-am amintit ca maine-i ziua
Cand se produce-acea schimbare.

Astept acum sa vina maine
Sa ne aduca indreptare
Macar la vreme, ca la restul
Cred ca mai trebuie ... rabdare!