miercuri, 4 septembrie 2013

Despre o ... trista realitate

Egoism nu înseamnă să trăiești cum vrei, ci să le ceri altora să traiască așa cum vrei tu.
Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin – d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanți de limbă engleză.

N-am reusit sa ma detasez de oribilitatea grozaviei de acum cateva zile. Nu numai pentru ca s-a iscat o adevarata isterie, asa cum se preciza la un oarecare post tv ci, mai ales, pentru jocul perfid, murdar si "curat constitutional" pe care-l fac alesii, numitii si intepenitii fotoliilor cu "greutate" ale "democratiei noastre originale". 

"Pisica" a fost aruncata, in incercarea LOR de a-si etala "durerea" si compasiunea, formale si nerealiste in timp ce, emfaza, egoismul si dezinteresul cu care, constitutional, ne-au blagoslovit de peste 20 de ani, ne doresc "sa traim bine" demonstreaza contrarul. A fost amendat cu 2000 de lei un iresponsabil si cu 300 de lei un sarac pensionar (cred eu) care facea pe paznicul si care nu avea nimic de a face cu speta maidaneza.

La cate cazuri s-au intamplat cu acesti maidanezi ma asteptam la cu totul altceva. Dar cu "traim in Romania si asta ne omoara in tot timpul", imi dau seama ca si in acest caz nu vom reusi sa avem alt rezultat decat "rahat cu apa rece", dupa cum ne prezenta un film biografic prestatia junilor revolutionari fata de demagogica clasa politica burgheza a secolului XIX.  Si mi-am mai adus aminte de un film al tineretii, cu niste monstrii sacri ai anilor '60, "O lume nebuna, nebuna, nebuna". Doar ca era o comedie care nu are cu nimic de a face cu "o tara ne-buna, (ne)buna, nebuna".

Doua sunt motivele pentru care o vad asa.

Primul, constitutional, pentru ca Legea fundamentala, in chiar primul sau articol, spune asa (redau prin copy-paste):
"(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie."
                    (http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0a1)

Asa dar, conform Constitutiei, nimic din ce se intampla ANAPODA in "dulcea si inegalabila" Romanie nu ar trebui sa se intample. Dar se intampla din cauza de neconstitutionalitate. Pentru ca nu demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor samd se apara ci doar drepturile si libertatile UNOR ANUMITI OAMENI. O demonstreaza, clar, speta in cauza unde o lege de prin 2011, ce grea amintire a acelor ani, a primit aviz de neconstitutionalitate si continua, acum, sa se constituie intr-o mortala realitate a unei politici egoiste, imorale, inumane si anticonstitutionale.

Al doilea motiv este, pur si simplu, de un firesc ridicol.

Se va gasi un Acar Paun, sarac, fara pile, cunostinte si relatii, va fi pus la zid, poate chiar "executat" fara a se reusi exterminarea adevarata a raului, a indolentei si veleitarismului atat de caracteristice spatiului nostru existential.
Caci nu ma astept la vreo demisie de onoare, la vreo atitudine reala de recunoastere a vinovatiei. Asa ceva nu s-a practicat si nu se practica in Romania post-decembrista.

Cat despre masurile anuntate pana in prezent reprezinta o simpla "frectie la un picior de lemn". Acel suflet, oricum, nu va putea fi readus la viata.

Toate acestea se intampla in mileniul trei, in secolul 21 caruia, pur intamplator sau nu, i s-a prezis ca "va fi religios (sau spiritual, mistic sau oricum gasim redata adevarata exprimare) sau nu va fi deloc", intr-o tara despre care unii au afirmat " frumoasa tara avem, pacat ca-i locuita". 

Tristelor ganduri de astazi le aduc, ca incheiere, un copy-paste de pe un blog interesant, cu urmatoarea postare:
"Închei fără niciun fel de de concluzie, niciun fel de soluţie, ci doar citându-l pe Petre Ţuţea: „Prost mai mare decât mine, nici că se poate: am făcut 17 ani de puşcărie pentru un popor de idioţi“. (http://www.bzf.ro/frumoasa-tara-pacat-ca-e-locuita.html)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu