Nu cred ca trebuie sa mai amintesc cine este autorul citatului de mai sus, caci este bine cunoscut. Si nici nu cred ca trebuie sa amintesc ca tot ceea ce ni se intampla acum si aici este cauzat de o terbila si neostoita ambitie. Pentru putere, pentru marire sau pentru orice ar fi, aceasta ambitie nu este numai distrugatoare ci si inumana. Pentru ca loveste in poporul mintit nu numai in acest sfert de veac de democratie originala romaneasca ci si in zecii de ani anteriori de edificare a ...
A ce, stau si ma intreb de duminica dupa vizionarea unui film despre o autobiografie?
"Cand o face plopul mere si rachita micsunele, atunci ...", afirma personajul principal al filmului si sunt mai mult ca sigur ca multi din cei care, astazi, ne invata "democratie si capitalism" erau in sala evenimentului unde s-a afirmat aceasta veche butada completata de afirmatia "nu aplaudati caci genetica a facut pasi uriasi si nu este improbabil sa vedem plopi care fac mere si rachite care fac micsunele" (redare doar din memorie).
Si uite ca peste ani, ambitia de a duce Romania pe noi culmi de progres si civilizatie a fost "bruiata" si blocata, iar ce traim acum se poate numi "reintoarcerea la origini". Caci s-a implinit ... profetia (oare?).
Ca este bine sau nu o va demonstra viitorul care, dupa parerea mea, nu prea suna bine din moment ce tot ambitia este cea care ne tot blocheaza, de cativa ani buni, sa inaintam spre o viata civilizata, libera si, cu adevarat, democrata.
Dar pentru ca nu mi-am propus sa trec in revista tot dezastrul politic generat de ambitie, m-am gandit ca se uita atat de usor istoria si faptul ca, vrem sau nu vrem, aceasta se repeta si totul se plateste. Tocmai de aceea mi s-a parut mai mult decat sugestiv citatul celebrului om de afaceri american ca si un cantec de cenaclu, auzit la un post de radio care promoveaza excelent bogatia nationala numita muzica romaneasca. Il redau, desi am mai facut-o si cu alta ocazia, din dorinta de a le sugera curiosilor sa mediteze la versuri ca si la citatul de inceput.
Pamantul deocamdata
Timpul vieţii ni-i scurt
Hai sa-l facem curat
Trăiesc unii din furt
Alţi doar din ce au dat
Sunt săraci şi bogaţi
Laşii scuipă pe bravi
Voi ce-n lună zburaţi
Pân' la cer va urcaţi
Pe spinări de noi sclavi.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele
Voi ce-n lună plecaţi
Cu ale noastre izbânzi
Nu uitaţi c-aveţi fraţi
Pe planetă flamanzi
Pâinea lor o mâncaţi
Printre stele zburând
Voi degeaba zburaţi
Când cei subdezvoltaţi
Se târăsc pe pământ
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi si stele.
Lumea-i plina de răni
Şi de doctori docenţi
Şi de măşti şi de vămi
Şi de mari inocenţi.
Findcă naşteţi copii
Apăraţi-i luptând
Doborâţi monştrii vii,
Ce d-un veac de vecii
Dolii pun pe pământ.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele
Între cei care trag
Şi acei ce sunt traşi,
Nu e loc de vre-un steag,
E o groapa de paşi.
Între ei sunt sudaţi,
Cu un strâmb ideal
Cum sunt bine legaţi
Condamnatul de laţ
Şi biciuşca de cal.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele
Fii ai muncii aveţi
Năduşeala pe piept
Cum stă nurca de preţ
Pe-a madamelor piept.
Unii iau alţii fac,
Unii dorm alţii sunt
Între înger si drac,
Trage omul sărac
Înhămat la pământ.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune şi mai rele
bune - rele
Şi-nchisori şi libertate
Şi a putea şi nu se poate
Şi ruina şi cetate,
Genii mari şi frunţi tembele,
Vânt ce sta şi vânt ce bate,
Şi martiri dar şi lichele,
Nedreptate şi dreptate
Si a putea şi nu se poate
Şi noroi şï stele.
Versuri de la: http://www.versuri.ro/
Insa mai mult ca orice vreau sa amintesc cuvintele unui alt om care a avut ambitia sa fie mare si ... tare, a fost dar a ramas profun dezamagit. Merita la fel de multa atentie, daca nu si mai mare! (http://www.bibleserver.com/text/NTR/Eclesiastul1):
"2 „O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice oratorul, o deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune!
3 Ce câştig are omul din toată osteneala pe care o depune sub soare?
4 Un neam trece şi altul vine, dar pământul rămâne mereu în picioare.
5 Soarele răsare şi apune, grăbindu-se apoi înspre locul de unde va răsări iar.
6 Vântul bate spre sud, apoi se întoarce spre nord, se întoarce din nou, umblă mereu şi revine continuu la circuitul său.
7 Toate râurile curg spre mare, fără să o umple însă; râurile se întorc de unde au plecat, doar ca să pornească iarăşi de acolo.
8 Toate lucrurile sunt obositoare, cum nu se poate spune, dar ochiul nu se satură să privească, aşa cum nici urechea nu se satură să asculte.
9 Ce a fost va mai fi, iar ce s-a făcut se va mai face! Nu este nimic nou sub soare!"
A ce, stau si ma intreb de duminica dupa vizionarea unui film despre o autobiografie?
"Cand o face plopul mere si rachita micsunele, atunci ...", afirma personajul principal al filmului si sunt mai mult ca sigur ca multi din cei care, astazi, ne invata "democratie si capitalism" erau in sala evenimentului unde s-a afirmat aceasta veche butada completata de afirmatia "nu aplaudati caci genetica a facut pasi uriasi si nu este improbabil sa vedem plopi care fac mere si rachite care fac micsunele" (redare doar din memorie).
Si uite ca peste ani, ambitia de a duce Romania pe noi culmi de progres si civilizatie a fost "bruiata" si blocata, iar ce traim acum se poate numi "reintoarcerea la origini". Caci s-a implinit ... profetia (oare?).
Ca este bine sau nu o va demonstra viitorul care, dupa parerea mea, nu prea suna bine din moment ce tot ambitia este cea care ne tot blocheaza, de cativa ani buni, sa inaintam spre o viata civilizata, libera si, cu adevarat, democrata.
Dar pentru ca nu mi-am propus sa trec in revista tot dezastrul politic generat de ambitie, m-am gandit ca se uita atat de usor istoria si faptul ca, vrem sau nu vrem, aceasta se repeta si totul se plateste. Tocmai de aceea mi s-a parut mai mult decat sugestiv citatul celebrului om de afaceri american ca si un cantec de cenaclu, auzit la un post de radio care promoveaza excelent bogatia nationala numita muzica romaneasca. Il redau, desi am mai facut-o si cu alta ocazia, din dorinta de a le sugera curiosilor sa mediteze la versuri ca si la citatul de inceput.
Pamantul deocamdata
Timpul vieţii ni-i scurt
Hai sa-l facem curat
Trăiesc unii din furt
Alţi doar din ce au dat
Sunt săraci şi bogaţi
Laşii scuipă pe bravi
Voi ce-n lună zburaţi
Pân' la cer va urcaţi
Pe spinări de noi sclavi.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele
Voi ce-n lună plecaţi
Cu ale noastre izbânzi
Nu uitaţi c-aveţi fraţi
Pe planetă flamanzi
Pâinea lor o mâncaţi
Printre stele zburând
Voi degeaba zburaţi
Când cei subdezvoltaţi
Se târăsc pe pământ
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi si stele.
Lumea-i plina de răni
Şi de doctori docenţi
Şi de măşti şi de vămi
Şi de mari inocenţi.
Findcă naşteţi copii
Apăraţi-i luptând
Doborâţi monştrii vii,
Ce d-un veac de vecii
Dolii pun pe pământ.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele
Între cei care trag
Şi acei ce sunt traşi,
Nu e loc de vre-un steag,
E o groapa de paşi.
Între ei sunt sudaţi,
Cu un strâmb ideal
Cum sunt bine legaţi
Condamnatul de laţ
Şi biciuşca de cal.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune si mai rele,
bune - rele
Şi-nchisori si libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele
Fii ai muncii aveţi
Năduşeala pe piept
Cum stă nurca de preţ
Pe-a madamelor piept.
Unii iau alţii fac,
Unii dorm alţii sunt
Între înger si drac,
Trage omul sărac
Înhămat la pământ.
REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune şi mai rele
bune - rele
Şi-nchisori şi libertate
Şi a putea şi nu se poate
Şi ruina şi cetate,
Genii mari şi frunţi tembele,
Vânt ce sta şi vânt ce bate,
Şi martiri dar şi lichele,
Nedreptate şi dreptate
Si a putea şi nu se poate
Şi noroi şï stele.
Versuri de la: http://www.versuri.ro/
Insa mai mult ca orice vreau sa amintesc cuvintele unui alt om care a avut ambitia sa fie mare si ... tare, a fost dar a ramas profun dezamagit. Merita la fel de multa atentie, daca nu si mai mare! (http://www.bibleserver.com/text/NTR/Eclesiastul1):
"2 „O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice oratorul, o deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune!
3 Ce câştig are omul din toată osteneala pe care o depune sub soare?
4 Un neam trece şi altul vine, dar pământul rămâne mereu în picioare.
5 Soarele răsare şi apune, grăbindu-se apoi înspre locul de unde va răsări iar.
6 Vântul bate spre sud, apoi se întoarce spre nord, se întoarce din nou, umblă mereu şi revine continuu la circuitul său.
7 Toate râurile curg spre mare, fără să o umple însă; râurile se întorc de unde au plecat, doar ca să pornească iarăşi de acolo.
8 Toate lucrurile sunt obositoare, cum nu se poate spune, dar ochiul nu se satură să privească, aşa cum nici urechea nu se satură să asculte.
9 Ce a fost va mai fi, iar ce s-a făcut se va mai face! Nu este nimic nou sub soare!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu