duminică, 10 mai 2015

"Instigare" pentru ...alta sarbatoare

"Al lui David

1 Suflete al meu, binecuvântează-L pe Domnul, şi tot ce este în mine săbinecuvânteze Numele Lui cel sfânt!
2 Suflete al meu, binecuvântează-L pe Domnul şi nu uita nici una din binefacerile Lui!
3 El îţi iartă toate nelegiuirile, îţi vindecă toate bolile,
4 îţi răscumpără viaţa din groapă, te învăluie cu îndurare şi milă,
5 îţi satură de bunătăţi dorinţele şi astfel te face să întinereşti ca vulturul.
6 Domnul le face dreptate şi judecată tuturor celor asupriţi.
7 El Şi-a descoperit căile Sale lui Moise şi lucrările Sale – fiilor lui Israel.
8 Domnul este îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în îndurare.
9 El nu se ceartă veşnic şi nu ţine mânie pe vecie.
10 El nu ne face după păcatele noastre şi nu ne răsplăteşte după nelegiuirile noastre,
11 ci cât de înalte sunt cerurile faţă de pământ, tot atât de mare este şi îndurarea Lui pentru cei ce se tem de El;
12 cât de departe este răsăritul de apus, tot atât de mult îndepărtează El fărădelegile noastre de la noi.
13 Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa se îndură Domnul de cei ce se tem de El,
14 căci El ştie din ce suntem făcuţi; Îşi aminteşte că suntem ţărână.
15 Cât despre om, zilele lui sunt ca iarba. Înfloreşte ca floarea de pe câmp,
16 iar când trece un vânt peste ea, nu mai este şi nu i se mai cunoaşte locul unde a fost.
17 Însă îndurarea Domnului este din veşnicie în veşnicie pentru cei ce se tem de El, iar dreptatea Lui, pentru copiii copiilor lor,
18 pentru cei ce păzesc legământul Lui şi pentru cei ce îşi amintesc poruncile Lui, ca să le împlinească.
19 Domnul Şi-a statornicit tronul în ceruri, iar domnia Lui îi cuprinde pe toţi.
20 Binecuvântaţi-L pe Domnul, îngeri ai Lui tari în putere, care-I împliniţi porunca, care ascultaţi glasul cuvântului Lui!
21 Binecuvântaţi-L pe Domnul, toate oştile Lui, slujitorii Lui, care-I împliniţi voia!
22 Binecuvântaţi-L pe Domnul, toate lucrările Lui, din toate locurile stăpânirii Lui! Suflete al meu, binecuvântează-L pe Domnul!"
(http://www.bibleserver.com/text/NTR/Psalmi103)

Am redat, prin copy-paste aceasta rugaciune pentru ca astazi, intr-o zi nu oarecare pentru devenirea noastra democrata si libera ea poate fi o "instigare" spre meditatie, mai ales pentru cei care s-au aratat atat de vajnici luptatori anticomunisti, dar nu au facut absolut nimic sa o demonstreze. Macar doua versete ar trebui sa le dea de gandit acestora.

In fine!

Astazi se sarbatoreste ceva care, din cate inteleg nu se doreste a se oficializa (de unii, dar forul decizional s-a pronuntat "pro") pentru ca, nu-i asa, este foarte greu sa "digeri" un adevar care doare:
„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.” — Regele României Mihai-I (http://cuvintecelebre.ro/citate/autori/regele-mihai-i-al-romaniei/)

De aceea, fara alte comentarii sau adaugiri readuc in memorie inca ceva care se leaga, firesc si anticomunist (daca tinem cont de "marele proces") de citatul de mai sus:

"Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!

Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.

Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.

O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!" (http://ro.wikipedia.org/wiki/Imnul_Regal)

sâmbătă, 9 mai 2015

De ziua ... noastra

„Speranţa nu înseamnă faptul că aştepţi ca totul să îţi mergă bine, ci faptul că faci ca totul să aibă un scop.” — Vaclav Havel

Nu sunt foarte multe de spus atunci cand sarbatoresti pe cineva. 
Un "La multi ani!" spus din tot sufletul valoreaza mai mult decat o mie de cuvinte perfide si fatarnice.

Sarbatoarea de astazi, insa m-a facut sa butonez mai mult "externul" chiar daca engleza mea lasa de dorit. De ce? Pentru ca sunt mai multe evenimente sarbatorite si se merita a fi avute in atentie. 
Ma opresc doar la doua.

Am vazut o sarbatoare deosebita in parada militara de la Moscova. Si chiar daca este o disputa intre Est si Vest (alfabetic luat) despre data Zilei Victoriei, in afara demonstratiei de forta pe care am vazut-o prin tehnica expusa (inceputa cu legendarul, de acum T-34-85) m-a impresionat, ca la orice parada efortul uman depus de blocurile militare care au defilat si, normal fanfara. 

Am vizionat, apoi o emisiune care ar trebui sa ne intereseze pe toti, "EUROPA MEA". Si mi-am adus aminte cum, cu cateva zile in urma, intervievata facea, la radio de data aceasta o remarca pe care o redau doar din memorie "acum putem circula si noi romanii cu clasa I". 
E frumos ca avem atatea si atatea posibilitati prin apartenenta noastra la marea familie europeana dar stau si ma intreb, ca simplu cetatean de la talpa tarii (cum sunt, de altfel majoritatea romanilor oropsiti, mintiti, manipulati si dezinformati) ce te faci cand nu ai cu ce sa-ti cumperi biletul pentru clasa I-a sau chiar a II-a (din UE)? Incerci sa fentezi, traditional cu "nasu", sa "prinzi marfarul" sau ramai acasa, in "cercul tau stramt" si refuzat de elitele care, ca-n orice organizare umana au impartit lumea in exlusivisti si ... restul plebei (mai ales pentru cei proveniti din lumea a...)?
Astept, cu nerabdare referendumul din U.K. 

Si pentru ca raspunsurile si previziunile sunt domeniul specialistilor, sper sa se poata implini, si pentru noi romanii ceea ce o melodie lasa sa se inteleaga ca vrem, noi de fapt:

Vreau o țară ca afară
Să nu mă tragă nimeni pe sfoară
Vreau o capitală goală
Poate așa se mai spală
Vreau să fiu eu președinte
Să arunc cu, cu, cuvinte
Buzunarele să nu doară
Vreau o țară ca afară!

(Vreau o țară ca afară) x4

Vreau o țară ca afară
Să nu ne țină nimeni pe bară
Vreau o țară sănătoasă
Că degeaba e frumoasă
Pe stadioane și-n ședințe
Toată lumea are semințe
Totul este într-o doară
Vreau o țară ca afară!

(Vreau o țară ca afară) x4

Vreau o școală ca afară
Vreau șosele ca afară
Vreau spitale ca afară
Vreau o viață ca afară
Vreau o țară ca afară
Vă spun pentru ultima oară
Vreau o țară zâmbitoare
Asta e prima schimbare
Să avem cu toții de toate
Să ne ceară viză cei din State
Să fim cea mai tare țară
Și restul pe dïnafară!

(Vreau o țară ca afară) x4

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

LA MULTI ANI!

joi, 7 mai 2015

Gand despre ... democratie

„Când un guvern se teme de cetățeni, e democrație. Când cetățenii se tem de guvern, este dictatură.” — Thomas Jefferson

Dupa ce tot am auzit si vazut, in media bineinteles, indeletnicirile cotidiene ale alesilor si numitilor nostri, dupa ce am inteles ca, deja sunt semnale intru deceptie post alegeri-prezidentiale si dupa ce, parca tabliod ne sunt prezentate aceleasi chipuri care ne-au condus, timp de zece ani spre ceea ce suferim si suportam, adica incercam sa depasim astazi, mi-am adus aminte tot de filmul acela, "TICALOSII" si de doua scene antologice.

Prima este cea in care omul de afaceri se intreba, retoric "dar valizele cu bani?".
A doua este inmormantarea finala. A democratiei?

Sigur, discutiile despre democratie sunt mai ample decat cele cateva randuri insailate pe un blog oarecare. Ca si impactul unei personalitati asupra mersului spre si prin democratie.

Am gasit, insa o poezie care, desi de dragoste, m-a facut sa ma gandesc mult mai mult la democratie, dar nu in general ci la democratia noastra originala.
Iar ultima ei strofa pare sa reflecte, perfect, realitatea romaneasca (isi mai aduce aminte cineva de Marianne?). 

Inca mai meditez la ea.

"Atât de fragedă, te-asameni
Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.

Abia atingi covorul moale,
Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor.

Din încreţirea lungii rochii
Răsai ca marmura în loc -
S-atârnă sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi şi noroc.

O, vis ferice de iubire,
Mireasă blândă din poveşti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arată cât de dulce eşti,

Cât poţi cu-a farmecului noapte
Să-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde şoapte,
Cu-mbrăţişări de braţe reci.

Deodată trece-o cugetare,
Un văl pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare,
E umbra dulcilor dorinţi.

Te duci, ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

Că te-am zărit e a mea vină
Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,
Spăşi-voi visul de lumină
Tinzându-mi dreapta în deşert.

Ş-o să-mi răsai ca o icoană
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroană -
Unde te duci? Când o să vii?"
(http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/frageda.php)




miercuri, 6 mai 2015

Ganduri dupa o emisiune ... radio

Ascultand mai multe comentarii la o dezbatere ce se realizeaza zilnic la "postul meu de radio" m-am gandit la intrebarea care a ramas, peste ani parca fara raspuns pentru noi: ce-i de facut?

Utopic, mi-as dori "o tara ca afara" dar, din pacate si acolo, "afara" exista multe "chestii" care se potrivesc cu democratia ca nuca-n perete (pentru carcotasi, faptul ca cineva isi impune, in cele din urma "pohta" demonstreaza cat de subreda este democratia actuala).

Militez spre intoarcerea la ceea ce am tot inserat in gandurile mele si vizeaza "lumea de maine": morala, credinta, memorieAsta inseamna si niste principii sanatoase. 
Dar cum politicul nostru certifica celebra butada caragialeasca "o societate fara principii, care va sa zica ca nu le are", nu pot decat sa declar, asa cum se practica in "lumea buna": no comment.

M-am oprit, de aceea la niste versuri ale unui poet cunoscut deoarece mi se par relevante pentru momentele pe care le parcurgem ca popor (si tara) ce-si doreste altceva decat ceea ce a trait pana acum. Si am subliniat ceea ce mi se pare de impact, prin caractere mai mari.



"Zici fum? O, nu-i adevărat.
Război e, de viteji purtat!
Viaţa-i datorie grea
Şi laşii se-ngrozesc de ea -
Să aibă tot cei laşi ar vrea
Pe neluptat.

De ce să-ntrebi viaţa ce-i?
Aşa se-ntreabă cei mişei.
Cei buni n-au vreme de gândit
La moarte şi la tânguit,
Căci plânsu-i de nebuni scornit
Şi de femei!

Trăieşte-ţi, doamnă, viaţa ta!
Şi-a morţii lege n-o căta!
Sunt crai ce schimb-a lumii sorţi,
Dar dacă mor, ce grijă porţi?
Mai simte-n urmă cineva
Că ei sunt morţi?

Dar ştiu un lucru mai pe sus
De toate câte ţi le-am spus:
Credinţa-n zilele de-apoi
E singura tărie-n noi,
Că multe-s tari cum credem noi
Şi mâine nu-s!

Şi-oricât de amărâţi să fim
Nu-i bine să ne dezlipim
De cel ce vieţile le-a dat! -
O fi viaţa chin răbdat,
Dar una ştiu: ea ni s-a dat
Ca s-o trăim!"
(http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/fulger.php)


Si asa ajung si la gandul de astazi.

Mi-as dori ca presedintele nostru, UN ALTFEL DE PRESEDINTE sa-si puna in aplicare planul de "asanare" a clasei politice si, conform prerogativelor constitutionale dar si din perspectiva unui protestant sa devina portavocea moralei, credintei si memoriei si sa declare, nu pe facebook ci in plenul Parlamentului: AJUNGE!

Ca mediator, garant al democratiei si libertatii castigate cu sange si PRESEDINTE AL TUTUROR ROMANILOR.

Daca nu cumva este limitat si el de ... datoriile pe care nu trebuie sa le plateasca nimanui.


marți, 5 mai 2015

Despre ... o bucurie

"Multe cai pot parea bune omului, dar la urma se vad ca duc la moarte. " (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/proverbe/14/12)

Ma bucur.

Dar nu pentru motivele de bucurie gasite pe facebook (caci, doar ca exemplu singular, daca platesc impozite nu inseamna ca si am un loc de munca) si nici pentru ca ministrul finantelor si-a inteles ..."competenta" in impozitarea bacsisului.

Ma bucur pentru ca s-a intamplat ca noul campion mondial la snooker sa fie cel care l-a invins pe "Racheta" Ronnie, Stuart Bingham "campionul bunului simt" (http://www.gsp.ro/sporturi/altele/campionul-bunului-simt-stuart-bingham-a-cistigat-campionatul-mondial-de-snooker-dupa-o-finala-plina-de-tensiune-cu-shaun-murphy-449302.html).
Si de aceea, la ceas de seara reiau ceea ce incepusem ieri, dar sub o cu totul alta forma.

Subiecte de interes par sa ne astepte in aceasta perioada, de la numiri cu "dichis" la dezvaluiri de senzatie si de la dezbateri furtunoase si motiuni (cu sfarsit asteptat ?) la "tragedii" in amor la nivel inalt.

Pe mine, insa m-a pus pe ganduri o analiza interesanta facuta printr-o paralela la care, probabil nimeni nu s-a gandit, aderarea noastra la U.E. vs intrarea in zona Euro si un articol interesant gasit, intre multe altele in mediul online.

Ascultand analiza si aducandu-mi aminte de modul in care "atrageam" impreuna cu colegii fonduri PHARE, prin anii '95 nu m-a surprins afirmatia care, de fapt caracterizeaza neputinta de a ne alinia democratiilor adevarate si reale. Sau mai bine zis, motivul pentru care nu putem intra "in aceasta lume": facem parte dintr-o familie mare si bogata dar, din nefericire ne comportam, prin actiunile sau inactiunile politicienilor nostri, doar ca niste servitori ai acestora (chestiunea legata de accesarea si atragerea de fonduri).
Ca suntem vasalii altora, nu mai are importanta din moment ce si la "case mai mari" se practica jocul "la doua capete" (detalii in zona externelor, pe agerpres.ro).

Cat priveste articolul, pe care nu pot sa nu-l semnalez, m-a facut sa ma gandesc la ceea ce ne asteapta vizavi si de citatul de la inceput. Nu-l redau integral deoarece este amplu, ci doar sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20071314-zmeul-deja-poarta-romania-doarme-linistita.htm.

Cum nu sunt specialist in domeniu, dar am avut "norocul" sa lucrez, putin ce-i drept si in domeniul "drumuri si poduri", imi aduc aminte cam ce se vahicula, in subsidiar despre preturi, "facilitati" si comisioane. Dar cum materialul mi se pare de impact, am trecut peste amintirile de acum cincisprezece ani si m-am "focusat" pe actualitate. Si pe adevarul desprinsa chiar din mesajul pasajului de la inceput.

Ar mai fi multe de spus dar ma opresc doar la randurile incepute ieri.

Caci daca la snooker a castigat "CAMPIONUL BUNULUI SIMT", in meciul politicului nostru mioritic acest bun simt nici macar nu mai este amintit.

Cineva se intreba, cu dreptate de ce in Senat nu s-a dorit a se vota ziua de 10 Mai ca zi speciala.
Raspunsul s-ar putea gasi chiar in acel bun simt pe care multi dintre parlamentarii mioritici l-au exclus din ecuatia numita democratia originala romaneasca inscriindu-se, astfel in ceea ce, cu "dedicatie" cineva a facut o descriere perfecta a actualitatii romanesti, punandu-se pe pelicula "TICALOSII".

Iar daca cineva se intraba cat de moral poate fi cineva care, in postura de amant bantuit de gelozie, confunda functia publica cu mosia personala, raspunsul este "NICI CAT NEGRU SUB UNGHIE".

Asa am ajuns si la citatul de la inceput care, desi are mult mai mult substrat ar trebui sa-i trezeasca pe toti "moralii" politicului nostru mai ales pentru ca aici se pare ca bunul simt exista dar lipseste cu desavarsire (in spete care de care mai edificatoare, inclusiv cu iz penal). Caci toate caile, mai mult sau mai putin ascunse le pot parea bune politicienilor dar, fara dubii ele se transforma, intr-o zi intr-un bumerang devastator. Si mortal pentru cariera (exemple sunt cu duiumul).

Dar ma bucur, chiar in aceste conditii.
Odata pentru "campionul bunului simt" si apoi, dar nu la urma pentru ca am inteles mesajul avertismentului "Pildelor lui Solomon" si nu numai.
Care ar trebui studiate de toti politicienii, indiferent de departajarea care-i separa macar de "ochii lumii" (curat moral!).


duminică, 3 mai 2015

Adevaruri din alte... "surse"

Mi-am facut "temele" si m-am apucat sa rasfoiesc pe net, paginile care ma intereseaza. Asa am gasit, in aceasta sursa de inspiratie trei indemnuri spre meditare si nu numai, pe care le redau prin copy-paste, fara alt comentariu decat ca ele sunt la fel de importante pentru "cei mari" - politicieni, manageri, functionari publici etc. ca si pentru "cei mici", simplii cetateni, de pe toate meleagurile. Cu sublinierile de rigoare.

„Dacă există ceva mai sfâșietor decât un trup care se prăpădește din lipsă de pâine, acela e un suflet care se stinge din lipsă de lumină.— Victor Hugo (http://cuvintecelebre.ro/subiecte/viata)


"Viata e ca o cafea buna
Un grup de oameni de succes in apogeul carierei lor, toti avand joburi si pozitii de vis, masini si case au facut o vizita unui fost profesor din facultate. Discutia a alunecat treptat spre cat de stresanta si obositoare e viata zi de zi.
Profesorul i-a intrebat daca vor sa bea o cafea buna si s-a intors din bucatarie cu vas mare plin cu cafea si o multime de cesti. Unele erau din portelan fin, altele din sticla, plastic, unele aratand normal, altele foarte delicate si scumpe, unele cu insertii aurite, altele cu toarta ciobita, si i-a rugat pe fiecare sa se serveasca.
Cand toti aveau cate o ceasca de cafea in mana profesorul le-a zis : Daca ati observat fiecare dintre voi a pus cafea in cate o ceasca scumpa si fina lasand cestile simple si ieftine goale pe masa. E normal sa vreti ceea ce e mai bun in viata, dar tocmai asta e sursa problemelor si a stresului pe care il aveti zi de zi.
Nu conteaza ce ceasca ai ales, cafeaua are acelasi gust. Ceasca nu adauga nici o calitate cafelei. In cele mai multe cazuri o face doar sa fie mai scumpa sau in alte cazuri nu putem vedea ce e de fapt inauntru. Ceea ce ati vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceasca si totusi inconstient ati ales cele mai scumpe si bune cesti. Si apoi ati inceput sa va uitati la ceasca celuilalt, gandindu-va ca e mai frumoasa decat a voastra.
Viata e ca o cafea buna : jobul, banii, cariera, masina, casa, hainele, pozitia in societate sunt cestile. Doar ne ajuta sa ne traim viata, dar nu sunt VIATA. Hainele pe care le avem, pozitia in societate si banii nu inseamna viata. Doar ne ajuta sa traim viata. Nu definesc ceea ce inseamna viata. Din contra, majoritatea oamenilor care au mult, sunt invidiosi pe altii care au mai mult si nu reusesc sa se bucure de ceea ce au.
Cateodata concentrandu-ne doar pe ceasca, uitam sa savuram cafeaua.
Savurati cafeaua, nu cestile! 
Cei mai fericiti oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai feiriciti oameni stiu sa se bucure cat mai mult de ceea ce au, acolo unde au, in momentul prezent. 
Ei fac viata sa fie frumoasa." (http://adevarurilevietii.net/un-grup-de-oameni-de-succes-in-apogeul-carierei-lor-toti-avand-joburi-si-pozitii-de-vis-masini-si-case-au-facut-o-vizita-unui-fost-profesor-din-facultate)


"Pentru dirijor. De cântat cu instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.
1 Ascultă-mă când strig, Dumnezeul dreptăţii mele, izbăveşte-mă când sunt în necaz! Îndură-te de mine, ascultă-mi ruga!
2 Fii ai oamenilor, până când îmi veţi mai batjocori onoarea1, voi, cei care iubiţi deşertăciunea şi umblaţi după minciuni? Sela
3 Să ştiţi că Domnul l-a pus deoparte pe cel credincios2 şi Domnul mă ascultă când strig către El.
4 Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi! Cugetaţi când staţi în pat şi tăceţi! Sela
5 Aduceţi jertfe potrivite şi încredeţi-vă în Domnul!
6 Mulţi zic: „Cine ne va face să vedem ce este bine?“ Doamne, fă să răsară peste noi lumina feţei Tale!
7 Mi-ai dat mai multă bucurie în inimă decât au ei când le sporeşte grâul şi mustul.
8 Mă culc în pace şi adorm îndată, căci numai Tu, Doamne, mă faci să locuiesc în siguranţă. Sela (
http://www.bibleserver.com/text/NTR/Psalmi4)

O duminica linistita si binecuvantata!

vineri, 1 mai 2015

Doar pentru memorie

Desi am mai postat aceste randuri, le redau din  nou, doar pentru memoria care nu trebuie sa lipseasca lumii de maine. Conform unui citat de utilizat de mine.

Nu sunt gandurile mele ci ceea ce am preluat, prin copy-paste de pe http://jurnalul.ro/scinteia/special/ciprian-porumbescu-reinventat-506041.html:

"În fiecare an, de 1 Mai, cântecelul lui Ciprian Porumbescu "Râde iarăşi primăvara" răsuna la petrecerile muncitoreşti.

Râde iarăşi primăvara
Peste câmpuri, peste plai,
Veselia umple ţara
C-a venit Întâi de Mai!

Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu mai muncitoresc.

Înfrăţiţi azi cu ţăranii,
Muncitorii-n joc şi cânt,
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pământ.

Peste mări şi peste ţări
Se adună pe cărări
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întâi de Mai.


La 20 de ani de la ultimul 1 Mai muncitoresc al anului '89, am încercat să aflăm povestea versurilor de mai sus. Cântecul de primăvară a fost compus de Ciprian Porumbescu în 1880, an în care a şi fost tipărit în Colecţia de Cântece. La acea vreme, tot marele Porumbescu a fost cel care a compus şi versurile.

Cântecul original nu a avut nici o legătură cu săr­bătoarea muncito­rească. Se pare că versurile iniţiale au fost ase­mă­nătoare cu strofele poetului Vasile Alecsandri. Un cân­te­cel de pri­măvară, cu bucuria re­naş­terii şi ve­se­lia naturii. 70 de ani mai târziu, versurile au fost însă în­lo­cuite.

"Ciprian Porumbescu a fost un patriot romantic. A scris despre românii care trăiau sub asuprire, a scris şi despre eroi. Versurile Trico­lorului au fost, de asemenea, compuse de el, asta până când au fost schimbate prin anul 1978. Nu a scris însă niciodată cântece de clasă sau cântece ideologice, de partid", a precziat Mihai Cozma, profesor de istoria muzicii în cadrul Uni­ver­si­tăţii Naţionale de Muzică Bucureşti.

Cântecul de primăvară compus de Porumbescu în 1880 a fost schimbat în 1946. "În jurul anului 1946 a fost dată o dispoziţie de partid prin care toate întreprinderile erau obligate să aibă coruri ale muncitorilor. Astfel, şi cântecelul de primăvară a suferit o schimbare, întrucât era necesar să aibă un anumit conţinut ideologic. Versurile au fost înlocuite cu cele scrise de Maria Rantes", a precizat Viorel Cozma, muzicolog.

Ciprian Porumbescu a făcut puş­că­rie din cauze politice. A fost pre­şe­din­tele Societăţii Arboroasa, înfi­in­ţa­tă în 1875 de studenţii români din Bucovina. În numele credinţei pe care o reprezenta, Porumbescu a sem­nat alături de colegii săi o tele­gra­mă în care transmiteau condo­leanţe României aflate sub ocupaţie habsburgică.

Pentru această tele­gra­mă, Po­rum­bes­cu a stat în puşcărie 15 săp­tă­mâni, loc în care s-a şi îm­bol­nă­vit. Ulterior i s-a retras bursa. A murit tânăr, la 29 de ani."


Si pentru ca nu vreau sa las doar acest articol, in copie ca subiect de meditatie trebuie sa recunosc ca mie imi place enorm muzica acestui cantec de primavara care, intr-adevar, parca da o noua vigoare vietii.

Si imi mai place si muzica TRICOLORULUI care, dupa parerea mea ramane unul din momentele cand ...

Dar asta este parerea mea.

Un 1 Mai ... cat mai reusit!