Iarasi despre ...de ce nu

Suntem din ce in ce mai mult "invitati-dirijati" (a se observa ca am pus semnele de rigoare) pentru un fel sau alt fel de participare. Cele mai multe dintre acestea sunt cu iz politic. Politic mioritic.

Ma opresc de la comentarii, pentru ca nu-si au loc aici.

Pentru ca nu am participat si mi-am propus sa nu particip la acest gen de manifestari, voi incerca sa ma explic, cu un singur exemplu. Motto-ul, insa, l-am primit pe, de-acum, inevitabilul si inepuizabilul FSB, intr-o alta "speta" si-l redau, prin copy-paste, cu comentariul meu:

"Iata ADEVARUL despre politica si politicianismul mioritic postdecembrist!"

Astfel stand lucrurile, aranjate precum bustenii din imagine si adaugand pe "pozna" mai noul ALDE dar si grupul minoritatilor, mi-am adus aminte doar cateva episoade care ma impiedica sa ma dedic unor anume actiuni pe care nu le contest, dar care m-ar face sa-mi uit ...prioritatile.

Iata-le, intr-o ordine pur aleatoare: interesele pecuniare si participative la afaceri; "acoperirea" absentilor; neacceptarea solicitarilor de clarificare penala; modificarea legilor si, nu in ultimul rand, eludarea si persiflarea legii.

Iar la acest ultim aspect vreau sa ma opresc. El priveste cel mai grotesc si nedemocratic mod in care politicul mioritic a demonstrat ca. in Romania, unii sunt mai presus de lege, referendumul din 2009. Redau integral, prin copy-paste, fara alte comentarii doar ce am gasit pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Referendumul_pentru_trecerea_la _parlament_unicameral_reducerea_numrului_de_parlamentari,_2009.

Am evidentiat insa, printr-un pasaj plin de "elocventa" politica mioritica, in culoare, marime si caracter, ceea ce era de demonstrat.

"Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari a fost un referendum pentru trecerea de la actualul Parlament bicameral (cu aproximativ 137 de senatori și 334 deputați) la un Parlament unicameral (cu cel mult 300 de deputați).
Controverse

La 29 octombrie 2009, patru ONG-uri: Pro Democrația, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency România și Agenția de Monitorizare a Presei au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezidențiale motivând că președintele Traian Băsescu are două atu-uri, deoarece, în calitate de șef de stat poate convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe cel privind referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă.[1]
Desfășurare

Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Cele două întrebări au fost:
Sunteți de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?
Sunteți de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?
Pentru a fi validat, era nevoie de prezența la urne a unui procent de 50%+1 din numărul de alegători. Autoritățile au anunțat că 50,16% din electorat și-au exprimat voturile ceea ce a determinat validarea referendumului.[2][3]
Potrivit datelor finale ale BEC, 72,32% (6.740.213) dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral. Prezența la urne a fost de 50,95% (9.320.240) din numărul total al alegătorilor (18.293.277)[4].
Efect

Întrucât conform Constituției României, poporul își exercită suveranitatea atât prin reprezentanții aleși în Parlament, cât și direct, prin referendum, Parlamentul este obligat să acționeze în sensul dat de rezultatul înregistrat. Pentru trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituției, procedură care se validează printr-un alt referendum. Reducerea numărului de parlamentari se face prin lege organică, inițiată și adoptată în Parlament și promulgată de șeful statului.

Ca răspuns la apelul la referendum făcut de președintele Traian Băsescu, Partidul Național Liberal a introdus în 2009 unproiect de lege care ar fi redus numărul de parlamentari la un total de 316 de reprezentanți - 99 de senatori și 217 de deputați.[5] Proiectul a rămas fără efect.

După referendum, de la 471, numărul de parlamentari români, nelimitat prin vreo lege, a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri.

Singurul referendum național ținut de atunci în România a fost referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, dar acel referendum a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum.

Nici un alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România de la acesta din 2009. În noiembrie 2015, numărul de parlamentari ajunsese la 588, și în cei 6 ani de la referendum, salariile, pensiile și privilegiile pentru parlamentari au tot sporit.

In data de 23 ianuarie 2017, președintele Klaus Iohannis a propus un nou referendum pe tema modificării Codului Penal prin ordonanță de urgență și a ordonanței grațierii.[6]"

Asadar, ca simplu cetatean care, pana in prezent, a participat la toate formele de exprimare democrata a drepturilor si libertatilor conferite de Constitutie, mi-am zis ca este momentul sa-mi stabilesc si precizez prioritatile pentru a arata de ce nu ... altfel. 

Acestea sunt: "Nihil Sine Deo", "Totul pentru Familie", "Daruire pentru Popor si Tara" si restul...

Atunci cand voi gasi in actiunile preconizate aceleasi prioritati, in aceeasi ordine si dedicare in aplicare, ma voi implica intru totul cauzei respective.

Pana atunci, vorba unui "clasic in viata", "s-auzim numai de bine!".

in loc de...ganduri

In loc de ...alte ganduri, las o poezie gasita pe http://www.citatepedia.ro/index.batrani.

Nici comentarii nu fac. Lectura placuta!

"Tinerii bătrâni

Ca dintr-o energie inversată,
În lumea noastră plină de restrişti,
Împovăraţi de-o vină asumată,
Se nasc bătrânii tot mai mulţi, mai trişti.

Îi vezi mergând pe străzi, îi vezi oriunde,
Le calci pe pasul gârbov, îi aştepţi,
Nu mai găsesc nici loc de-a se ascunde
Şi parcă te imploră să-i accepţi.

Nu ştiu nici ei de fapt ce vină poartă,
Afară doar de vina de a fi...
Poate-au avut o mult prea lungă soartă,
Poate că e un termen de-a muri.

În cuibul lor de ochi adânc sclipeşte,
Ca un reproş, un bob de hiacint,
Înfricoşat el tremură şi creşte
Fără speranţa vreunui cald alint.

Aceşti bătrâni care ne sunt bunicii...
Aceşti bătrâni care ne sunt părinţi...
Cum de-i lăsăm să cadă-n gheara fricii
Pe cei dintâi şi primii dintre sfinţi?

Are o soartă fără de scăpare
Şi este-n veci, de-a pururi, blestemat
Acel popor ce nu simte că-l doare
Atuncea când bătrânii i se zbat.

Priviţi-i cum abia de mai trec strada,
Cu mersul prea încet şi legănat...
A nins pe capul lor prea mult zăpada,
Ca să-l mai ţină gâtul ridicat.

Frisoane vor cuprinde tot pământul
Şi chiar un vânt de gheaţă-l va izbi
Când va seca în inimi zăcământul
De a iubi bătrâni şi a-i cinsti.

Nu vă speriaţi de-o ţară prea bătrână,
Oricând copii pe-aici vor fi destui,
Lăsaţi-i pe bunici să mai apună,
Vor sta destul icoană într-un cui.

Sătui de tragedii, sătui de toate,
Făcând popas în drumul lor cel drept,
Se vor mai odihni bătrânii, poate,
Culcându-şi capul blânzi la noi pe piept.

Şi, contopiţi în vis, în adâncime,
Ca o revanşă, tineri s-or trezi,
În timp ce noi, întorşi înspre vechime,
Ca ei, de-odată, brusc, bătrâni vom fi."

poezie de Dragoş Niculescu din "Săniile adâncului" (1999)

Scurt (?) gand cu intrebari, despre ... niste propuneri

Direct si fara nici o alta introducere mi-am propus astazi, dupa ce am vazut sute sau mii de propuneri legate de o propunere de candidatura sa amintesc, daca mai era nevoie...DAR ESTE SI ASTA M-A OBLIGAT SA FOLOSESC SI TEXTE din DREPTUL CONSTITUTIONAL ROMAN, cateva puncte importante pe care ar trebui sa le cunoasca TOTI liderii sau aspirantii la acest titlu, politici si nu numai. 

Asadar, folosind copy-paste, redau ceea ce eu, ca simplu cetatean, gasesc atat de important in "instigarea" care se face in aceste zile, fara a se intelege ca intr-o democratie, fie ea si mioritica, "regulile jocului" trebuie respectate.

Deci sa incep.

Am testat pe "sursa" GOOGLE intrebarea: CE FEL DE REPUBLICA ESTE ROMANIA si spicuiesc doar PRIMELE 3 (TREI) raspunsuri gasite din miile existente:

"România este republică semi-prezidențială cu valențe parlamentare. Este un fel de struto-camila." (https://www.avocatnet.ro/forum/discutie/Ce-fel-de-republica-este-Romania.html)

"Se pare că mulți nu știu că în mod oficial, România este republică semiprezidențială, unde prim-ministrul este șeful guvernului, împărțind, totuși puterea executivă cu președintele statului. Acesta din urmă are atribuțiuni importante mai ales în domeniul politicii externe, de apărare și a celei de securitate. De asemenea, președintele propune parlamentului prim-ministrul spre validare și poate dispune suspendarea din funcție a unor miniștri, dacă aceștia sunt anchetați pentru fapte penale. Miniștrii sunt numiți de președinte, la propunerea prim-ministrului.
În republicile semiprezidențiale, șeful statului este ales direct de către cetățeni, acest fapt conferindu-i o legitimitate sporită.
Totuși, există controverse legate de recunoașterea oficială a „republicii semiprezidențiale” ca formă oficială de guvernământ, unii afirmând că aceasta nu există în realitate, ci că este tot o formă de republica parlamentară.
În republica parlamentară, prim-ministrul este șeful guvernului, autoritatea executivă în stat, președintele având, cu mici excepții,funcții simbolice.
Guvernul este numit de către Parlament, iar în unele cazuri, Parlamentul alege și Președintele țării. În majoritatea cazurilor, Președintele are rolul de a media conflictele politice și de a reprezenta pe plan extern țara, neavând atribuții executive.
Drace, România are câte puțin din amândouă sau, uneori, este ori una ori alta. Voi mai înțelegeți ceva din cacealmaua asta?" (https://defecti.ro/politic/ce-fel-de-republica-este-romania/)
"In Romania, Constitutia din 1991 s-a pronuntat in favoarea formei de guvernamant republicane si a optat, in acelasi timp, pentru republica semiprezidentiala.(7) „Caracterul semiprezidential al republicii este rezultatul receptarii in sistemul constitutional romanesc, a modelului de alegere a sefului statului in sistemele prezidentiale, precum si a modalitatilor de raspundere politica a Guvernului fata de puterea legislativa, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Din impletirea unei trasaturi esentiale ale regimului politic prezidential (alegerea directa a sefului statului) cu raspunderea politica a Guvernului fata de Parlament, a rezultat modelul republicii semiprezidentiale”.(8)
(7) vezi Cristian Ionescu, Regimul politic in Romania, Bucuresti, Ed. All Beck, 2002, p. 212
(8) vezi Cristian Ionescu, Drept constitutional si institutii publice, ed. 2, Bucuresti, Ed. All Beck, 2004, subcapitolul Locul institutiei prezidentiale in echilibrarea puterilor in stat, p. 249
(http://juri.ro/in-ce-fel-de-republica-traim)

Apoi, tot pe aceeasi "sursa" am gasit si pe Wikipedia urmatoarea definitie:

"Republica semi-prezidențială este o formă de guvernământ în careprimul ministru și președintele sunt ambii participanți activi în administrația statului. Acest sistem diferă de republica parlamentarăprin faptul că șeful statului este ales prin vot universal, având un rol mai mult decât protocolar. Iar diferența față de republica prezidențială este aceea că guvernul este desemnat de Președinte, dar votat de Parlament și este responsabil în fața acestuia, care îl poate de altfel și demite printr-o moțiune de cenzură. Termenul de "republică semi-prezidențială" a fost prima dată folosit în anul 1978 de către politologulMaurice Duverger pentru a descrie A Cincea Republică Franceză.[1]",

si referinta ca Romania face parte din randul statelor cu aceasta forma de guvernare. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_semi-prezidentiala)

Si m-am oprit, intrebandu-ma: de ce atata tevatura, intr-o REPUBLICA SEMIPREZIDENTIALA, pentru un presedinte care, conform CONSTITUTIEI, trebuie sa...arate asa (AM MAXIMIZAT ATRIBUTIILE SI minimizat restul textului, fara a exclude nimic din ceea ce am copiat din Constitutia aflata pe site-ul Administratiei Prezidentiale. Ultimele capitole le-am lasat cu marime medie pentru ca trebuie sa...dea de gandit, mai mult decat pana acum. Avantaje si dezavantaje, ce vreti!!!!)

"CAPITOLUL II

Preşedintele României

ARTICOLUL 80
Rolul Preşedintelui
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
ARTICOLUL 81
Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

ARTICOLUL 82
Validarea mandatului şi depunerea jurământului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ:
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

ARTICOLUL 83
Durata mandatului
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

ARTICOLUL 84
Incompatibilităţi şi imunităţi
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

ARTICOLUL 85
Numirea Guvernului
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

ARTICOLUL 86
Consultarea Guvernului
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.


ARTICOLUL 87
Participarea la şedinţele Guvernului
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

ARTICOLUL 88
Mesaje
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89
Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

ARTICOLUL 90
Referendumul
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

ARTICOLUL 91
Atribuţii în domeniul politicii externe
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

ARTICOLUL 92
Atribuţii în domeniul apărării
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

ARTICOLUL 93
Măsuri excepţionale
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

ARTICOLUL 94
Alte atribuţii
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
conferă decoraţii şi titluri de onoare;
acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
acordă graţierea individuală.

ARTICOLUL 95

Suspendarea din funcţie

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

ARTICOLUL 96

Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ARTICOLUL 97

Vacanţa funcţiei

(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ARTICOLUL 98

Interimatul funcţiei

(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

ARTICOLUL 99

Răspunderea preşedintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

ARTICOLUL 100

Actele Preşedintelui

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

ARTICOLUL 101

Indemnizaţia şi celelalte drepturi

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.

(http://www.presidency.ro/ro/presedinte/constitutia-romaniei)

Nu cumva ni s-a facut dor de..perenul "tatuc" care, cu mici exceptii, a "convietuit" la limita constitutionalitatii, intr-o democratie devenita originala tocmai din cauza acestui amestec de forme care tin, probabil, in si de democratiile autentice?

Vrem o alta forma de guvernare? Sau nici macar nu mai stim ce vrem?

Nu contest pregatirea si profesionalismul candidatei mult vehiculate in aceasta perioada. Dar iar ma intreb: cui foloseste?

Si ca ultima intrebare: cand ne vom destepta cu adevarat, atata timp cat avem raspunsul sub ochii nostri si impreuna cu noi, mai ales dupa ce AM CONDAMNAT COMUNISMUL?

Si ca adenda: dar oare chiar l-am condamnat?

PS: cum nu mai am timp pentru corectare, rog sa nu fiu criticat ... prea tare!

 

In loc de...alte cuvinte!

Am întrebat Savantul şi-am întrebat şi Sfântul
Sperând c-au să mă-nveţe suprema-nţelepciune.
Şi, dup-atâta trudă, atât se poate spune:
Că am venit ca apa şi că plecăm ca vântul. 
(http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/k/omar-khayyam-5zpdstu/am-intrebat-savantul-si-am-intrebat-si-sfantul.html)

Departe...departe!

Nu, nu despre filmul cu acelasi titlu mi-am propus sa las astazi, intr-un moment deosebit, cateva ganduri. Si nici despre povestiri de vreun fel sau altul. Mi-am propus sa punctez ceva despreo stare, sau o constatare. Depinde cum o privim.

Initial ma gandisem sa fac o comparatie, prin citate, despre cat de departe poate ajunge o democratie care a plecat, in existenta ei, de la un principiu astazi constatat perimat, credinta. Dar, despre cat de departe a ajuns sarbatorita de astazi, America, mi-am exprimat in mai multe randuri opinia in postarile anterioare. Trec, deci, mai departe!

Apoi, m-am gandit la cat de departe se poate merge cu incalcita democratie originala care ne macina nervii, timpul si, inevitabil, viata de mult timp, indiferent daca puterea a avut o culoare sau alta. dar si despre aceasta "stare" m-am exprimat anterior. Deci, tot asa, trec mai departe.

Cand mi se parea ca m-am blocat, am gasit pe nelipsitul FB o remarca despre care am spus ca este "cuiul lui Pepelea". Si m-am oprit, cu gandul la titlu.

Si, ca urmare a postarii respective, dar mai ales a tumultului nascut dupa ceea ce reprezinta postarea in cotidianul mioritic, m-am gandit sa punctez cateva repere care vrem, nu vrem, releveaza cat de departe se poate ajunge atunci cand uiti ca "istoria ne invata ca oamenii nu invata nimic din istorie!".

Mai intai vreau sa fac o precizare: constatarea la care am ajuns se regaseste, din plin, in orice biblioteca reala sau in mediul virtual si nu are a face cu nimic extremist sau ceva asemanator. 

Apoi, ideea care m-a atras, asa cum am mai spus, a fost discutata in media si nu fac nici o polemica pe marginea ei.

In final, ideea care s-a nascut din aceasta "speta"  pleaca de la un gand-intrebare: cat de departe se poate ajunge, in politica, bineinteles, atunci cand interesele de personale si de grup prevaleaza fata detrimentul celui major, general, national.

Raspunsul vine in titlu: departe, departe!

Iar explicatia o reiau, prin copy-paste fireste, pentru a evidentia, daca mai este nevoie, unde se ajunge cand, parafrazand, "somnul ratiunii ingroapa natiunea!".
Caci, analizand "drumul" acestei mici dar esentiale, pentru toate partidepe si aliantele politice postdecembriste, organizatii numita U.D.M.R. raspunsul la intrebarea "cat de departe de poate ajunge cu o politica iresponsabila" nu poate fi decat ingrijorator.
Pentru ca, trebuie sa recunoastem, singura organizatie care, postdecembrist, si-a urmarit perfect atingerea scopurilor si a reusit, indiferent de cine a fost la putere, este UDMR-ul.

Deci iata ce spune Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Democrata_Maghiara_din_Romnia)

geri	Camera Deputaților				Senat				Poziție
	Numărul voturilor	Numărul voturilor	Numărul mandatelor	Proporția mandatelor	Numărul voturilor	Numărul voturilor	Numărul mandatelor	Proporția mandatelor
1990	991 601	7,23%	29	7,32%	1 004 353	7,2%	12	10,08%	opoziție
1992	811 290	7,46%	27	8,23%	831 469	7,58%	12	8,39%	opoziție
1996	812 628	6,64%	25	7,29%	837 760	6,82%	11	7,69%	guvern
2000	736 863	6,8%	27	7,83%	751 310	6,9%	12	8,57%	opoziție (partenerul guvernului)
2004	638 125	6,2%	22	6,62%	637 109	6,2%	10	7,3%	guvern
2008	425 008	6,17%	22	6,59%	440 449	6,39%	9	6,56%	guvern
2012	380 656	5,15%	18	4,36%	388 528	5,24%	9	5,1%	guvern
2016	435 969	6,2%	21	6,38%	440 409	6,2%	9	6,6%	opoziție (partenerul guvernului)

 Ramanand, astfel, in context si gandindu-ma cat de departe, departe s-a ajuns cu manipularea si dezinformarea ma intreb, ca simplu cetatean care cauta un raspuns, pe baza cifrelor de mai sus: cine-i vinovat pentru starea...care este?