miercuri, 31 decembrie 2014

LA MULTI ANI!

Fii intotdeuna in razboi cu viciile tale , in relatii pasnice cu vecinii tai , si fa in asa fel ca fiecare an nou sa te gaseasca ca pe un om mai bun. - Benjamin Frnaklin

In acest moment al trecerii dintre ani, nu vreau sa adaug nimic altceva la citatul de mai sus decat traditionalal "LA MULTI ANI!".

LA MULTI ANI 2015!

marți, 30 decembrie 2014

Pentru ... reparatie

„Nu există nici plante rele, nici oameni răi. Există doar proşti cultivatori.” — Victor Hugo

Un singur gand astazi, aproape de trecerea dintre ani: ce ne face sa fim prosti cultivatori?

Pe un anume canal de stiri s-a prezentat una dintre normalitatile pe care presedintele ales le-a facut intr-o zi cu profunde semnificatii: recunosterea a ceea ce Majestatii Sale, Regelui Mihai i-a fost refuzat in ultimii zece ani de democratie originala romaneasca, perpetuare a unei practici comuniste de care, chipurile scapasem, caci comunismul a fost condamnat, (nu-i asa ?):

"Cu 67 de ani in urmă, pe 30 decembrie, Regele Mihai era forţat de comunişti şi aliaţii lor să abdice, sub ameninţarea armelor. Dacă astăzi, după multe decenii de la acel eveniment, Majestatea Sa este privit cu atâta respect şi admiraţie de către poporul Său, acesta este un câştig cert al societăţii româneşti a ultimilor 25 de ani. Aşadar, vă îndemn, astăzi, să ne îndreptăm cu toţii gândul către Rege, care rămâne, pentru noi toţi, un model de demnitate şi dăruire."
http://jurnalul.ro/stiri/observator/mesajul-lui-klaus-iohannis-catre-majestatea-sa-regele-mihai-i-al-romaniei-sa-ne-indreptam-cu-totii-gandul-catre-rege-683015.html

Ce m-a surprins si mi-a nascut gandul de fata, a fost pozitia invitatului rubricii momentului care, in loc sa recunoasca gestul de reparatie pe care predecesorul actualului presedinte nu l-a putut face in cei zece ani de mandat (desi s-a declarat un luptator impotriva comunismului) a criticat si reprosat ca asta nu inseamna nimic (daca bine retin). Ba mai mult, respectivul se arata nesatisfacut de actiunile actualului presedinte care, in doar aceste cateva zile de inceput de mandat, nu a intreprins nimic pentru organizarea unui referendum in speta complexa "monarhie vs republica".

Stand si gandindu-ma la toate "carcotasiile" postdecembriste, mi-am dat seama ca o cauza a stagnarii noastre se regaseste, perfect, in citatul de inceput si ca este mult mai usor sa critici decat sa construiesti (chestie valabila, de multe ori si pentru mine).

M-am gandit ca s-ar impune cel putin doua intrebari esentiale in problema:

Mai intai, in 1947 poporul a fost intrebat, prin referendum, daca este de acord cu republica?
Apoi, firesc, daca tot se vorbeste de condamnarea comunismului, daca acesta a fost "lichidat" (inclusiv prin capii sai), toate actele "emanate" atunci si mai ales acel act "manipulant" de abdicare nu erau nule, odata cu caderea sistemului?
Simplu si fara echivoc, dar mai ales fara toate "tertipurile" pe care politicul postdecembrist le-a facut si le face pentru ca adevarul sa fie undeva, "intre ape", adica la mijloc, si imposibil de atins din cauza de ... exprimare a ... legii.

Cat despre mine si pozitia mea, am mai prezentat-o si cu alte ocazii si, chiar daca ma repet, subscriu mesajului de mai sus.

De aceea nu pot incheia gandul de astazi fara a relua si unul dintre mesajele Majestatii Sale, poate ajunge si la urechile "cultivatorilor" de imagine, de impact social si politic sau, de ce nu, la cei indriduiti cu cultivarea si apararea celor ce rezulta din acest mesaj:

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.” — Regele României Mihai-I

luni, 29 decembrie 2014

Despre alte ... ASTEPTARI

„Este uimitor ce pot face oamenii obişnuiţi dacă se apucă de treabă fără idei preconcepute.” 
Charles Franklin Kettering (29 august, 1876 – 24 sau 25 noiembrie, 1958) a fost un inventator, inginer și om de afaceri american, deținătorul a 186 de brevete de invenție.

Citind o analiza valoroasa, cel putin din punctul meu de vedere, facuta de o personalitate in materie, mi-am amintit de modul in care, utopic, am crezut ca "vom trai mai bine" in urma cu zece ani. Dar asta este o alta problema care, cel putin acum, nu-si mai are rostul a fi analizata de mine, mai ales dupa ce mi-am exprimat un punct de vedere vizavi de cel care s-a dovedit a fi, cu adevarat "greu de clintit".

Revenind la acea analiza, sau previziune, o marchez aici doar in ideea ca ea ar trebui citita de cat mai multi aparatori si oponenti ai presedintelui ales dar mai ales de consilierii sai:

Si cum nu mi-am propus astazi sa critic sau sa sustin vreo cauza, ma gandesc daca macar titlul materialului poate fi "amendat". Merg pe ideea ca fiind un altfel de presedinte, care nu se inscrie in tiparul traditional, domnia sa va avea in atentie si altfel de consilieri (cu toate ca realitatea pare sa demonstreze, deja, contrariul). 

De aceea, lasand pe analisti sa-si bata capul cu previziunea si pe politicienii de toate felurile, culorile si gradele  sa mediteze mai mult la ceea ce poate insemna ROMANIA VIITOARE redau, prin copy-paste, doua pasaje relevante pentru mine si, vreau sa cred, pentru aceeasi consilieri prezidentiali de la care cred ca se asteapta mult mai multe, mai ales pentru O TREABA BINE FACUTA, in consens cu citatul de la inceput.

Primul este, de fapt, o oglinda inteleapta, dintr-o celebra opera istorica, a ceea ce ar trebui sa insemne dragostea de tara si sacrificiul facut pentru binele ei si zice asa:
"Când voi fi în faţa lui, voi îndrăzni să-i zic: „Doamne, tu singur ştii c-a fost pe inima mea, că-n tine am crezut, că nici o deşertăciune nu s-a lipit de sufletul meu, că am stat zid neclintit în faţa păgânilor […] Dar toţi m-au părăsit […] Doamne, osândeşte-mă după păcatele mele, ci nu mă osândi de pacea cu turcii spre mântuirea sărmanului meu popor! Bogdane, turcii sunt mai credincioşi ca creştinii cuvântului dat […] Tineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe… că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor…"
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/testamentul-lui-stefan-cel-mare-geneza-evolutia-unui-mit-istoric
Iar parafrazat, pentru politicul nostru mioritic si toata pleiada de responsabili din puterile separate ale statului, finalul este acesta:
Tineţi minte că ROMANIA n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor!
Frumoasa previziune, nu?
Acum, intorcandu-ma la analiza de care am amintit, cu tot respectul pentru autor si, nu in ultimul rand pentru consilierii presedintelui ales, vreau sa spun ca ceva nu se leaga. Caci daca Dumnezeu a ingaduit ca in fruntea Romaniei anului 2014 sa fie "uns" un asemenea presedinte, cu siguranta asteptarile DOMNULUI sunt mult mai mari decat cele ale poporului. La fel cum va fi si rasplatirea, cand va fi.
Revin, astfel si redau al doilea pasaj relevant, in speranta ca el va ajunge unde trebuie, adica la consilierii presedintelui si, de ce nu, chiar la acesta:
"Psalmii 91
1. Cel ce sta sub ocrotirea Celui Preainalt si se odihneste la umbra Celui atotputernic,
2. zice despre Domnul: "El este locul meu de scapare si cetatuia mea, Dumnezeul meu in care ma incred!"
3. Da, El te scapa de latul vanatorului, de ciuma si de pustiirile ei.
4. El te va acoperi cu penele Lui si te vei ascunde sub aripile Lui. Caci scut si pavaza este credinciosia Lui!
5. Nu trebuie sa te temi nici de groaza din timpul noptii, nici de sageata care zboara ziua,
6. nici de ciuma care umbla in intuneric, nici de molima care bantuie ziua in amiaza mare.
7. O mie sa cada alaturi de tine, si zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.
8. Doar vei privi cu ochii si vei vedea rasplatirea celor rai.
9. Pentru ca zici: "Domnul este locul meu de adapost!" si faci din Cel Preainalt turnul tau de scapare,
10. de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tau.
11. Caci El va porunci ingerilor Sai sa te pazeasca in toate caile tale;
12. si ei te vor duce pe maini, ca nu cumva sa-ti lovesti piciorul de vreo piatra.
13. Vei pasi peste lei si peste naparci si vei calca peste pui de lei si peste serpi. -
14. "Fiindca Ma iubeste - zice Domnul - de aceea il voi izbavi; il voi ocroti, caci cunoaste Numele Meu.
15. Cand Ma va chema, ii voi raspunde; voi fi cu el in stramtorare, il voi izbavi si-l voi proslavi.
16. Il voi satura cu viata lunga si-i voi arata mantuirea Mea."
http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/91/

Poate asa si raspunsul la asteptarile noastre va fi altul decat cel traditional, din cei 25 de ani de democratie originala.

A nu se uita ASTEPTARILE DOMNULUI!

duminică, 28 decembrie 2014

Curatia, nevoia noastra esentiala

"Sunt curat la trup curat la suflet
Vreau sa-i înteleg si sa iubesc"

Versuri de la: http://www.versuri.ro/ 


Gandindu-ma la spetele despre care tocmai am amintit si urmarind, in treacat, stirile m-am simtit dator sa explic si nevoia esentiala de care avem atat de mare nevoie, mai ales dupa acesti douazeci si cinci de ani de democratie originala.

Nevoia de curatie.

Regretatul Motu' Pittis, in celebrul sau cantec "Vinovatii fara vina" dadea un exemplu de ceea ce ar insemna curatia.

Eu ma gandesc cat mai avem de indurat, ca simplii cetateni care-si doresc cu totul altceva, dupa caderea comunismului, tinand cont ca in aceasta perioada cei care au decis, dupa castigarea locurilor decizionale prin votul nostru liber exprimat, nu au inteles aceasta nevoie stringenta si nu au "implementat-o" in activitatea lor, conducandu-ne astfel spre ceea ce simtim, patimim si traim cotidian. Din aceasta cauza, cred, acest sfert de veac de "originalitate" nu a insemnat decat o spoiala a ceea ce eroii nostri au visat ca inseamna libertatea si democratia adevarata.

Dar cum o mie de cuvinte nu pot spune mare lucru, in acest ocean de necuratie din care tot incercam sa iesim fara succes, nu voi reda, prin copy-paste, decat doua exemple de ceea ce inseamna curatie, aceasta mare nevoie care ne lipseste si ne face sa patimi si sa traim postdecembrist. 

"8. Apropiati-va de Dumnezeu, si El Se va apropia de voi. Curatati-va mainile, pacatosilor; curatati-va inima, oameni cu inima impartita!
9. Simtiti-va ticalosia; tanguiti-va si plangeti! Rasul vostru sa se prefaca in tanguire, si bucuria voastra in intristare:
10. smeriti-va inaintea Domnului, si El va va inalta."

(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/iacov/4)

"10. Zideste in mine o inima curata, Dumnezeule, pune in mine un duh nou si statornic!"
(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/51)

Doar astfel ne vom bucura si noi, simplii cetateni, de conducatori curati la trup si la suflet care, fiindu-ne exemple ne pot conduce spre telurile pentru care s-a varsat atata sange nevinovat intr-un decembrie de care ne aducem aminte anual, unii cu regret altii cu speranta.

Si doar asa putem spera la ceea ce, cu cateva mii de ani inainte, spunea un alt exemplu pe care conducatorii nostri ar trebui sa-l aiba ca sursa de inspiratie in "managementul" treburilor Tarii, pentru care au fost "unsi":


Psalmii 90
1. (O rugaciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adapost, din neam in neam.
2. Inainte ca sa se fi nascut muntii si inainte ca sa se fi facut pamantul si lumea, din vesnicie in vesnicie, Tu esti Dumnezeu!
3. Tu intorci pe oameni in tarana si zici: "Intoarceti-va, fiii oamenilor!"
4. Caci inaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, si ca o straja din noapte.
5. Ii maturi ca un vis: dimineata sunt ca iarba care incolteste iarasi:
6. infloreste dimineata si creste, iar seara este taiata si se usuca.
7. Noi suntem mistuiti de mania Ta si ingroziti de urgia Ta.
8. Tu pui inaintea Ta nelegiuirile noastre si scoti la lumina fetei Tale pacatele noastre cele ascunse.
9. Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
10. Anii vietii noastre se ridica la saptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; si lucrul cu care se mandreste omul in timpul lor nu este decat truda si durere, caci trece iute, si noi zburam.
11. Dar cine ia seama la taria maniei Tale si la urgia Ta, asa cum se cuvine sa se teama de Tine?
12. Invata-ne sa ne numaram bine zilele, ca sa capatam o inima inteleapta!
13. Intoarce-Te, Doamne! Pana cand zabovesti? Ai mila de robii Tai!
14. Satura-ne in fiecare dimineata de bunatatea Ta, si toata viata noastra ne vom bucura si ne vom inveseli.
15. Inveseleste-ne tot atatea zile cate ne-ai smerit, tot atatia ani cat am vazut nenorocirea!
16. Sa se arate robilor Tai lucrarea Ta, si slava Ta, fiilor lor!
17. Fie peste noi bunavointa Domnului Dumnezeului nostru! Si intareste lucrarea mainilor noastre, da, intareste lucrarea mainilor noastre!"

(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/90/)

sâmbătă, 27 decembrie 2014

Despre ... o alta nevoie

"Cine caută adevărul îşi asumă riscul de a-l găsi."
Isabel Allende Llona, (născută în Lima, Peru; 2 august 1942), este o scriitoare chiliano-americană. Allende, ce a scris în stilul realismului magic, este considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină.

Zilele acestea am avut timp mai mult de cautari. Mai ales pe net, unde se gasesc o sumedenie de subiecte, mai mult su mai putin interesante si, de ce nu, de impact.

Cele legate de comemorarea a 25 de ani de la acel decembrie insangerat nu m-au atras in mod deosebit si asta nu din cauza incalcelilor pe care unii inca le fac pentru a nu se afla adevarul ci, pentru ca am trait pe viu si cu pistolul la cap, momentele cele mai relevante, din cauza de ... tergiversare si, nu-i asa, prea multa ambiguitate la intrebarea "cu-i apartine Revolutia Romana?" (http://adevarul.ro/news/eveniment/adevarul-live-ora-1600-cui-apartine-revolutia-romana-invitatul-ioan-talpes-dezvaluiri-exclusivitate-html).

Nu m-au atras nici "monitorizarile" media legate de subiectul fierbinte al activitatii presedintelui ales si consider ca deja suferim de prea multa schzofrenie politica daca nu intelegem ca "alea au fost aruncate" (zarurile, adica din vechiul dicton "ALEA IACTA EST"). Pentru mine totul este clar si, chiar daca nu i-am acordat votul, stiu ca am un Presedinte ALTFEL, asa sper , care sa se inscrie in linia acelei "declaratii incendiare", conform media, pe care a facut-o unul dintre cei mai controversati vectori de imagine ai momentului (cine este Ioan Mihai Pacepa?).

Nu mai vorbesc de toate analizele si scenariile legate de dorinta "animalica" pentru putere. Caci ce altceva poate insemna patima continua pentru daramare, cand Tara are nevoie, acum, de cu totul altceva decat de revansardism si capitalism de jungla? Nu m-au atras si in acest sens, tocmai am lasat ca subiect de meditare ultimele doua postari care, oricum nu intereseaza pe nimeni.

Asa m-am oprit asupra Sursei cele mai importante a momentului, Biblia sau Sfanta Scriptura, pentru ca asa si trebuie in aceste zile.
Citind si rasfoind in ea, am gasit un indemn care se potriveste perfect, ca o manusa, cu citatul de inceput si cu cotidianul nostru mioritic:

"Cumpara adevarul si nu-l vinde, intelepciunea, invatatura si priceperea."
(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/proverbe/23/)

Un "mecanism" pe care democratia noastra originala nu l-a "implementat" inca.

Iar confirmarea am primit-o astazi dimineata cand, dupa lectura de rigoare, am deschis Facebook-ul sa-mi salut familia de departe si prietenii.
Redau integral ce am gasit acolo, fara nici un alt comentariu decat cel pus intr-o postare in care ma intrebam despre o ..."intrebare nespusa?":

"Într-un editorial postat pe ziardecluj.ro, ziaristul Liviu Alexa aduce în atenția publicului o ipoteză incredibilă: elicopterul s-ar fi prăbușit din pricina unei neglijențe a pilotului care voia "să se distreze".

În materialul postat de Liviu Alexa, acesta menționează: "Pilotul comandor Petre Cătuneanu s-a jucat efectiv cu elicopterul, practică des întâlnită la Constanta. Mai pe șleau, ajuns deasupra luciului de apa de la Siutghiol, Cătuneanu, cu 2000 de ore de experienta pe acel elicopter, a vrut sa ii amuze pe colegii de echipaj si, prin manevre pe care le mai incercase deja, facute prin balansarea elicopterului foarte aproape de luciul lacului, să ridice apa si să facă valuri spectaculoase, "cascadorie" impresionantă pe care, iar ăsta e un alt adevar trist, au mai încercat-o și alții în trecut. Au trecut atâtea zile si nimeni nu s-a întrebat de ce, cu vizibilitate perfectă si cu aparat functional, oamenii aia au căzut în lac. Uite, de aia. În spatele lui Cătuneanu, se afla Ginel Cracanel, cu mai putine ore de zbor, si pe care Cătuneanu vroia să îl impresioneze".

Acesta continuă: "Surse foarte serioase din SMURD Constanta si ROMATSA m-au asigurat ca ăsta e purul adevar, pe care nu o să îl vedeti niciodată rostit public".

În 15 decembrie, un elicopter SMURD care se întorcea din misiune s-a prăbuşit în lacul Siutghiol din Constanţa, toate cele patru persoane aflate la bord - medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani) - pierzându-şi viaţa. Elicopterul transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil."

Mai mult: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/pilotul-facea-valuri-elicopter-smurd-.html)

Si nu se naste intrebarea normala: ATUNCI CE TREBUIE SCHIMBAT IN ROMANIA ?








joi, 25 decembrie 2014

De ... NASTEREA DOMNULUI

Si iar Te nasti din nou, Iisuse, si iarasi vii, ca alte dati,
în lumea urii neapuse, cararea pacii s-o arati.

Spre-a’ Tale zari de pace pline, pe-ai urii fii îi vei chema,
dar, vai, îndemnul spre mai bine, asa de greu îl vor urma…

Din Slava dragostei nespuse, cobori în lumea Ta sa-i iei,
cu drag îi chemi spre ea, Iisuse, dar ei se sfâsie-ntre ei.

O Doamne, lumea-i astazi plina de vamesi si de farisei
si totusi mila Ta divina mai vine si mai sta-ntre ei.

Mai vii, chiar daca Sfântu-Ti Nume din nou un an Îl vor huli…
...Ce dragoste Te-aduce-n lume, cu ce putere-o poti iubi!

Cobori la ei si-i chemi la Tine, cu mila-i chemi, de ei Ti-e dor,
...o, dac-ar sti ei Cine vine si Cine-asteapta-n usa lor!…

Dar vii, caci dintre ei, Iisuse, câtiva primi-vor scumpu-Ti har
în taina inimii supuse… Si pentru ei cu drag vii iar.
 

(http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/traian-dorz/si-iar-te-nasti)

miercuri, 24 decembrie 2014

Din nou ... de sarbatori


 „Cei răi pot avea noroc, însă doar cei buni pot fi fericiți.” — Alexandru Vlahuță

Astazi, in ziua ajunului am gasit, intr-o relatare de pe o anume televiziune o declaratie pe care multi ar trebui sa o inteleaga ca o avertizare a ceea ce ne asteapta. Trec peste multele alte probleme, intre care si chestiunea legata de modul in care s-au acordat bani pentru ceva in detrimentul salvarii de la saracie a milioane de romani si, fiind in acelasi context, redau, din memorie ceea ce, dupa cei 25 (douazeci si cinci) de ani de democratie originala romaneasca ar trebui sa ingrijoreze politicul mioritic, de orice fel, culoare, statul sau apartenenta la una dintre puterile separate ale statului: NEVOIA UNUI PLAN MARSCHAL PENTRU REDRESAREA ROMANIEI, inclusiv cu prezenta unor supervizori (adica supraveghetori) asistenti, in "implementarea" lui.
Poate ca nu este cea mai buna imagine pe care ne-a creat-o politica democratiei noastre dar, din pacate, pare sa fie o realitate care obliga la mult mai multe actiuni decat cele cu care ne-am "procopsit" datorita luptei absurde, postdecembrist, pentru ca "eul" unuia sau altuia dintre politicienii nostri sa fie evidentiat.

Vin niste sarbatori mai mult sau mai putin frumoase, pentru multi dintre noi.
In aceste zile, tot ascult o melodie-colind sugestiva pentru realitatea romaneasca a anului 2014 si, trecand peste faptul ca se varsa lacrimi la contactul cu persoanele dezavantajate de capitalismul nostru de jungla, ma gandesc la semnificatia si impactul versurilor.

Iata-le (preluate asa cum le-am gasit in "registrul" trupei "Talisman", nu cum se gasesc in alte parti, diferenta facand-o un vers pe care-l voi sublinia):

Din an in an sosesc mereu la geam cu Mos Craciun
E ger cumplit, e drumul greu, da-i obicei strabun
E ger cumplit, e drumul greu, da-i obicei strabun
E sarbatoare si e joc in casa ta acum,
Dar sunt bordeie fara foc si maine-i Mos Craciun
Dar sunt bordeie fara foc si maine-i Mos craciun Ascuns stramosii canta-n cor colindul sfant si bun
Tot mos era si vremea lor, batranul Mos Craciun
Tot mos era si vremea lor, batranul Mos Craciun Acuma sa fii sanatos si vesel de Craciun
Dar nu uita cand esti voios romane sa fii bun
Dar nu uita cand esti voios romane sa fiï bun
http://www.versuri.ro/versuri/gfddki_talisman-din-an-in-an.html

Si pentru ca este vorba de fericire, caci ne dorim mereu SARBATORI FERICITE, as vrea sa inchei scurta mea postare cu un gand:

DRAGI ROMANI, NU FITI BUNI DOAR CAND SUNTETI VOIOSI, CI IN ORICE TIMP,IN ORICE MOMENT, IN ORICE LOC!

Doar asa SUNTEM, cu adevarat fericiti.

Sarbatori frumoase!

luni, 22 decembrie 2014

Despre ...intrarea in normalitate

„Un om nu trebuie judecat după calitățile lui, ci după felul în care știe să și le folosească.” — François de La Rochefoucauld

Nu m-as fi gandit la acest citat daca nu as fi auzit, ieri si nu as fi citit, azi urmatoarea "declaratie":
„Am revenit la condiţia pe care mi-am dorit-o şi cât am fost 10 ani preşedinte. Să fiu om liber. Să mă simt bine cu cine vreau. 10 ani foarte mult mi-am dorit să rămân și om: Acum am revenit la calitatea de om normal și cât am fost preşedinte am încercat să rămân om normal”, a spus Traian Băsescu, potrivit Digi24. (http://www.promptmedia.ro/2014/12/bucuresti-traian-basescu-am-revenit-la-conditia-de-om-liber/)

Din aceasta am dedus, poate gresit ca timp de 10 (zece) ani Romania a fost condusa de cineva care nu a fost liber si nici om normal. Nu o spun eu, ci insusi declarantul.

O analiza pertinenta va fi facuta, cu siguranta de cei mai indreptatiti dintre analisti. Eu doar constat ca viata, cel putin in ultimii 5 (cinci) ani ni s-a deteriorat constant, nu datoita crizei cu care s-a confruntat lumea ci modului anormal in care el, declarantul si-a "supt-ordonat" premierul si guvernul, a SUBORDONAT tara intereselor celei mai "eficiente" banci pe care altii au ignorat-o (oare aceasta nu ofera comisioane pe vanzari ?) si a produs mai multe dezbinari si intrigi decat toata literatura beletristica la un loc.
Si asta, pentru ca nu s-a simtit LIBER SA SERVEASCA POPORUL si normal ca sa fie UN PRESEDINTE AL TUTUROR ROMANILOR.

Astazi, pentru ca presedintele ales tocmai acest lucru l-a subliniat in discursul sau de investire, ma bucur ca ROMANIA se poate intoarce, in sfarsit la normalitate (chiar daca unii dintre "utilii" sai consilieri par sa uite ca, asa cum domnia sa declara cu ocazia castigarii alegerilor, a cerut altceva decat revansardism). Cu toate ca, inca, normalitatea pe care o vad tine mai mult de o reparatie majora care, din pacate treneaza a fi realizata, chiar daca sarbatorim astazi 25 de ani de la caderea comunismului.

Bucurandu-ma, asadar de revenirea la normalitate (ma intreb, oare de ce institutiile importante ale statului care au stiut ca ceva "este putred" - adica anormal, in Romania au tacut malc in ultimii cinci ani de "marete realizari" in "infaptuirea Constitutiei" dupa bunul plac) las spre meditatie tocmai noilor consilieri prezidentiali un indemn spre cercetare si nu numai, in speranta ca se vor "alinia" liniei pe care presedintele ales se pare ca vrea sa o traseze pentru viitorul "Romaniei lucrului bine facut", de fapt o "compilatie" pentru care cer iertare celor mai indreptatiti decat mine sa o prezinte, mai ales din punct de vedere spiritual:

"1. Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se asaza pe scaunul celor batjocoritori!" (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/1/)
"2. - Cel ce umbla in neprihanire, cel ce face voia lui Dumnezeu si spune adevarul din inima.

3. Acela nu cleveteste cu limba lui, nu face rau semenului sau si nu arunca ocara asupra aproapelui sau.
4. El priveste cu dispret pe cel vrednic de dispretuit, dar cinsteste pe cei ce se tem de Domnul. El nu-si ia vorba inapoi daca face un juramant in paguba lui.
5. El nu-si da banii cu dobanda si nu ia mita impotriva celui nevinovat. Cel ce se poarta asa, nu se clatina niciodata." (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/15/)

Asta daca se doreste ca "Romania lucrului bine facut" sa fie si intrarea noastra in normalitate.


duminică, 21 decembrie 2014

De ... investire

„Nu face lucrurile bine, fă-le perfect. Fii îndrăzneţ, fii primul, fii diferit, fii corect.” — Dale Carnegie    

Un eveniment deosibit are loc astazi, zi deosebita pentru tot ceea ce urma sa se intample intr-un decembrie insangerat, zi in care o personalitate diferita de ceea ce am cunoscut in acesti douazeci si cinci de ani de politica mioritica isi va lua angajamentul ca "lucrul bine facut" pe care l-a promis va fi facut perfect.
Acordandu-i, in alb, premiza de corectitudine, desi nu l-am votat dintr-un motiv explicat anterior (care, sper sa nu se adevereasca), ma gândesc ca poate de acum Romania o poate lua pe alt drum, desi predecesorul sau s-a laudat ca "a facut totul pentru tara".

Dar cum ziua de astazi nu merita aceeasi stare mioritica pe care am trait-o cu totii in ultimii zece ani, din prea multa ... absurditate si extrema egocentrista, de investirea presedintelui Klaus Werner Iohannis nu-mi propun decat sa las o urare care sa-i indrume pasii si sa-i calauzeasca trairea spre infaptuirea promisiunii facute:

Psalmii 20

1. (Catre mai marele cantaretilor. Un psalm al lui David.) Sa te asculte Domnul in ziua necazului, sa te ocroteasca Numele Dumnezeului lui Iacov,
2. sa-ti trimita ajutor din locasul Sau cel sfant si sa te sprijine din Sion!
3. Sa-Si aduca aminte de toate darurile tale de mancare si sa primeasca arderile tale de tot! (Oprire)
4. Sa-ti dea ce-ti doreste inima si sa-ti implineasca toate planurile tale!
5. Atunci noi ne vom bucura de biruinta ta si vom flutura steagul in Numele Dumnezeului nostru. Domnul sa-ti asculte toate dorintele tale!
6. Stiu de acum ca Domnul scapa pe unsul Sau si-i va raspunde din ceruri, din locasul Lui cel sfant, prin ajutorul atotputernic al dreptei Lui.
7. Unii se bizuie pe carele lor, altii pe caii lor; dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului nostru.
8. Ei se indoaie si cad; dar noi ne ridicam si ramanem in picioare.
9. Scapa, Doamne, pe imparatul si asculta-ne cand Te chemam!
http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/20/

Asa sa-l ajute Dumnezeu!

vineri, 19 decembrie 2014

Astazi, o intrebare ... nepusa?

„Alegerea, și nu șansa e cea care ne determină destinul.” — Franklin Delano Roosevelt

Se intampla ca epoca lui "Sa traiti bine" sa o încheiem nu intr-o nota de bine, desi unii ma pot contrazice.

Eu am ascultat, astazi, un caz care chiar mi-a confirmat starea  de "bine" (cu ne-ul de rigoare in fata) si anume, ca un copil a sarit de la etajul 1 pentru ca tatal, care nu i-a putut "asigura"  participarea la serbarea pomului de Craciun, il inchisese in casa. Doar un exemplu nesemnificativ, tinand cont de milioanele de euroi invartiti de toti beneficiarii democratiei originale romanesti, inregimentati politic sub diferitele culori si orientari.

Dar nu acest eveniment mi-a sugerat gândurile de astazi.

De la începutul saptamanii ma macina o intrebare si, fara a fi malitios, dar constient ca voi supara multa lume, m-am gandit sa o las aici, ca marturie ca lucrurile pot, de multe ori, sa para altfel decat le primim din media sau din alte surse, mai mult sau mai putin manipulante.

Ce cauta un elicopter pe lacul Siutghiol?

De o saptamana ma tot uit pe "Google Maps" si nu inteleg ratiunea pentru care un culoar de zbor (parca asa tin minte ca se spunea despre traseul aeronavelor, când faceam cursurile de planorism) dintre aeroportul Mihai Kogalniceanu si aerodromul Tuzla trebuia sa treaca pe deasupra lacului fatidic. Pentru ca, asa s-a nimerit, locuiesc tocmai intr-o localitate pe deasupra careia trec, spre aterizare si vad pe viu, toate aeronavele care vin pe Kogalniceanu, civile si militare. Si daca se au in vedere culoarele de decolare, oricum unul dintre ele este exact pe "trasel" impricinat impunandu-se, probabil, o deviere mai mare, pe mare.
Cum, insa, nu sunt specialist in domeniu si, cu siguranta, cineva va verifica si hotararea de a zbura pe acolo, s-a nascut întrebarea firesca: de ce pe lac?

Revind continuu la "G.M." si uitandu-ma la trasee, mi se parea mie, un novice, mai important sa se tina "calea" centurii Constantei, in conditiile in care elicopterele zboara, de cele mai multe ori, "la vedere".

Caci, daca specialistii au facut traseul de asa maniera incat sa se survoleze luciul de apa, erau mult mai multe variabile de luat in calcul, una fiind identica cu circulatia pe "autostrada soarelui" vara, la asfintit, când marea majoritate a soferilor sunt orbiti de soarele aflat la orizont, nascandu-se ambuteiajele cu care suntem "obisnuiti" in sezonul estival, la plecarea spre casa, dupa un week-end obositor.
Daca nu cumva este vorba de altceva, ceva care mi-a fost sugerat la televizor de cineva care povestea cum erau salutati vecinii si prietenii.

Dar eu sunt un simplu om care este supus greselilor (deci cer iertare pentru ideile gresite) si, deplângând soarta echipajului si a familiilor indurerate, nu pot spune decat "Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!".

Cat despre vinovati si vinovatie, acestea isi au sorgintea in cu totul alta parte, intr-un loc si intr-o perioada in care speram ca Romania va arata altfel si noi vom trai mai bine. Daca ne gândim si la faptul ca tot aici, la noi accidentele aviatice sunt, conform unor statistici ascultate la radio, de zece ori mai multe ca in Occident (nu stiu daca am retinut bine).

Poate ca intrand in "Romania lucrului bine facut" toate acestea sa ramana doar amintiri, triste e drept iar noi, cetatenii simplii sa ne bucuram, cu adevarat, de ceea ce s-a castigat intr-un decembrie insangerat pe care tocmai il sarbatorim.

Cat priveste ... duminica dinaintea Sarbatorii Nasterii Domnului,  pentru a fi "pe aceeasi unda", nu pot lasa decat un scurt mesaj de meditare si incurajare:

1. (O cantare a treptelor.) Ferice de oricine se teme de Domnul si umbla pe caile Lui!
2. Caci atunci te bucuri de lucrul mainilor tale, esti fericit si-ti merge bine.
3. Nevasta ta este ca o vita roditoare inauntrul casei tale; copiii tai stau ca niste lastari de maslin imprejurul mesei tale.
4. Asa este binecuvantat omul care se teme de Domnul.
5. Sa te binecuvanteze Domnul din Sion, sa vezi fericirea Ierusalimului, in toate zilele vietii tale,
6. si sa vezi pe copiii copiilor tai! Pacea sa fie peste Israel!
(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/128/)




duminică, 14 decembrie 2014

Despre lectura si ... lectie pentru viata

„Ori de câte ori te trezești dimineața, gândește-te la privilegiul de a fi în viață, de a putea gândi, iubi și de a te putea bucura.” — Marcus Aurelius

Pentru ca asa m-am obisnuit si in special in week-end (pentru ca am timp mai mult), dimineata deschid net-ul si, pe http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu citesc cinci psalmi.
Apoi "dau drumul" gândurilor si meditez la cele citite.

Astazi, departe de a trece peste acest "tabiet", m-am oprit putin la pagina de Facebook. Nu ca o vizitez foarte des. Mi-am facut-o de mult, când inca eram "in cautari" si doar pentru a fi in contact mai rapid cu copiii si rudele aflate departe de noi. Si tot ca un obicei, am trecut si pe la site-ul http://cuvintecelebre.ro/.
Din îmbinarea stirilor si a citatelor vizionate, dintre care unul este deja aici, de fata, s-au nascut gândurile de astazi. Asa ca am trecut la ... meditat.

Si pentru ca aveam timp mai mult, mi-am propus sa fac o trecere in revista a ultimilor douazeci si cinci de ani caci, nu-i asa, doar peste putin timp vom "sarbatori" evenimentul major care ne-a "lansat" in democratia originala romaneasca. Eu, sincer, deja eram in focuri in acele zile, nu din pricina evenimentului ci unei alte "revolutii". Care nu mai conteaza.

Dar m-a stopat un gand, o intrebare: de fapt, ce sarbatorim noi?

Intorcandu-ma, astfel, in urma cu douazeci si cinci de ani si trecând peste ADEVARATA REVOLUTIE incheiata cu succes in data de 22 decembrie, imi aduc aminte de zilele urmatoare, de modul in care, printr-o manipulare grosiera si grotesca, ne-am inceput, ca natiune crestina evolutia spre involutie printr-un Craciun insangerat si imi dau singur un raspuns.

Sarbatorim sursa raului care ne macina de un sfert de veac.
De ce?

Pentru ca, trecând peste acel strigat de biruinta care a punctat permanent Revolutia, "EXISTA DUMNEZEU", ne-am dat acordul, tacit, la excluderea Divinitatii din ecuatia numita Romania Libera si Democrata, mai intai printr-un proces si o executie cu mult prea multe semne de intrebare si apoi printr-un traseu din care am exclus tocmai simbolul luptei anticomuniste, care-si are crezul, "NIHIL SINE DEO", in totala contradictie cu ceea ce s-a intamplat, in acest sfert de veac, cu democratia originala romaneasca.
Si, dupa parerea mea, aceasta sursa a raului nu va disparea pana când nu se va face curatenie, in constiinta si trairea noastra si a alesilor si numitilor nostri. Chiar daca vom sarbatori si peste sute de ani Revolutia din decembrie 1989.

Asa deci stand lucrurile, pentru ca este o zi de odihna si meditatie spirituala, satul de politicul mioritic inodor, incolor, insipid si profund detestabil (asta am dedus doar din lecturarea unor anume comentarii la articolele media care ne prezinta "realitatea" cotidiana), m-am oprit din celelalte gânduri care se "involburau" dupa trairea acestor amintiri, nu doar pentru ca ma determina citatul de la inceput ci pentru ca, gasind tot pe Facebook un material despre "promisiunile presedintelui ales, care au sensibilizat intreaga tara", m-a oprit unul din psalmii cititi astazi.

Il redau integral, pentru ca merita. Atentie, meditatie si nu numai:

1. "Laudati pe Domnul, caci este bun, caci in veac tine indurarea Lui!"

2. Asa sa zica cei rascumparati de Domnul, pe care i-a izbavit El din mana vrajmasului,
3. si pe care i-a strans din toate tarile: de la rasarit si de la apus, de la miazanoapte si de la mare.
4. Ei pribegeau prin pustiu, umblau pe cai neumblate, si nu gaseau nicio cetate, unde sa poata locui.
5. Sufereau de foame si de sete; le tanjea sufletul in ei.
6. Atunci, in stramtorarea lor au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor;
7. i-a calauzit pe drumul cel drept, ca sa ajunga intr-o cetate de locuit.
8. O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!
9. Caci El a potolit setea sufletului insetat si a umplut de bunatati sufletul flamand.

10. Cei ce sedeau in intuneric si umbra mortii traiau legati in ticalosie si in fiare,
11. pentru ca se razvratisera impotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentru ca nesocotisera sfatul Celui Preainalt.
12. El le-a smerit inima prin suferinta: au cazut, si nimeni nu i-a ajutat.
13. Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor.
14. I-a scos din intuneric si de umbra mortii si le-a rupt legaturile.
15. O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!
16. Caci El a sfaramat porti din arama si a rupt zavoare din fier.

17. Nebunii, prin purtarea lor vinovata si prin nelegiuirile lor, ajunsesera nenorociti.
18. Sufletul lor se dezgustase de orice hrana, si erau langa portile mortii.
19. Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor;
20. a trimis cuvantul Sau si i-a tamaduit si i-a scapat de groapa.
21. O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!
22. Sa-I aduca jertfe de multumiri si sa vesteasca lucrarile Lui cu strigate de bucurie.

23. Cei ce se coborasera pe mare in corabii si faceau negot pe apele cele mari,
24. aceia au vazut lucrarile Domnului si minunile Lui in mijlocul adancului.
25. El a zis si a pus sa sufle furtuna, care a ridicat valurile marii.
26. Se suiau spre ceruri, se coborau in adanc; sufletul le era pierdut in fata primejdiei.
27. Apucati de ameteala, se clatinau ca un om beat, si zadarnica le era toata iscusinta.
28. Atunci, in stramtorarea lor, au strigat catre Domnul, si El i-a izbavit din necazurile lor.
29. A oprit furtuna, a adus linistea, si valurile s-au potolit.
30. Ei s-au bucurat ca valurile s-au linistit, si Domnul i-a dus in limanul dorit.
31. O, de ar lauda oamenii pe Domnul pentru bunatatea Lui si pentru minunile Lui fata de fiii oamenilor!
32. Sa-L inalte in adunarea poporului si sa-L laude in adunarea batranilor!

33. El preface raurile in pustiu, si izvoarele de apa, in pamant uscat,
34. tara roditoare in tara sarata, din pricina rautatii locuitorilor ei.
35. Tot El preface pustiul in iaz, si pamantul uscat, in izvoare de ape.
36. Asaza acolo pe cei flamanzi, si ei intemeiaza o cetate ca sa locuiasca in ea;
37. insamanteaza ogoare, sadesc vii si-i culeg roadele.
38. El ii binecuvanta, si se inmultesc nespus, si nu le imputineaza vitele.
39. Daca sunt imputinati si apasati prin asuprire, nenorocire si suferinta,
40. El varsa dispretul peste cei mari si-i face sa pribegeasca prin pustiuri fara drum,
41. dar ridica pe cel lipsit, izbaveste pe cel nevoias si inmulteste familiile ca pe niste turme.
42. "Oamenii fara prihana vad lucrul acesta si se bucura, si orice nelegiuire isi inchide gura!"
43. Cine este intelept sa ia seama la aceste lucruri si sa fie cu luare aminte la bunatatile Domnului.




(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/psalmi/107/)

Caci, fiecare dintre noi, simplii cetateni sau alesi si numiti in toate sferele puterilor separate ale statului, se regaseste in cel putin una din ipostazele prezentate, aici, acum cateva mii de ani.

Nu este o lectie si o lectura interesanta, mai ales pentru viata mai buna pe care ne-o dorim in viitor?

sâmbătă, 13 decembrie 2014

Despre ... bucurii

„Fără zgârcenie, jaf, invidie și nedreptate... Iubirea și bucuria vor domni pe pământ.”
Ilarie Voronca (nume original Eduard Marcus, n. 31 decembrie 1903, Brăila – d. 8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia.


"E lung pamantul, ba e lat", asa isi incepea poetul frumoasa "Nunta Zamfirei", minunat exemplu de iubire si de bucurie. Si ce bine era asa.

Astazi Pamantul este, pentru unii dintre noi dar mai ales pentru "alesii si numitii" politicii mioritice, mult prea scurt si prea ingust si de aceea starea "de bine" pe care ne-a "inoculat-o" cineva, manipulant, este presarata de zgarcenie, jaf, invidie si nedreptate. Din partea LOR pentru popor.
Starea aceasta de fapt este dovedita nu numai prin recentele "spete" cu vizite, mascati, ridicari si retineri de tot felul (corecte, daca ne gândim la cat s-a "supt" in acesti douazeci si cinci de ani de democratie originala romaneasca) ci si prin cutremurele, fara grade Richter, din sfera aceluias politic, fara deosebire de coloratura sau orientare. Si nu in ultimul rand, de jocurile si scenariile subterane care se fac, chiar daca noi, simplii cetateni, visam ca totul este O.K., mai ales dupa victoria surprinzatoare a outsider-ului profesor-primar devenit, prin vointa majoritatii, viitorul nostru presedinte.

Nu comentez situatia, pentru ca nu mi-am propus-o, "speta" fiind analizata si disecata de specialisti in materie mult mai abilitati decat mine. Nu pot uita, insa, prestatia unui alt profesor care, in expunea punctului sau de vedere in aceasta "speta", undeva, amintea de tragica umare, pentru Romania, a "implinirii" majoritatii votului. Chestiune de discutat.
Dar uitandu-ma la tot ce ma inconjoara, politic bineinteles si vazand cata "vigoare" au capatat cei care pana la ultimul tur erau cu "un picior in groapa", mi-am amintit ca vom incepe o alta 'epoca" decat cea a "traitului bine" si anume cea a "lucrului bine facut".

Sa fie aceasta schimbare un  motiv de bucurie?

Poate ca da, dupa cat de "bine" am trait mai ales in ultimul "cincinal" de "adanci prefaceri democratice" si de indatorare mai ceva ca-n "epoca luminii".
Sau poate ca nu, daca ma gândesc ca politicul mioritic are, traditional, o consecventa in a NU INVATA NIMIC DIN ISTORIE.

De aceea, amintindu-mi de sloganul castigator, "ROMANIA  LUCRULUI BINE FACUT", ma bucur ca pot aduce inaintea presedintelui ales un mic cadou de sarbatori, un margaritar de intelepciune care, tot poate, ii va determina si pe apropiatii si consilierii sai sa uite, macar in acesti viitori cinci ani, de zgarcenie, jaf, invidie si nedreptate si sa lase loc Iubirii si Bucuriei pe acest minunat plai numit ROMANIA.

Il redau tot prin copy-paste, chiar daca el ar fi trebuit cunoscut, mai ales pentru o campanie care a fost, din multe puncte de vedere, pe langa acesta:

"Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentruca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna."
2 Timotei 3:16,17
 
 
 
Adevarata bucurie, implinirea acestui "margaritar de intelepciune", nu-i asa?

duminică, 7 decembrie 2014

Azi, doar din ... copy-paste

„Caracterul unui om nu se arată în momentele de confort, ci în cele de schimbări și controverse.” — Martin Luther King 

Încercând sa inteleg multiplele "conexiuni" care leaga si desleaga viitorul nostru (si aici nu pot ignora remarca unui dublu perdant, dupa care "la viitoarea reuniune europeana, din nefericire Romania va fi reprezentata de cineva care, de la Bruxelles va pleca acasa" - citat redat cu aproximatie, din memorie) mi-am adus aminte ca pe un anume canal de televiziune am vizionat un film despre Majestatea Sa, Regina Angliei si m-a impresionat relatia deosebita pe care Domnia Sa o are si a avut-o cu premierii, INDIFERENT DE COLORATURA POLITICA A ACESTORA.
Asa am inceput sa caut alte informatii, in mediul online si am gasit un articol, mai vechi, e drept, dar de stricta actualitate intr-o "speta" mai mult decat importanta pentru viitorul nostru, al tuturor pe care-l redau, integral prin copy-paste:    


"Iată că Germania se află la o nouă oră a adevărului. Se pune problema candidaturii la funcţia prezidenţială – de curând vacantată din pricini nu tocmai onorabile – a pastorului Joachim Gauck, vechi militant pentru drepturile omului din RDG. Provenienţa lui din fosta Germanie sovietică şi faima de reprezentant de onoare al „curăţirii“ sistemului de neadevăr – prin ţinerea la libera dispoziţie cetăţenească a dosarelor fostei poliţii secrete (STASI) – sunt, în principiu faţă de cutumele nescrise ale politicii, nişte abateri de la uzanţe. Tocmai de aceea ele par însă menite să dea încredere unui electorat devenit tot mai sceptic după diversele seisme pe care viaţa publică germană le-a etalat din 1989 încoace. Scandalul financiar legat de numele cancelarului reunificator Helmut Kohl, acuzele de plagiat la adresa ministrului german al Apărării (în 2011), şocul trecerii fostului cancelar Fischer în slujba unei companii private ruseşti la expirarea mandatului şi, mai recent, complicaţiile financiare legate de un împrumut ale celui mai recent preşedinte au şubrezit încrederea în politicienii de carieră propulsaţi către vârful ierarhiei. În paralel cu asemenea fapte, s-a înregistrat însă şi succesul real al noii cancelare, Angela Merkel, provenită din fosta Germanie Răsăriteană, ceea ce creează premisele creditării unui alt om al Estului, campion al luptei pentru adevăr.

Europa a mai practicat astfel de exerciţii „experimentale“ – în măsura în care paria pe oameni veniţi din afara sistemului deplin verificat al politicii – încă din 1990, când primul preşedinte ce-hoslovac (ulterior numai ceh) post-comunist a fost scriitorul şi fostul disident Vaclav Havel. Mai apoi, alegerile din Polonia au venit cu numeroase exemple de acelaşi fel, propulsând, pe diverse altitudini ale scării responsabilităţilor şi onorurilor, vechi militanţi anticomunişti afirmaţi iniţial în cadrul sindicatului Solidaritatea. Acesta a fost cazul notoriu al lui Lech Walessa, ajuns preşedinte, ale lui Tadeusz Mazowiecki şi Bronislaw Geremek, miniştri polonezi în diverse etape ale tranziţiei postcomuniste.
Cum şi în Germania – ca şi în Italia, Ungaria sau alte ţări ale UE – funcţia prezidenţială este mai degrabă etic reprezentativă decât importantă sub raport executiv,  astfel de soluţii par posibile şi chiar din ce în ce mai oportune, menirea celor care ocupă locul întâiului stătător fiind, precum în cazul regalităţilor occidentale, una de garant al ordinii constituţionale, al bunelor intenţii şi al apărării ideii de echilibru şi dreptate decât una executivă.
Pastorul Gauck are deplină legitimitate din acest punct de vedere. Prin vocaţia lui ecleziastică, el se recomanda, încă din comunism, ca fiind un om legitimat de revendicarea de la o altă logică decât cea perisabilă şi vulnerabilă a tranzacţiilor pragmatice, oneroase. Folosul cetăţenesc el l-a înţeles ca repunere a poporului în posesia adevărului şi a echilibrului moral, acţionând fără rest în folosul unei asemenea restituiri. Într-un fel consistent se poate spune că el reprezintă forţa persuasivă, tenace, dar şi dincolo de orice tranzacţionări suspecte, a iubitorului de oameni întru adevăr transcendent, dar şi istoric. Singurul ierarh în faţa căruia un astfel de om se pleacă nu aparţine ordinii acestei lumii. În faţa unei crize a cărei suprafaţă are aparenţă economică, dar care poate fi dezlegată în primul rând ca una a valorilor, pastorul Joachim Gauck vine bine echipat pentru a da credibilitate unui sistem politic care, în pofida anvergurii publice a cancelarului Merkel, se clatină totuşi în destule locuri.
Ca român, nu mă pot împiedica în asemenea momente să nu observ că întregul parcurs de douăzeci şi doi de ani al istoriei noastre postcomuniste nu a făcut posibil, deocamdată, un astfel de mod de a gândi şi la noi. Pe de o parte, politicienii care demisionează dintr-un partid sau altul se grăbesc să se regrupeze, formând un nou partid, sub o flamură care nu reprezintă principii mai îndrăzneţe decât cele de care au fugit, ci doar tranzacţii meschine, cu acoperire în onoruri, funcţii şi oportunităţi de îmbogăţire noi, mai grase decât înainte. Pe de altă parte, vechii disidenţi anticomunişti se dezvăluie, în unele cazuri, cel puţin inconsistenţi în prestaţia lor publică, mai puţin preocupaţi să îşi prezerve altitudinea morală decât să se aranjeze cu puternicii efemeri ai zilei, din oricare parte a spectrului politic. Nici bisericile, în primul rând cea majoritară, nu stau prea grozav sub acest raport. Oamenii de mare curaj care i s-au împotrivit lui Ceauşescu s-au stins din viaţă. Dar chiar să nu fi trecut în lumea drepţilor, cei mai de relief dintre ei s-au dovedit ori fervenţi militanţi de extremă dreaptă, în tinereţe, ori colaboraţionişti ai regimului comunist (fie şi sub constrângere), mai apoi, când nu păstrători ai ambelor stigmate.
Nu aş cădea în greşeala de a identifica în România un întreg popor de lichele, aşa cum, amărâţi sau înrăiţi, se grăbesc să o facă unii, mulţi sau puţini, concetăţeni. Dar este posibil ca identificarea unor oameni de relief civic, democraţi adevăraţi şi consecvenţi, preocupaţi exclusiv de corectitudine, justiţie şi adevăr, nu s-ar face cu prea multă uşurinţă.
Au căzut şi continuă să cadă, chiar în aceste zile, flamuri şi stegari pe care aş fi pariat ani de zile la rând şi pe care, personal, i-am apreciat public, nu o singură dată, în deceniile care s-au scurs... Astăzi nu mai mi-e atât de clar dacă prăbuşirile idolilor tribului s-au produs mai mult ca urmare a eficienţei presiunilor slugilor insidioase ale politicului din tot acest timp, ori ca urmare a naturii umane vulnerabile mai mult la tentaţii decât la spaimă şi teroare.
Deocamdată, mi-e clar doar atât: până ca un personaj de alura şi de talia lui Joachim Gauck să poată măcar intra în discuţie în România, venind din afara sistemului, reprezentând o prezenţă prestigioasă a societăţii civile, având girul moral al unui întreg ciclu, coerent, al carierei sale, şi prezentând garanţii credibile pentru viitor, ar trebui să fim în stare măcar să limităm eternele certuri pe procente ale eligibililor, să străpungem zidul nevăzut al funcţiilor politice şi administrative rezervate oamenilor de partid, să creăm un câmp public deschis tuturor cetăţenilor cărora vârsta, conştiinţa, drepturile constituţionale şi vocaţia le-ar îngădui să devină actorii unei deveniri româneşti demne, democrate şi, poate, prospere.   
 
Ovidiu Pecican este  profesor
la Universitatea Babeş-Bolyai"

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/reprezentativitatea-moralei-257719

Meditând la cele de mai sus, la anume biografii care leaga personalitatile "spetei" noastre si la viitorul ROMANIEI LUCRULUI BINE FACUT, nu m-am putut opri sa nu retin un adevar esential al ecuatiei, adevar spre care ar trebui sa mediteze mai mult anume politicieni:

 
"1. Fiule, nu uita invataturile mele si pastreaza in inima ta sfaturile mele!
2. Caci ele iti vor lungi zilele si anii vietii tale si-ti vor aduce multa pace.
3. Sa nu te paraseasca bunatatea si credinciosia: leaga-ti-le la gat, scrie-le pe tablita inimii tale.
4. Si astfel vei capata trecere si minte sanatoasa, inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.
5. Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta!
6. Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile.
7. Nu te socoti singur intelept; teme-te de Domnul si abate-te de la rau!
8. Aceasta va aduce sanatate trupului tau si racorire oaselor tale.
9. Cinsteste pe Domnul cu averile tale si cu cele dintai roade din tot venitul tau:
10. caci atunci granarele iti vor fi pline de belsug, si teascurile tale vor geme de must.
11. Fiule, nu dispretui mustrarea Domnului si nu te mahni de pedepsele Lui.
12. Caci Domnul mustra pe cine iubeste, ca un parinte pe copilul pe care-l iubeste!
13. Ferice de omul care gaseste intelepciunea si de omul care capata pricepere!
14. Caci castigul pe care-l aduce ea este mai bun decat al argintului, si venitul adus de ea este mai de pret decat aurul;
15. ea este mai de pret decat margaritarele, si toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
16. In dreapta ei este o viata lunga; in stanga ei, bogatie si slava.
17. Caile ei sunt niste cai placute, si toate cararile ei sunt niste carari pasnice.
18. Ea este un pom de viata pentru cei ce o apuca, si cei ce o au sunt fericiti.
19. Prin intelepciune a intemeiat Domnul pamantul, si prin pricepere a intarit El cerurile;
20. prin stiinta Lui s-au deschis adancurile si strecoara norii roua.
21. Fiule, sa nu se departeze invataturile acestea de ochii tai: pastreaza intelepciunea si chibzuinta!
22. Caci ele vor fi viata sufletului tau si podoaba gatului tau.
23. Atunci vei merge cu incredere pe drumul tau, si piciorul nu ti se va poticni.
24. Cand te vei culca, vei fi fara teama, si cand vei dormi, somnul iti va fi dulce.
25. Nu te teme nici de spaima naprasnica, nici de o navalire din partea celor rai;
26. caci Domnul va fi nadejdea ta, si El iti va pazi piciorul de cadere.
27. Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cand poti s-o faci.
28. Nu zice aproapelui tau: "Du-te si vino iarasi; iti voi da maine!" cand ai de unde sa dai.
29. Nu gandi rau impotriva aproapelui tau, cand locuieste linistit langa tine.
30. Nu te certa fara pricina cu cineva, cand nu ti-a facut niciun rau.
31. Nu pizmui pe omul asupritor si nu alege niciuna din caile lui!
32. Caci Domnul uraste pe oamenii stricati, dar este prieten cu cei fara prihana.
33. Blestemul Domnului este in casa celui rau, dar locuinta celor neprihaniti o binecuvanta.
34. Cand are a face cu cei batjocoritori, Isi bate joc de ei, dar celor smeriti le da har.
35. Inteleptii vor mosteni slava, dar partea celor nebuni este rusinea."
(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/proverbe/3/)