Despre conexiuni

Cum sunt inca in concediu, am timp sa "ma plimb" mai mult prin mediul online si, desi mi-am propus sa ma opresc la orice altceva numai la politic nu, am gasit astazi un material legat de modul in care trebuie procedat atunci cand ai de luptat cu molusca numita caracatita. Deoarece nu am gasit in el personaje de tipul celor din romanele lui Jules Verne, mi-am dat seama ca am intrat, iarasi si din nou, pe taramul politicului. Mioritic, fireste.

De unde si prima conexiune. Nici o zi fara politica extrema, asa cum, in vremurile de trista amintire, ni se transmite si servea "nici o zi fara peste". Si cum atunci ni se facuse lehamite de atata peste (condelat), cine stie cunoaste, am simtit si acum o lehamite. Mai intai pentru ca, indiferent ce ar spune carcotasii, ceva intretine, mai mult cu voia, starea aceasta. Astfel, pe o alte postari, am vazut persoane care lansau, prin portavoce, atacuri si provocari la adresa opozantilor marsand, in acelasi timp, pe sloganul "fara violenta". Era oare necesara unealta raspectiva pentru "declaratia" pasnica cu care se blindasera? Apoi, pentru ca, si-mi para rau ca trebuie sa repet, se bate moneda doar pe doua piese din controversata "trupa" la putere si, mai mult, se arunca anatema pe toti membrii unuia sau altuia din cele doua, de parca in partea cealalta nu sunt uscaturi. Si mi-am zis: ce repede uitam cum eram "facuti" mai acum cativa ani si cat de mic ni se recomanda sa avem "ciocu"! Dar asta-i alta problema, iar despre "golanisme" si platit polite m-am "esprimat" cu alte ocazii.

Si sar la urmatoarea conexiune. In acest tablou tulbure si tulburator pentru aceasta "saraca tara bogata", unde "astia hoti, aia hoti, mama lor la toti", se pare ca nimic nu poate sta in picioare fara imixtiuni. Caci, desi Constitutia si legile fundameentale prevad clar si fara echivoc ca aia, astia si ceilalti nu au voie sa faca politica, prin insasi faptul ca la nivel de conducere numirile se fac politic, se eludeaza legea. Adica, daca iau un minister apolitic, crede cineva ca ministrul numit d partidul la putere poate sa fie echidistant? Poate pe hartie. Asa cum presedintele, emanat al unui partid politic, desi nu trebuie sa faca politica, ramane de dreapta, cazul actual, sau de coloratura care l-a propagat, cazurile trecute, dupa cum conexiunile politice o cer. Si m-am intrebat: cum poate fi, atunci, seful statului MEDIATORUL cerut de legea suprema?

Deci ma duc la urmatoarea conexiune. Daca totul se invarte in jurul acestui joc politic practicat la scara macro si multi institutional, nu ar trebui sa se puna punctul pe "I" si sa se termine cu strutocamila numita republica semiprezidentiala? Toti au asteptari de la presedinte care insa, conform Constitutiei, are atributiuni interne si externe clar delimitate. Si pentru ca am vazut ca multi isi declara sustinerea pentru un presedinte care are destule limite in exercitarea "treburilor" interne, dar este "bine vazut" la buxelles sau pentru alt candidat, in plina ascensiune politica, dar cu controverse destule din alte puncte de vedere, mi-am zis ca ar fi timpul sa "taiem coada cainelui dintr-o data" si sa nu mai basculam: ori (alfabetic) republica parlamentara, ori prezidentiala. De ce sa o ducem tot asa, cu incertitudini.

Dar aici este un mare semn se intrebare: daca am condamnat comunismul, cu surle si trambite, de la cea mai inalta tribuna legislativa, daca suntem de acord ca este neaparata nevoie de un MEDIATOR impartial, apolitic, pentru tara si cu deviza "NIMIC FARA DUMNEZEU" (in afara perioadei CD-riste, isi mai aduce cineva aminte sa fi pomenit, la cel mai inalt nivel, macar de vreo aluzie la aceasta deviza?), nu ar trebui sa REVENIM la situatia dinaintea impunerii comunismului, cu pumnul si cu tancurile, si sa acceptam ca ROMANIA MARE a fost mare in timpul MONARHIEI CONSTITUTIONALE?

Trec, astfel, la o alta conexiune la care m-am gandit, asa, ca simplu cetatean. Cine ne informeaza despre anume sau anume lucruri. Nu vorbesc de manuale, lucrari stiintifice, acte de cultura samd. Vorbesc de acele informatii care, normal si "imperios necesar" pot apara sau distruge o structura, afacere, incercare, relatie, stat. Prin (iarasi alfabetic) admitere, dezinformare, intoxicare, manipulare, omitere sau orice alte mijloace se pot folosi de catre "profesionisti" nu doar in "arta razboiului" real cat mai ales cel impotriva "concurentei". Sau, de ce nu, a lor insisi.

Ca au fost informatii pe diferite "spete", o demonstreaza rezolvari punctuale de o factura sau alta. Problema este, insa, in ce scop au fost ele valorificate: pentru binele "cetatii" sau pentru binele personal. pentru avansare in grad si functie sau pentru prosperitatea nenorocitilor manipulati si mintiti periodic, dar mai ales din patru in patru ani (sau cinci, dupa caz). Aici, ultima "speta" cu care s-a confruntat Romania m-a pus pe ganduri. Caci, daca informatii au fost iar informari sau facut (acum, depinde pe cine sa mai crezi), stau din nou si ma intreb: unde s-a pierdut esenta acestora caci cu siguranta, la toate nivelele si nivelurile, avem analisti profesionisti. In politic, cumva?

Si ma opresc la ultima conexiune pe care vreau sa o punctez, din multele care, cu siguranta, merita atentie. Casa dezbinata.

Cum cu ceva mai mult timp in urma am postat cateva ganduri despre discursul "Casa dezbinata", nu voi antama, acum si aici, acest subiect. Insa, in contextul spetelor sus-amintite si nu numai, dezbinarea din interiorul puterilor separate ale statului si, mai ales, dintre ele, cu reflectare in intreaga societate, ne arata ca noi, postdecembrist, am uitat ce si pentru ce am fost sacrificati de altii si, apoi, ne-am sacrificat pe noi insine. Dovezi? Sute si mii, pe holurile tribunalelor, in spitale, in mijloacele de transport si pe strada, in familie si in institutiile de orice fel. Ca "omul este lup pentru om", e clar. Dar ca, mioritic, nu facem nimic sa demontam aceasta stampila a civilizatiei mileniului trei, nu mai este deloc clar. In conditiile in care majoritatea tarilor din jurul nostru fac tot posibilul sa demonteze recillele trecutului.

Dar cum conexiunile conteaza cel mai mult si in primul rand cele care aduc avantaje personale si de grup, ma opresc in speranta ca cei indreptatiti a face corecturile necesare se vor trezi pentru a face si din Romania o CASA NEDEZBINATA. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

PS. Din motive "tehnice" (amintite si cu alta ocazie), nu mai am timp sa corectez textul. Rog sa fiu scuzat. Multumesc pentru intelegere! 

Gand ...despre sanatate

La zece zile de la tragicul eveniment ce a marcat luna august curent si dupa miile de aparitii media cu atitudini masiv antiguvernamentale, in general si antijandarmi, in special, mi-a venit asa, deodata, o idee: sa ma las de orice poarta...semne de discordie.

Caci discordie vad ca se popularizeaza cam prin toate aparitiile peste care am trecut, pentru a fi informat. Si cum nu-mi place sa raman dator gandurilor de simplu cetatean, m-am oprit doar la doua "spete" care m-au facut sa postez astazi, pentru sanatatea mintii, trupului si, nu in ultimul rand, a sufletului.

Prima prezenta o paralela intre ceea ce s-a intamplat in Cehoslovacia in august 1968 si in Romania in august 2018, prin interventia fortelor represive. Acolo, "fratele" estic, U.R.S.S., aici "ciuma rosie", P.S.D, totul cu trimitere la comunism, desigur. Un material interesat, citit dar nesalvat si, deci, fara posibilitatea de a reda sursa. Cer iertare pentru situatie, dar nu am reusit sa gasesc postarea pe FSB.
Cum nu sunt decat un simplu cetatean care nu vrea sa fie influentat si manipoulat de cineva si cum, mai demult, m-am pus pe cautat...solutii in aceasta privinta, raman constant principiului meu dupa care democratia se realizeaza participand la vot, pe care-l voi reda doar prin doua citate de pe http://subiecte.citatepedia.ro/despre.votare:
"Votează mereu pentru principii şi-ai putea înţelege că votul tău nu este pierdut." - John Quincy Adams

"Un buletin de vot este mai puternic decât un glonte."-

Abraham Lincoln în discurs (1856)

Ca este asa o demonstreaza tabelul postat de mine ieri si pe care-l pun si aici, macar pentru aducere aminte a ceea ce inseamna rezultatul participarii la vot. Cu notele adiacente, de pe  https://ro.wikipedia.org/ wiki/Alegeri_in_Romania:

Rezultatul alegerilor începând cu 1990[modificare | modificare sursă]

Alegeri	Dată	Președinte	Prezență la vot	Prim-ministru	Partid	Reprezentare în Parlament
Alegeri generale în România, 1990	20 mai1990	Ion Iliescu	14.826.616 (86,19%)	Petre Roman Theodor Stolojan	FSN	66,6%
Alegeri generale în România, 1992	27 septembrie1992	Ion Iliescu	12.496.430 (76,29%)	Nicolae Văcăroiu	FDSN	34%
Alegeri generale în România, 1996	3 noiembrie 1996	Emil Constantinescu	13.088.388 (76,01%)	Victor Ciorbea Radu Vasile Mugur Isărescu	CDR	30,7%
Alegeri generale în România, 2000	26 noiembrie2000	Ion Iliescu	11.559.458 (65,31%)	Adrian Năstase	PDSR ulterior PSD	36,6%
Alegeri legislative și prezidențiale, 2004	28 noiembrie2004	Traian Băsescu	10.794.653 58,5%	Călin Popescu Tăriceanu	Alianța DA PNL-PD - Dreptate și Adevăr	37,34%
Alegeri legislative, 2008	30 noiembrie2008	-	7.238.871[5] 39,20%	Emil Boc Mihai-Răzvan Ungureanu Victor Ponta	PDL Independent PSD	35,44%
Alegeri prezidențiale în România, 2009	22 noiembrie2009	Traian Băsescu	Tur 1: 9.946.748[6] (54,37%) Tur 2: 10.620.116[7] (58,02%)	-	PDL	-
Alegeri legislative în România, 2012	9 decembrie 2012	-	7.694.180 (41,76%)[8]	Victor Ponta Dacian Cioloș	USL Independent	68,22%
Alegeri prezidențiale în România, 2014	16 noiembrie 2014	Klaus Werner Iohannis	Tur 1: 9.723.232[9] (53,17%) Tur 2: 11.719.344[10] (64,10%)	-	PNL	-
Alegeri legislative, 2016	11 decembrie 2016	-	7.323.368 (39,79 %)[11]	Sorin Grindeanu Mihai Tudose Viorica Dăncilă	PSD	45%

• 
  
  Note[modificare | modificare sursă]
  
  ^ Sistemul ticăloșit al listelor de semnături, 12 octombrie 2016, Daniel Gorgonaru, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  ^ http://www.biziday.ro/2016/10/05/despre-oamenii-si-partidele-noi-ii-usr-ul-e-de-stanga-sau-de-dreapta/
  ^ Rețeta prin care partidele fură semnături ca să-și valideze listele de candidați. Paleologu: „Folosesc baze de date“, 13 octombrie 2016, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 13 octombrie 2016
  ^ Legea electorală, adoptată în Parlament. Pragul electoral a fost eliminat, 22 mai 2012, alba24.ro
  ^ Biroul Electoral Central - Romania. „PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR 30 noiembrie 2008” (PDF). Accesat în 01.06.2017. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 22 noiembrie 2009”(PDF). Accesat în 01.06.2017. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCE - VERBAL privind rezultatul pentru alegerea Președintelui României 6 decembrie 2009” (PDF). Accesat în 01.06.2017. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru CAMERA DEPUTAȚILOR, 9 Decembrie 2012” (PDF). Accesat în 01.06.2017. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 2 noiembrie 2014” (PDF). Accesat în 01.06.2017. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  ^ Biroul Electoral Central - România. „PROCES - VERBAL privind rezultatul votării pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI 16 noiembrie 2014”. Accesat în 01.06.2017. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  ^ Biroul Electoral Central - România. „Alegeri parlamentare Decembrie 2016”. Accesat în 01.06.2017. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  Legături externe[modificare | modificare sursă]
  InfoVot - Informatii despre vot si candidatii la alegerile uninominale
  InfoAlegeri - Informatii despre alegerile din Romania
  Alegeri-Romania - Portalul alegerilor electorale din România, informații despre candidați, liste complete candidați
  Alegeri.tv - Website apolitic si impartial dedicat alegerilor locale, parlamentare, prezidentiale si europarlamentare din Romania
  Biroul Electoral Central, Website dedicat alegerilor pentru Camera Deputatilor, Senat si Presedintele Romaniei
  Alegători fără carte, 30 mai 2008, ZIUA
  Povestea fraudelor electorale în România din 1870 încoace. „Revoluția statului împotriva cetățenilor săi”, 7 decembrie 2012, Matei Udrea, Adevărul
  Votul, interzis norodului acum 100 de ani. Cât plăteau românii înstăriți pentru a-și exprima opțiunea politică, 27 octombrie 2014, Borcea Stefan, Adevărul
  Alegerile în România, pe vremea când toată țara era roșie. Cum funcționa mecanismul diabolic prin care comuniștii alegeau șeful statului, 22 octombrie 2014, Mariana Iancu, Borcea Stefan, Stefan Both, Corespondenți „Adevărul”, Adevărul
  VIDEO Cum ne-au convins Iliescu, Băsescu și Constantinescu să-i votăm. Detalii din spatele sloganurilor, de la „Nu ne vindem țara!“ până la „Să trăiți bine!“, 23 octombrie 2014, Florina Pop, Sinziana Ionescu, Cezar Pădurariu, Corespondenți „Adevărul”, Adevărul
  VIDEO Loviturile de grație în finalele prezidențiale, la TV. De ce n-a contat democrația lui Rațiu, dar am mizat pe „blestemul comuniștilor” lui Băsescu, 24 octombrie 2014, Florina Pop, Sinziana Ionescu, Cezar Pădurariu, Corespondenți „Adevărul”, Adevărul
  Românii și șeful statului. Cum ar fi arătat țara dacă ar fi votat doar Moldova și Oltenia? Ardealul și Banatul, o altă Românie, 26 octombrie 2014, Corespondenți „Adevărul”, Adevărul
  Torpile de campanie: de la „Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?“ la căprioara lui Năstase și candidatul 007, 16 octombrie 2014, Iulia Marin, Adevărul

Ca rezultatul participarii la vot, sau mai bine-zis al neparticiparii este mai mult decat ne inchipuim noi se distinge si dintr-un alt material pe care-l redau mai jos, cu comentariul pe care l-am pus tot pe pagina mea de FSB.

Iata-l:

"Un grafic care arata clar cine-i de vina: NEGRUL! :( :( :( (comentariul meu)

Marinela Mitria a distribuit o postare în grupul dacnews.net.

Pianist la Conaccento Musikproduktion · 2 prieteni comuni · 2 ore


‎Ohara Flo‎ în Dacian Ciolos

Paris · 132 de urmăritori · 2 ore

Imaginati-vă cine ne-a decis soarta..".

Cu siguranta ca nu voi fi in asentimentul opozitiei si opozantilor cu aceste precizari, dar daca este sa luptam pentru ADEVAR, haideti sa stam stramb si sa judecat drept pentru ca, asa cum spunea si Papa Ioan Paul al II-lea, "Adevarul nu se supune la vot!" (http://subiecte.citatepedia.ro/despre.votare). Iar adevarul despre participarea la votarile romanesti din mileniul trei spune totul. Si arata si cine-i vinovatul, sau cine-s vinovatii. Daca vrem sa ne insanatosim!

Cu a doua speta care m-a "trimis" spre postarea de astazi stiu ca voi nemultumi, cu siguranta, pe multi dintre cei care vor trece pe aici. Dar tot pentru sanatate trebuie sa evidentiez ca, respectand memoria celor plecati si principiul "despre morti numai de bine", ma opresc la ceea ce s-a intamplat, nefericit, cu prima victima a represiunii din seara fatidica.

Aici, insa, trebuie sa fac o mica paranteza.

Daca, avand experienta unor miscari anterioare, s-au luat masuri mai deosebite pentru ca mitingul anuntat cu trambite si surle si cu amenintarea ca vor fi UN MILION de participanti sa nu ajunga sa-si produca efectele, era de asteptat ca, dupa toata propaganda antiguvernamentala, sa nu se astepte cineva ca trupele de ordine se vor purta cu manusi si vor fi niste "printese" in piata cu pricina. Iar precedentele din Occidentul liber si democrat, chiar si "de peste lac", trebuiau sa dea de gandit "organizatorilor" virtuali si nu numai. Dar asta-i alta poveste.

Asa ca, pentru a reveni la expresia mai sus folosita si a ramane in acelasi ton al celebrului personaj din comedia comunista, ma gandesc ca persoana decedata recent, suferinda de diferite boli, s-ar fi putut gandi ca se poate intampla si ceva rau. 

Pentru ca eu, care stiu ca "am o inima cardiaca" si vreau sa-mi duc crucea pana la capat, nu ma voi angaja in asemenea participari, chiar daca voi fi acuzat de neimplicare. Am incercat, odata, intr-o urmarire mai simpla, sa fac concurenta unui tanar,  si era cat pe ce sa "mor prin deces", din cauza de asemenea probleme cardiace si din acel moment ma feresc sa ies in evidenta in acest mod, oricat de mult as vrea sa ajut si sa ma implic.

Stiu, e tragic ce s-a intamplat cu persoana decedata dar, pentru ca tot am ramas la principii, trebuie sa subliniez ca alegerile sunt ale noastre si numai ale noastre. Iar el, suferind fiind...

Astfel stand lucrurile, inchei cu un citat al unui ilustru luptator pentru libertate de la care trebuie sa invatam cu totii, care spune asa:

"Să nu umblați după tot ce strălucește, ci după tot ceea ce vă luminează inima."- Nelson Mandela 

 (http://www.citatecelebre.net/author/Nelson_Mandela)

Asta pentru ca tot m-am oprit la sanatate. Caci, nu-i asa, doar unde mintea si sufletul sunt sanatoase, trupul e sanatos. Sau invers!

Despre echilibru

Zilele acestea au fost marcate de...pasiuni. Unii poate nu-mi vor da dreptate si vor spune ca de violenta, de discriminare, de privare de libertate, de manipulare sau de orice altceva ar putea caracteriza evenimentele incepute pe 10 curent si inca neterminate. Cum nu vreau sa polemizez, iar adevarul are o stare de instabilitate, functie de punctul din care este privit, n-am sa intru in analiza de caz, acum si aici. Doar ca in tot ce s-a scris, pro sau contra, zilele acestea, am simtit mult mai multa pasiune dintr-o parte sau cealalta fata de realism si, nu in ultimul rand, echilibru.

De aceea astazi mi-am propus sa punctez cateva ganduri despre echilibru. De fapt nu sa punctez ci sa evidentiez, din doua materiale pe care le-am gasit in mediul online, nevoia de echilibru nu doar in discernerea cauzelor cat mai ales in solutionarea unei situatii care arunca Romania inapoi cu atatia ani si o face sa para, iar nefericit, incontrolabila, neguvernabila samd. Cum cele doua postari fac parte din zone total diferite ale spectrului socio-politic national le redau, prin copy paste, integral, intr-o ordine pur alfabetica a sursei, pentru a nu fi acuzat de partizanat. 
Trebuie sa fac precizarea ca, pentru echilibru, materialele trebuie citite fara prejudecati sau tendinte. Iata-le:

Primul material, de pe https://casa-regala.blogspot.com/2018/08/mesajul-majestatii-sale-margareta-dupa.html spune asa:

Al doilea material, de pe https://www.stiripesurse.ro/liviu-plesoianu-scrisoare-deschisa-catre-romani-dupa-violentele-din-pia-a-victoriei_1283435.html, este urmatorul:

"”Scrisoare deschisă către români: să spargem, ÎMPREUNĂ, bula de ură...
Dacă s-a ajuns, în mult prea multe cazuri, ca în cadrul aceleiași familii să existe conflicte pornind de la apartenența la o anumită tabără politică, atunci e cât se poate de clar că greșim fundamental. Ieri ne întâlneam cu copiii în parc și vorbeam despre Nichita Stănescu și Marin Preda, iar astăzi nu ne mai întâlnim, nu ne mai vorbim, nici măcar nu ne mai scriem pentru că „pro-PNL” și „anti-PNL”, pentru că „pro-USR” și „anti-USR”, pentru că „pro-PSD” și „anti-PSD”, pentru că „pro-Iohannis” și „anti-Iohannis”, pentru că „pro-Cioloș” și „anti-Cioloș”? Atunci înseamnă că tocmai am scăpat printre degete ESENȚIALUL! Dacă ne unea cândva poezia și literatura și ne dezbină până la ură acum disputa politică, atunci e evident că alegem hăul în locul înaltului, noroiul în locul nufărului. Însă tocmai șansa asta – a nufărului care se ridică deasupra noroiului – o avem încă în față. Avem posibilitatea de a ne reîntâlni întru sublimul speciei noastre. Desigur, avem și posibilitatea de a ne pierde, pe noi și pe ceilalți, în găurile negre ale sinistrului speciei. Aceste posibilități își împart în mod egal liberul nostru arbitru. Depinde doar de noi ce anume alegem...
În ce mă privește, pot să vă spun că sunt foarte bucuros să joc tenis cu bunul meu prieten Liviu (da, tot Liviu, dar votant USR), să împart o sticlă de vin roșu bun cu ruda mea Tiberiu (votant Băsescu, „băsist” convins), să vorbesc despre fizică și metafizică ore în șir cu ruda mea Ștefan (simpatizant Iohannis), să mănânc cele mai bune paste cu fructe de mare din lume pregătite cu măiestrie de finul și bunul meu prieten Adi (votant PSD), să donez pentru copiii bolnavi direcționând în mod egal banii către o organizație umanitară condusă de oameni cu care rezonez și către o organizație umanitară condusă de oameni cu care nu rezonez (parteneri de drum cu Cioloș)!
Să nu ne iluzionăm, dragi români, indiferent în ce tabără vă aflați: NU va veni Harry Potter cu bagheta magică pentru a ne face să găndim dintr-o dată la fel în ceea ce privește politica. Dacă pentru mine, spre exemplu, Iohannis este un personaj grav avariat sufletește, incapabil de orice tresărire empatică reală, nemimată, mi-e foarte clar că pentru alții el e eroul din poveste care se bate cu balaurul zi de vară până-n seară. Asta, dragi români, n-o putem schimba... Ce putem însă schimba este modul cum ne raportăm unii la ceilalți. Pentru că dacă ne pierdem umanitatea alegând calea urii, atunci suntem iremediabil pierduți. Într-o mare de ură, pierduți suntem toți: „useriști” și „anti-useriști”, „pesediști” și „anti-pesediști”, „peneliști” și „anti-peneliști”, „iohanniști” și „anti-iohanniști”, „cioloșiști” și „anti-cioloșiști”... Dacă se rup zăgazurile urii, atunci ne vom îneca toți, niciunul dintre noi nu va mai putea respira aer curat, neotrăvit. Iar singurul baraj în calea viiturii de ură vidă e UMANITATEA noastră. Aici este CHEIA, aici este SOLUȚIA!
Este motivul pentru care repet la nesfârșit că am ales să împart o donație în mod egal între două organizații umanitare – una condusă de oameni de care mă simt apropiat, una condusă de oameni de care nu mă simt apropiat. Nu repet acest lucru pentru că aș fi făcut eu nu știu ce donație colosală. Sunt mulți oameni care donează de mult mai multă vreme, în mod constant. Deci nu asta este ideea. Repet acest lucru pentru că astfel de gesturi ne pot vindeca de ură. Faptul de a dona bani chiar dacă ai opinii politice complet diferite de ale celor care fac, totuși, mult bine prin asociația lor umanitară reprezintă un exercițiu pe care îl consider absolut necesar. Acest gest a ajutat niște copii sărmani, dar m-a ajutat și pe mine. M-a ajutat să mă ridic întru dragostea față de oameni în loc să cad în golul nesfârșit căscat de prăpastia urii. M-a ajutat să văd nufărul dincolo de noroiul deasupra căruia a reușit, ca un viu simbol, să se ridice...
Fie să alegem ceea ce ne înalță ca specie și fie să ne vindecăm de ură și dezbinare prin gesturi simple, precum cel pe care am ales eu să-l fac. Pentru mine, sunteți toți oameni, sunteți toți români, dragi oameni și români „peneliști” și „anti-peneliști”, „pesediști” și „anti-pesediști”, „useriști” și „anti-useriști”, „iohanniști” și „anti-iohanniști”, „cioloșiști” și „anti-cioloșiști”! Și am ales, dincolo de opiniile ce ne despart, să continui să joc tenis cu bunul prieten Liviu „useristul”, să continui să împart o sticlă de vin roșu românesc cu ruda mea Tiberiu „băsistul”, să continui să vorbesc despre fizică și metafizică ore în șir cu ruda mea Ștefan „iohannistul”, să continui să mă bucur de viață mâncându-i toate pastele cu fructe de mare finului meu Adi „pesedistul”, să continui să donez în mod egal pentru organizația umanitară condusă de oameni cu care rezonez și pentru organizația umanitară condusă de „cioloșiști”. Asta este alegerea mea, dincolo de tot ce ne desparte. Și dacă am o stare de bine sufletesc, dacă simt că, astfel, spiritul meu bea apă vie în loc de nisip fierbinte, atunci înseamnă că am ales corect, că am ales... OMENESCUL.
Fie ca retortele chimice și alchimice ale Centenarului să ne ajute să transformăm apa moartă din poveste în apa VIE din poveste. ...Fie să FIM!”, scrie Liviu Pleșoianu, pe pagina personală de Facebook."

M-as fi oprit aici dar, cum totusi "ceva se intampla cu noi", ca sa folosesc parte din refrenul unui cantec recent, iar starea de echilibru ar trebui sa porneasca tocmai de la cel menit sa faca, prin MEDIERE, echilibrul intre tabere, ma gandesc ca poate citind macar unua din postarile redate, cineva va avea curajul sa-i aduca aminte respectivului ca inca este MEDIATOR in aceasta tara inebunita de scenarii si scenarita. 

Si ca, daca el insusi nu este implicat in aceste scenarii si scenarite, are la dispozitii cateva parghii importante prin care pot fi clarificate multe din necunoscutele ecuatiei numita "evenimentele din 10 august curent". Spuneam ca au aparut zeci de analize privind miza acestei spete. Nu sunt eu indreptatit sa le disec acum. Dar ma gandesc ca la scorul 3-2 in meciul dintre putere opozitie, s-ar putea gasi destule "filtre" care sa evidentieze adevarata miza a acestul august "fierbinte". 

Pentru echilibru, las cititorului placerea sa descopere parghiile la care faceam referire, analizele despre care vorbeam si reprezentarea scorului sus amintit.

Succes in cautare si lectura placuta!

Despre ...siguranta

Spuneam, ca simplu cetatean, cu ceva ani in urma ca, nefericit mioritic, rezolvarea problemelor cu care se confrunta Romania are un tipar aparte: la golaneala s-a raspuns cu golaneala, la manevre cu manevre samd. Si aminteam, intr-o postare ad-hoc, despre un desen animat din "iepoca" in care se prezenta "evolutia" securitatii si sigurantei unei flori.
Aseara si astazi m-am intors la aceeasi imagine datorita modului in care, nefericit, se petrec lucrurile iata, aproape dupa sase ani de atunci.

Si desi speta e aceeasi, schimbarea guvernului, cadrul este cu totul altul. Mai organizat, mai coordonat, mai incisiv, mai violent. 
E adevarat ca fata de actuala putere nemultumirile depasesc orice limite si ca asteptarile au fost, sunt si vor fi pe masura, dar la fel de adevarat ramane imaginea filmuletului animat care, nu-i asa, ne invata ca violenta duce la violenta, forta induce forta, ura la ura si tot asa, pana la finalul in care floricica de aparat nici nu mai exista.

Si aici ma opresc, ca simplu cetatean care, desi nu s-a deplasat la Bucuresti sau in alta parte, vrea sa stie cum anarhia poate salva democratia. Poate cineva sa-mi raspunda?

Am citit postarile pertinente si pline de argumente antiguvernamentale despre modul in care Jandarmeria a intervenit in forta. Dar incitarea la forta din partea cui a venit? Si cand?
Se deplange interventia impotriva populatiei pasnice. Dar vilenta impotriva jandarmilor si furtul armamentului ce inseamna?
Si multe alte intrebari ma framanta, inclusiv asupra modului in care incitarea la violenta pe retelele de socializare pare parfum pe langa gazul lacrimogen folosit vineri seara. Iar chemarea la lupta violenta continua. Ceea ce, cu siguranta, nu va duce la altceva decat la violente si mai mari si victime si mai multe. De ambele tabere.

La inceputurile democratiei noastre, aproape normale, se canta "Mai bine golan decat activist, mai bine mort, decat comunist". Au intervenit, apoi, cei care "munceau nu gandeau", cu un intreg aparat logistico-organizatoric si ne-am trezit in aceasta democratia originala mioritica.

Cu ceva luni inainte, cand in decembrie '89 multimea striga "fara violenta", am asistat, intr-un mare oras, la o fraternitate greu de banuit pentru acele vremuri: soldatilor li se puneau flori in teavile armelor si li se dadea ceai cald de catre manifestanti. Apoi, dupa fuga dictatorului si victoria Revolutiei, au inceput sa moara oameni, mult mai multi decat pana in acel moment pentru ca, nu-i asa, era nevoie de violenta pentru a se raspunde cu violenta.

Rememorand, astfel, cele doua evenimente pe fundalul filmului animat despre care am facut referire si a primei schimbari pasnice prin intermediul strazii, ma gandesc la ceea ce urmeaza si raman intristat si ingandurat. Caci singura certitudine care ramane este ca la violenta se va raspunde cu violenta si la ura cu ura.

Pentru ca nu trebuie uitat ca am fost avertizati: cine scoate sabia, de sabie va pieri si cine seamana vant, aduna furtuna!

Unde esti democratie, cu votul tau cu tot?  

PS: In film, cineva a plantat o floare. Dar ca floarea sa reziste si sa nu fie rupta, a ridicat un gardulet in jurul ei. Apoi, pentru a apara garduletul, a construit un zid. Pe fiecare colt al zidului a montat cate o arma automata. In jurul constructiei, si-a amplasat baze militare. pe care le-a aparat cu baterii de rachete. Siguranta deplina!

Sau cam asa ceva...

Invitatie la ...privit!

M-am oprit, zilele astea, pe mai multe pagini publicate in mediul online, incercand sa descifrez cate ceva din incalcita realitate mioritica, daca se poate descifra.

Dupa lungile "pedalari" printre postarile de tot felul, m-a strafulgerat un gand, venit de la o formatie cu...trimitere. Nu ca nu as fi gasit in alta parte idei relevante. Dar am gasit o legatura, delicata si mai mult decat relevanta, in acelasi timp, in versurile pe care m-am gandit sa le postez. Pentru privit astazi, maine sau...oricand!

"Ia un loc
Trage aer in piept, ia un loc
Langa mine te astept, ia un loc
Si un timp de ragaz tine-n loc
Doar in zile de azi

Refren (x2) 
Ai un loc in lumea mea
Vreau un loc in lumea ta
 
Ia un loc
Uita tot ce e rau, ia un loc
Sunt preietenul tau, ia un loc
Si priveste-ma putin cu alti ochi
Lumea in care traim

Refren (x2) 
Ai un loc lumea mea
Vreau un loc in lumea ta"

(https://www.versuri.ro/versuri/directia-5-directia-5-ai-un-loc-_rju2.html)

Nu-i asa ca se vede altfel?

Pentru a ne aminti...SI NU NUMAI!

Cum prea multe postari din spatiul virtual bat doar intr-o directie, intentionat sau nu si pentru ca mult prea multe intrebari raman fara raspuns, m-am gandit sa caut ceva care sa-mi aline aleanul si sa corespunda momentului. Asa am inceput sa ma "plimb", ca simplu cetatean, prim media online si am avut surpriza sa dau peste un material vechi, dar de mare relevanta, "Istoria neromantata a "disponibilizarilor cu dar" (https://www.curierulnational.ro/Economie/2003-04-14/

Istoria+neromantata+a+disponibilizarilor+cu+dar)

Asta pentru ca, tocmai, ma intrebasem unde este "marea forta" care, postdecembrist clama, intre multe altele gen "noi muncim, nu gandim" "IMGB face ordine" sau cum s-a produs marea schimbare de paradigma pentru a nu se mai auzi "Avem o tara, o datorie si-o misiune de veacuri de indeplinit".

Desigur, materialul nu raspunde la ambele intrebari dar, privind din perspectiva dezastrului economico-social la care asistam si in prezent, paralelismul nu poate decat sa confirme ca intrebarea care macina Romania de peste un sfert de veac "cui a folosit?", are un singur raspuns: le-a folosit lor, "profesorilor", fara frontiere, grade sau deosebire politica.

De aceea redau, prin copy-paste fireste, materialul in cauza, fara alte comentarii decat cu o atentionare: in el se puncteaza si sorgintea ideii. 

Deci, dorindu-va lectura placuta, va invit sa va focusati pe esenta!

"In trei ani s-au cheltuit 652,9 milioane de euro pentru combaterea somajului

Istoria neromantata a "disponibilizarilor cu dar"

Economie - STEFAN RADEANU
(citeste alte articole de acelasi autor »)

Asa a inceput restructurarea industriei de stat prin intermediul disponibilizarilor de personal; "Salariatii societatilor comerciale in care statul detine cel putin o treime din totalul drepturilor de vot in adunarea generala, precum si ai regiilor autonome, care inregistreaza pierderi, arierate si fluxuri financiare negative, ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a unor concedieri colective, efectuate in procesul de restructurare, privatizare, lichidare beneficiaza de masurile de protectie prevazute in prezenta ordonanta de urgenta" - se mentiona chiar in preambulul Ordonantei de Urgenta nr. 9 din data de 14 aprilie 1997, cu privire la unele masuri de protectie pentru persoanele ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare.

O data care merita sa fie retinuta. De atunci si pana in prezent, restructurarea economiei pe baza disponibilizarilor in masa a provocat si provoaca mutatii periculoase. Nu numai ca soarta societatilor vizate de aceste programe nu a cunoscut revirimentul mult asteptat, dar mult mai important, strategia inaugurata de catre Guvernul Ciorbea a degenerat afectand insasi esenta. Forta de munca, mai ales la nivel de mentalitate. „Disponibilizarea cu dar“ - acordarea acelor celebre plati compensatorii fara o finalitate practica (nu ne referim aici la intentii declarative) - a devenit un sport national. Cozi la inscrierea pe liste de disponibilizare, mita pentru primirea statutului de somer compensat, discutii sterile pe seama sumelor ce erau/sunt alocate pentru plata celor care de bunavoie renunta la calitatea de somer. Sunt lucruri prea bine cunoscute - episodul milionarilor pe termen redus din Valea Jiului este emblematic - dar din care nu s-au tras invatamintele necesare. Mai mult chiar, metoda curatirii societatilor de stat cu pierderi doar de personal si nu de vicii de fond (tehnologie invechita, neadaptarea la piata, "practicii clientelare, devalizare prin intermediul firmelor capusa) a fost perfectionata de la an la an. Mai grav, pseudo-perfectionarea s-a realizat prin intermediul cadrului legal. Nu exageram, iar o dovada a acestui lucru sta intregul opis de acte normative promovate de diversele cabinete care s-au succedat la Palatul Victoria. Dincolo de Ordonanta de Urgenta nr. 9/14.04.1997 au mai aparut HG nr. 203/19.05.1997, Legea nr. 108/24.06.1997, Ordonanta de Guvern nr. 18/15.08.1997, OG nr. 17/15.08.1997, Ordonanta de Guvern nr. 22/19.08.1997, Legea nr. 216/22.12.1997, Legea nr. 219/24.12.1997, Legea 220/24.12.1997, Ordonanta de Guvern nr. 22/24.03.1998, OG nr. 69/25.08.1998, HG nr. 668/30.09.1998, OUG nr. 36/12.11.1998, HG nr. 58/3.02.1999, OUG nr. 4/4/02/1999, HG nr. 127/1.03.1999, Instructiuni nr. 3/05.03.1999, Ordin nr. 81/5.05.1999, Ordin nr. 102/5.05.1999, HG nr. 367/11.05.1999, Ordin nr. 496/31.05.1999, Legea 103/11.06.1999, OUG nr. 98/24.06.1999, HG nr. 624/2.08.1999 OUG nr. 146.30.09.1999, OUG nr. 185/18.11.1999, Ordin nr. 204/7.02.2000, OUG nr. 77 din 16.06.2000, HG nr. 567/3.07.2000, Legea nr. 145/3.04.2001, Legea nr. 180/11.04.2001, Legea nr. 188/17.04.2001, Legea nr. 187/17.04.2001, Legea nr. 312/18.06.2001, Legea nr. 311/18.06.2001, Legea nr. 310/18.06.2001, OUG nr. 170/13.12.2001, OUG nr. 49/18.04.2002, Legea nr. 511/12.07.2002, OUG nr. 8/27.02.2003 si Hotararea Guvernului nr. 240 din data de 4.03.2003. O veritabila inflatie de acte normative, toate avand acelasi scop si anume masurile de protectie pentru persoanele ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare si lichidare. Efectul acestei strategii. Fara a forta lucrurile, ne vom limita doar la a prezenta cateva date oficiale. Conform Raportului Ministerului Finantelor din data de 30 februarie 2003, privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1996 - 2000, pentru combaterea somajului si pregatire profesionala s-au acordat urmatoarele sume: 149,3 milioane euro in 1998, 216,7 milioane euro in 1999 si 286,9 milioane de euro in anul 2000.

---

In total 652,9 milioane de euro. O suma importanta si tot la fel de important ar aparea rezultatul final. Fara a fi acuzati de subiectivism amintim doar ca in perioada 1997 - 2001 numarul salariatilor din economia nationala s-a redus cu 1,3 milioane de persoane, de la 5.939.000 la finele lui 1996 la 4.619.000 in 2001. Sunt date care ne pot scuti de alte comentarii privind reusita programelor de restructurare a societatilor comerciale exclusiv pe seama disponibilizarilor de personal, fie acestea si chiar acompaniate prin programe de compensare financiara a somerilor.

S-a pornit cu stangul

Varianta Ciorbea a fost pusa in practica intr-un moment total neinspirat. Din pacate, lectia primelor 17 societati comerciale lichidate/restructurate nu a fost invatata. Macar ea s-a soldat cu primii 30.000 de someri originali, platiti din banul public, pentru a renunta la locul de munca. In baza Ordonantei 9, Uzina de Motoare Electrice Bucuresti, COMAICO, VISCOFIL, PROMEX, PETROTEL, VEGA, DARMANESTI etc. au fost acele societati care au deschis seria experimentelor de laborator in privinta restructurarii. Reteta, este drept, a fost sugerata/impusa de catre reprezentantul la acea vreme a Fondului Monetar International, Paul Tomsen. Au urmat apoi zecile de mii de mineri din Valea Jiului. In baza aceluiasi program, disponibilizatii urmau sa primeasca intre 6 si 20 de salarii medii, ca pret al compensarii pierderii locului de munca. Varianta initiala a fost aceea ca banii sa fie incasati lunar. A urmat o faza evoluata si anume aceea ca in cazul in care disponibilizatii opteaza pentru o afacere privata pot primi sumele integral. Esec total. Disponibilizatii nu au luat calea afacerilor - nici nu aveau cum - iar bugetul de asa-zisa protectie sociala a fost cheltuit pe nimicuri casnice. Un lucru previzibil de care nu s-a tinut cont. Din pacate nici acum. Sa ne amintim pozitia sindicatelor din acea vreme. In 1997, in plin avant al disponibilizarilor de personal, liderul Blocului National Sindical, Dumitru Costin, afirma ca nu numai legislatia, dar nici matematica nu este punctul forte al primului ministru, sustinand totodata ca este adeptul privatizarii si al restructurarii economiei romanesti, dar este impotriva distrugerii ei. Argumente de care nu s-a tinut cont. Mai grav, la acea ora guvernul stia, cum se stie si acum, ca sectorul privat nu poate absorbi forta de munca concediata prin ordonanta de guvern din societatile comerciale de stat.
Analizand documentele acelei perioade, dar si pe cele ulterioare, tragem concluzia ca acei oameni beneficiari ai Ordonantei nr. 9 au fost sacrificati cu buna-stiinta pe altarul unei asa-zise restructurari de fond a economiei nationale. Doua sunt faptele deosebit de grave. Primul este acela ca executivul cunostea foarte bine ca in acel moment populatia nu este pregatita pentru o experienta de genul celei a implicarii in afaceri private, sector aflat atunci ca si acum in declin. Un singur argument. Tocmai in acea perioada, a avantului in restructurarea prin concedieri colective, Centrul pentru Studii Politice si Analiza Comparativa prezenta rezultatele "Evaluarii Comportamentului de Investitii si Economisire al Populatiei". O singura concluzie: "Se remarca lipsa de mobilitate a oamenilor in definirea notiunii de investitii. O investitie inseamna, pentru ei, plasarea economiilor intr-un loc lipsit de riscuri, in care acestea sa se inmulteasca, fara nici un efort personal. Aceasta reprezinta o noua dovada a lipsei de incredere si a temerii de asumare a riscului, determinata si de greutatea cu care oamenii reusesc sa faca economii. Cu cat banii sunt facuti mai greu, cu atat teama de a-i pierde este mai mare, chiar daca suma economisita este, in sine, aproape insignifianta" - se arata in lucrarea mentionata. Este doar o fateta. In cazul cadourilor, iar platile compensatorii - fara nici un alt suport de reabilitare - se inscriu in afara cadourilor, perceptia - in finalitate profitabila - era cu mult mai alarmanta. Citam din acelasi studiu: "In deschiderea acestui capitol al discutiilor, participantilor li s-a spus sa-si imagineze ca ar primi pe neasteptate 100 de milioane de lei (varianta anului 1997 n.r). Ei au fost rugati sa imparta acesti bani in functie de prioritatile personale. Majoritatea coplesitoare a membrilor tuturor grupurilor au spus ca ar cumpara o locuinta pentru familie. Mai multi au spus ca ar dori sa investeasca prin cumpararea si inchirierea unei garsoniere sau a unui apartament. Cativa au spus ca ar cumpara o masina sau ar prefera sa calatoreasca. Destul de putini dintre participanti si-au manifestat intentia de a incepe o afacere pe cont propriu". Aceste date erau cunoscute si atunci apare si acum ciudata mirarea celor care au promovat aceste programe de restructurare bazate exclusiv pe concedieri platite, vizavi de faptul ca platile compensatorii au fost cheltuite de catre subiecti pentru acoperirea nevoilor personale (un aparat video, un televizor, o masina, renovarea locuintei etc.). Cu alte cuvinte, s-a incurajat un consum artificial generator de inflatie.
Probabil nu aceeasi perceptie despre investitii ar fi avut-o cei disponibilizati daca, in mod real, din acel moment si pana in prezent sectorul privat, in special cel al intreprinderilor mici si mijlocii, ar fi fost sprijinit sa se dezvolte, devenind capabil sa absoarba excesul de forta de munca din sectorul de stat. Si aici s-a lucrat cu date false, desi adevarul era cu totul altul. Chiar inaintea declansarii restructurarii originale a societatilor de stat, sectorul privat din absorbant al fortei de munca devenise generator de somaj si pierderi. Din nou aceste date erau si sunt disponibile strategilor guvernamentali. Firmele private s-au dovedit incapabile sa atinga indicii de performanta normali intr-o economie ce spera la statutul de functionalitate. Cauzele le cunoasteti. Instabilitatea legislativa, birocratia, accesul dificil la instrumentele de creditare, lipsa unei strategii pentru acest sector etc., toate la un loc au dinamitat tocmai esafodajul, adica investitiile. Cum se putea spera ca sectorul privat sa poata absorbi forta de munca? In fapt, lipsa de resurse investitionale a generat, in perioada 1997 - 2000, rate negative de crestere a formarii brute de capital fix. De la o crestere de 5,7 la suta inregistrata in 1996 s-a ajuns la o prabusire a ei de trei procente in 1997, de 5,7 in 1998 si de 4,2 in 1999. Mai mult decat atat. Restructurarea exclusiv prin disponibilizari a contaminat intregul sistem economic cu tot ce era mai bun in el, desigur ne referim la sectorul privat. Demonstratia acestui lucru o regasim si in lucrarea "Economia Romaniei, diagnostic structural", studiu coordonat de catre profesor doctor Dinu Marin. "In anul 1999 (la doi ani dupa restructurarea demarata in 1997), din 1.057 de companii foarte mari 305 companii au inregistrat pierderi, adica 28,9 la suta. Altfel spus, circa 1/1.000 din companiile romanesti acumulau 47,6 la suta din pierderile sistemului national. Din punct de vedere al repartitiilor pe sectoare de activitati cele mai multe companii cu pierderi se regasesc in industrie. De remarcat este faptul ca acestea se repartizeaza in proportii relativ egale intre cele doua forme de proprietate: de stat si privata. Mentionam si faptul ca circa 21 la suta din exporturile directe ale Romaniei se realizeaza de catre companiile foarte mari cu pierderi", se arata in lucrarea mentionata. Un alt lucru de care nu s-a tinut cont si anume slaba capabilitate a sectorului privat - dinamitat de un mediu economic ostil - de a resorbi socurile generate de programele de reforma/restructurare promovate in ultimii ani. Facand o comparatie cu media statelor Uniunii Europene, spatiu in care nutrim sa ne integram, observam ca Romania are cea mai mica densitate de companii active la o mie de locuitori, undeva in jurul a 15 companii, fata de 70 in Grecia, 66 in Italia, 65 in Portugalia, 40 in Franta si Germania etc. Aceasta spune destul de multe lucruri despre incurajarea sectorului privat. Mult mai grav ni se pare faptul ca acele restructurari prin lichidare si disponibilizare s-au facut si se fac in zone monoindustriale sau in cele in care numarul de companii active la mia de locuitori este aproape insignifiant. Cu exceptia Capitalei care inregistreaza 30 de companii la 1.000 de locuitori, in restul judetelor media este sub 9 procente. De altfel, graficul privind ierarhizarea valorilor indicatorului numar de companii active/1.000 de locuitori este sugestiv.

Si totusi sarabanda concedierilor compensate continua 

Actualele discutii/dispute pe seama nivelului platilor compensatorii acordate persoanelor ce vor fi concediate, desi interesante prin argumente, par in aceasta prezentare ca irelevante. Si chiar sunt, parand mai degraba sa se indice o tinta falsa in loc de o rezolvare eficienta intr-un caz atat de important si anume restructurarea intreprinderilor cu pierderi si mai ales dezvoltarea sectorului privat. Oricum, lucrurile par sa fie batute in cuie. O dovada este publicarea in Monitorul Oficial a HG nr. 240 din 4.03.2003 privind aprobarea Listei societatilor comerciale din portofoliul Autoritatii pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului la care se efectueaza concedieri colective in baza prevederilor articolului 6 din Ordonanta de Urgenta nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat. Dincolo de telurile nobile afisate in ordonanta - stimularea restructurarii - deocamdata retinem faptul ca peste 30.000 de persoane de la societatile Tractorul, Turnu - Turnu Magurele, Electroputere Craiova, CS Resita, Republica Bucuresti, Iasitex Iasi, Mefin Sinaia, Mecanica Marsa, Chimcomplex Borzesti, Letea Bacau, Rempes Deva, USG Govora, CUG Cluj Napoca, Fortpres Cluj Napoca, Siderurgica Hunedoara, Tepro Iasi, Fortus Iasi, ARO Campulung, Carom Onesti, Roman Brasov, Faur Bucuresti, Industria Sarmei Campia Turzii si Rulmentul Brasov vor deveni in scurt timp someri cu acte in regula. Ce-i drept, beneficiari ai platilor compensatorii. Care va fi viitorul acestor oameni? Dupa strategia guvernamentala ei au de ales intre gasirea unei noi slujbe in sectorul privat si demararea unei afaceri private. Aceasta in strategie, caci in realitate lucrurile nu stau tocmai asa de roz. Cel putin, dupa cum arata ultimele date privitoare la situatia sectorului privat, firmele de aici par, mai degraba, sa-si deschida usile doar din interior, adica sa concedieze si ele, deoarece situatia financiara este precara. Pentru a verifica acest lucru este suficient sa prezentam un recent raport al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania: "In anul 2001 au depus bilantul 408.907 firme cuprinzand toate categoriile de firme (micro, mici, mijlocii si mari). Din cele peste 400.000 de firme care au depus bilantul doar 181.972 (reprezentand 44,5%) au inregistrat profit. Cele mai multe firme profitabile sunt microfirmele (85 la suta). Cifra de afaceri totala pentru cele 408.907 firme a fost de 1.586.047.102.308 mii lei, ceea ce inseamna ca fiecare firma, indiferent de clasa de marime in care se incadreaza, obtine o cifra de afaceri anuala de 3,9 miliarde de lei. Din aceasta suma, profitul total reprezinta aproape sapte la suta, diferenta fiind cuprinsa in taxe catre guvern sau in pierderile unor firme. Sectorul IMM, reprezentat in acest caz de cele 408.907 firme, concentreaza aproape jumatate din forta de munca actuala. Concluziile principale care se desprind din aceasta analiza sunt urmatoarele: mai putin de jumatate (45,5%) din firmele romanesti obtin profit; ponderea cea mai mare a firmelor profitabile se integreaza in cadrul firmelor mijlocii; ponderea cea mai mare a firmelor neprofitabile se regaseste la nivelul microfirmelor", se arata in raportul amintit.
Daca lucrurile stau asa, care este sansa celor peste 30.000 de noi disponibilizati pentru a fi reintegrati in forta de munca? Doar platile compensatorii? Este greu de crezut avand in vedere experienta ultimilor sase ani.

Programe de reconversie exista, bani la fel, dar locuri de munca mai putin

Desigur ca putem fi contrazisi. Mai ales prin intermediul statisticii oficiale. "Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii februarie era de 798,4 mii de persoane, in crestere cu 17.000 fata de luna precedenta. Comparativ cu luna februarie, din anul 2002, numarul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca este mai mic cu 469.100 de persoane" - mentioneaza un comunicat al Institutului National pentru Statistica. Tot la fel putem fi contrazisi si cand afirmam ca nu s-a pus accentul pe reconversia profesionala si absorbtia fortei de munca disponibilizate. O dovada o poate constitui si Raportul din data de 3.02.2003 al Ministerului Finantelor Publice privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1996 - 2000. Aici la capitolul VII se mentioneaza negru pe alb: "Sustinerea unor programe nationale privind combaterea somajului, respectiv cresterea gradului de pregatire profesionala a personalului angajat, constituie o constanta a politicilor economice promovate de statele membre ale Uniunii Europene. In termeni reali (euro preturi 1998), nivelul ajutorului de stat pentru forta de munca a crescut de la circa 150 de milioane de euro in 1998 la circa 287 de milioane de euro in anul 2000 (cu peste 90 la suta), iar ponderea acestor componente in Ajutorul National Global s-a mentinut la un nivel relativ semnificativ, inregistrand un trend crescator (de la 12,8 la suta in 1998 la 14,8 la suta in anul 2000). Masurile guvernamentale s-au indreptat in primul rand asupra ajutorului de stat pentru combaterea somajului care reprezenta - la nivelul anului 2000 - 98,5 la suta din totalul sumelor alocate ca ajutor de stat in total grupa" - se arata in recentul Raport.
Sunt lucruri verificabile care nu pot fi contestate. Contabilitatea este Contabilitate. Cu toate acestea, mult mai importante ni se par efectele acestor politici, mai ales intr-o faza intensiva de restructurare si disponibilizare.
Cum spuneam, programe sunt, bani la fel, dar locuri de munca mai putin. Statistica oficiala releva faptul ca din 1996 pana in 2001 numarul salariatilor a scazut cu 1,2 milioane de persoane. Unde s-au dus acesti oameni? In economia subterana mai degraba decat in cea privata. Nici nu aveau cum sa gaseasca un debuseu in zona intreprinderilor private mici si mijlocii, deoarece asa cum aratam, mai bine de jumatate sunt in pragul falimentului. De aici un mare risc si acela ca economia sa se "imbogateasca" cu inca peste 30.000 de someri indezirabili care nu au alta sansa decat sa traiasca o perioada din platile compensatorii. O astfel de politica, promovata inca din anul 1997, nu are sorti de izbanda producand grave disfunctionalitati in economie, cu efect direct asupra nivelului de trai. Nu spunem lucruri noi, iar cei care sunt la guvernare recunosc deschis acest esec. De aceasta data recunoasterea esecului o regasim intr-un document oficial, acelasi Raport al Ministerului Finantelor din data de 3 februarie 2003 cu privire la ajutoarele de stat acordate in Romania: "De mentionat este faptul ca daca in Uniunea Europeana masurile pentru combaterea somajului au in vedere in primul rand crearea de noi locuri de munca, in Romania ajutoarele de stat acordate pentru investitii in noi locuri de munca, de regula, se regasesc grupate in cadrul altor obiective orizontale (promovarea infiintarii de intreprinderi mici si mijlocii) sau in cadrul obiectivelor regionale (realizarea de investitii noi in zone defavorizate). Ca atare, efortul bugetar al statului pentru asigurarea de noi locuri de munca nu se regaseste decat in masura foarte mica in cadrul ajutoarelor de stat declarate ca avand ca obiectiv combaterea somajului". Despre infiintarea de noi firme private am discutat. Despre investitiile in zonele defavorizate nu prea avem ce sa spunem, cu exceptia paradisului pentru importatorii de carne. In rest, un nou loc de munca pare sa echilvaleze cu o schema redusa la 6 din 49."

 

Dar daca...ce-ar fi?

Incerc sa ma dumiresc ce "ie"-n noi, demni urmasi ai celebrei "Miorite" care, de vre-o cateva zile-n-co...ace (cine-o coace), gura nu-i mai tace. Ca m-a adus la limita cu atat de mediatizata placuta de inmatriculare suedeza. Si, deja, ma simt ...siluit.

Nu vreau sa polemizez pe modul in care cadrele Brigazii Rutiere au actionat, dar nu mi se pare normal sa bagi in malaxorul media si nu numai intreaga POLITIE care, daca-mi este permisa "reclama", indiferent daca vrem sau nu, isi face datoria asa cum majoritatea institutiilor statului isi fac datoria. "Padure fara uscaturi nu exista!", spune un vechi proverb.

Asa stand lucrurile si intelegand ca lupta politica, cel putin pe dulcele nostru plan mioritic, nu se poate duce civilizat si responsabil, acceptand din partea opozitiei ca "nu si-a facut temele" la ultimele alegeri locale si parlamentare si a marsat mai mult pe cele prezidentiale (oare de ce?), asa cum ar fi normal intr-o democratie normala, ma intreb ce-ar fi  sau dar daca ....

Un joc de cuvinte poate provoca ceva? Este responsabilitatea mea sau a statului sa cunosc o anumita legislatie atunci cand sunt interesat de "o speta"? Este o actiune personala sau o "soparla" pregatita pentru a induce o anume stare? SAMD....

Deci, jucandu-ma doar (fara nici un fel de intentie) dar avand in memorie cateva mici "intamplari" internationale, ma intreb:

In Suedia as fi lasat sa circul cu numarul de inmatriculare: MUIEL NS, sau FUCKI S, sau MUIED S?

In Germania mi s-ar permite sa circul cu masina inmatriculata FIDIU CD sau HUREP LD sau DEEPA D?

Prin Franta m-ar lasa sa ma plimb avand ca numar de inmatriculare MERDEU MP sau CULP S?

Sau in U,E., in general, cum as circula cu MUIEP PE, sau TOGETIT UE?

Si ma opresc. 
Cu o singura completare si sugestie: o fi conducerea PSD tinta ironiilor si a tirului opozitiei de orice fel dar... focusati-va pe aceasta!
Nu bagati in aceeasi oala pe toti oamenii care cred ca poate exista si o stanga democrata si care chiar si-au manifestat aversiunea fata de abuzurile facute.
Sa nu uitam ca, postdecembrist, nu prea am avut, decat cu cateva exceptii, verticalitate politica si asta fara frontiere sau deosebiri doctrinare.

Aaaaa, aici e buba: e usor sa dai intr-o sigla, ca nu te poate contra nimeni. Pe ...persoana fizica e mai c...complicat, nu?
Q.E.D.!