PROIECT DE LEGE nr. 133 din 28 februarie 2018 de revizuire a Constituţiei României
EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 255 din 22 martie 2018
Comenteaza legea
EXPUNERE DE MOTIVE
Importanţa deosebit de mare a relaţiilor sociale care privesc alegerea prin vot a autorităţilor locale, deputaţilor, senatorilor, Preşedintelui României şi europarlamentarilor, precum şi incidenţa lor în procesul de instaurare, menţinere şi exercitare a puterii de stat reprezintă principalele motive pentru care acestea sunt reglementate atât prin Constituţie, legea fundamentală a statului român, cât şi prin legile electorale, în număr de patru. Dintre toate categoriile de norme juridice, trăsătura esenţială a normelor electorale este aceea că indică în modul cel mai direct şi mai eficient caracterul democratic sau, dimpotrivă, nedemocratic al unui sistem constituţional.
Într-o strânsă conexiune cu normele juridice electorale se află drepturile electorale, considerate a fi drepturi cetăţeneşti fundamentale prin excelenţă şi, totodată, drepturi cu caracter exclusiv politic, care nu pot fi exercitate decât de cetăţeni şi numai pentru participarea acestora la guvernare, în virtutea legăturilor pe care le au cu destinele societăţii în cadrul căreia le este recunoscut un atare statut. Din multitudinea drepturilor electorale recunoscute în dreptul românesc, majoritatea sunt reglementate prin legile organice, numai cele mai importante două fiind consacrate la nivel constituţional, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales.
În ceea ce priveşte dreptul de a fi ales, la modul general acesta desemnează aptitudinea unei persoane de a fi votată pentru a face parte din organele reprezentative ale statului şi a îndeplini astfel o demnitate publică sau o funcţie electivă. Conform art. 37 din Constituţie, dreptul de a fi ales aparţine în exclusivitate cetăţenilor români care au drept de vot şi domiciliul în ţară, cu condiţia să nu facă parte din categoriile de funcţionari publici nominalizate la art. 40 alin. (3) din Constituţie şi în legile organice, cărora le este interzisă asocierea în partide politice.
Suplimentar faţă de aceste condiţii sunt prevăzute şi limite minime de vârstă pentru a candida, care diferă în funcţie de tipul demnităţii pentru care se depune candidatura, astfel că pentru a putea fi ales în Camera Deputaţilor vârsta minimă este de 23 de ani, pentru a putea fi ales în Senat vârsta minimă este de 33 de ani, iar pentru a putea fi ales Preşedinte al României vârsta minimă este de 35 de ani, în toate situaţiile fiind necesar ca vârsta să fie împlinită până cel târziu în ziua alegerilor, inclusiv.
Prima condiţie, deţinerea cetăţeniei române, exclude străinii şi apatrizii, despre care se consideră că nu au o legătură permanentă şi stabilă cu statul şi nu fac parte din comunitatea socială care stă la baza uniunii politice statale. Spre deosebire însă de versiunea iniţială a Constituţiei, care impunea condiţia deţinerii numai a cetăţeniei române, versiunea actuală rezultată în urma revizuirii din anul 2003 recunoaşte dreptul de a fi ales inclusiv cetăţenilor români cu dublă sau multiplă cetăţenie.
A doua condiţie, domicilierea pe teritoriul ţării, este prevăzută de majoritatea constituţiilor lumii şi reprezintă o garanţie suplimentară a ataşamentului persoanei faţă de ţara la guvernarea căreia participă ca demnitar sau funcţionar public. Nu în ultimul rând, îndeplinirea acestei condiţii este esenţială pentru asigurarea exercitării efective şi în condiţii de eficienţă a oricărei funcţii sau demnităţi publice.
A treia condiţie, deţinerea dreptului de vot, rezidă în strânsa corelaţie dintre cele două drepturi electorale fundamentale şi în raportul de subsidiaritate care face de neconceput eventuala posibilitate ca cetăţenii cărora le-a fost ridicat dreptul elementar de a vota să păstreze în continuare dreptul de a-şi depune candidatura pentru a fi aleşi în organele reprezentative ale statului.
A patra condiţie, deţinerea dreptului de asociere în partide politice, instituie o ineligibilitate a judecătorilor Curţii Constituţionale, avocaţilor poporului, magistraţilor, membrilor activi ai armatei, poliţiştilor şi altor categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică, limitată însă la perioada în care cetăţenii îndeplinesc funcţiile respective, în scopul evitării oricăror conflicte de interese.
A cincea şi ultima condiţie, împlinirea unei anumite vârste, se justifică prin importanţa obligaţiilor pe care şi le asumă o persoană în fiecare astfel de funcţie sau demnitate publică, prin responsabilitatea care revine celor desemnaţi să guverneze, prin maturitatea de care trebuie să dea dovadă în gestionarea problemelor statului şi prin credibilitatea şi experienţa pe care candidaţii trebuie să le arate alegătorilor pentru ca aceştia să investească încredere şi speranţe în viitorii lor reprezentanţi.
Spre deosebire de persoanele care exercită funcţiile sau demnităţile publice anterior menţionate şi sunt alese prin votul egal, direct, secret şi liber exprimat al cetăţenilor, prim-ministrul este propus de Preşedintele României şi trebuie confirmat de Parlament, care se întruneşte în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a decide dacă acordă sau nu încrederea premierului şi persoanelor pe care acesta le nominalizează pentru a alcătui Guvernul, în calitate de miniştri ai cabinetului său.
În legătură cu condiţiile necesare pentru a ocupa funcţia de membru al Guvernului, art. 105 din Constituţie instituie incompatibilitatea cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial, precum şi cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate în afara celei de deputat sau de senator, permiţând însă în mod expres stabilirea altor incompatibilităţi prin lege organică.
Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.“
Coroborând art. 37 şi art. 105 din Constituţie cu art. 2 din Legea nr. 90/2001, se poate observa că îndeplinirea cumulativă a primelor trei condiţii, respectiv cetăţenia română, domiciliul în ţară şi dreptul de vot, este necesară atât pentru a fi votat în organele reprezentative ale statului, cât şi pentru a fi propus şi confirmat în funcţia de membru al Guvernului, în timp ce condiţia deţinerii dreptului de asociere în partide politice rămâne valabilă doar în prima situaţie, deoarece în cea de-a doua restricţia omoloagă este chiar mai severă, existând incompatibilitate cu orice funcţie publică de autoritate, precum şi cu funcţiile de reprezentare profesională salarizate din cadrul organizaţiilor cu scop comercial.
Cât despre necesitatea împlinirii unei anumite vârste, aceasta este lăsată la libera apreciere a Preşedintelui României, atunci când desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru, a persoanei astfel propuse, atunci când alcătuieşte lista viitorilor miniştri, precum şi a membrilor Parlamentului, atunci când votează asupra învestiturii noului Guvern.
Pe de altă parte, legea organică prevede că pot fi membri ai Guvernului numai persoanele care nu au suferit condamnări penale, condiţie care nu se regăseşte în Constituţie şi nici în legile electorale, ceea ce l-a determinat pe Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate a art. 2 din Legea nr. 90/2001, prin care a criticat, în esenţă,
lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale.
În expunerea de motive a excepţiei au fost trecute în revistă situaţiile parlamentarilor, magistraţilor şi Preşedintelui României, care au fost comparate cu situaţia membrilor Guvernului, pentru evidenţierea caracterului eterogen al condiţiilor care trebuie întrunite pentru dobândirea calităţilor respective. Fără a contesta faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile statului, Avocatul Poporului a explicat că legislaţia care guvernează condiţiile de accedere la o funcţie sau demnitate publică trebuie să fie una coerentă, predictibilă şi unitară, aplicabilă tuturor reprezentanţilor puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.
Curtea Constituţională a respins excepţia prin Decizia nr. 304/2017, însă nu pentru motive de fond, ca neîntemeiată, ci pentru motive de formă, ca inadmisibilă, reţinând printre altele faptul că „examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei“. Din acest motiv, instanţa de contencios constituţional a concluzionat că „nu ţine nici de rolul şi nici de competenţa Curţii Constituţionale asigurarea coerenţei legislative invocate de Avocatul Poporului, revenind astfel Parlamentului şi Consiliului Legislativ obligaţia de a elimina o eventuală lipsă de coerenţă şi de a unifica legislaţia în materia antereferită“.
Prin prezenta iniţiativă ne propunem să remediem problemele semnalate de Avocatul Poporului prin consacrarea la nivel constituţional a unei condiţii de integritate unitare, similară celei privind membrii Guvernului, ce ar urma să se aplice persoanelor care candidează pentru a fi alese în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României.
Considerăm că este imperios necesar ca legislaţia care guvernează condiţiile de accedere la o funcţie sau demnitate publică să fie coerentă, predictibilă şi unitară, aplicabilă tuturor reprezentanţilor puterilor statului, astfel încât persoanele care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile publice şi să preîntâmpine derapajele de la principiile democraţiei prin drept.
În elaborarea acestui proiect de lege s-a avut permanent în vedere faptul că dreptul de a fi ales trebuie să fie, conform art. 20 din Constituţie, interpretat şi aplicat în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate internaţionale la care România este parte, dintre care cităm următoarele:
- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art. 21: „(1) Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. (2) Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa. (3) Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.“;
– Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice - Art. 25: „Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără niciuna din discriminările la care se referă art. 2 şi fără restricţii nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi; b) de a alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând libera exprimare a voinţei alegătorilor; c) de a avea acces, în condiţiile generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa.“
– Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - Primul Protocol Adiţional - Art. 3: „Înaltele Părţi Contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.“
Totodată, s-a ţinut cont şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului („CEDO“) în domeniul drepturilor electorale, care a reliefat existenţa unei distincţii clare între dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales, înclinând în favoarea conferirii unei protecţii juridice superioare celui dintâi în raport cu cel de-al doilea, ce poate fi supus unor restricţii semnificativ mai severe.
Astfel, referindu-se la dreptul de a alege, CEDO consideră că „orice îndepărtare de la principiul votului universal riscă să submineze legitimitatea democratică a legislaturii astfel alese şi implicit a legilor pe care aceasta le sancţionează“. În legătură cu dreptul de a fi ales, CEDO apreciază că „Ineligibilitatea trebuie în primul rând să fie reglementată prin norme de drept clare. Trebuie să urmărească un scop legitim.“, acceptând însă faptul că marja de apreciere a statelor membre este largă şi că „pot fi impuse condiţii de eligibilitate mai stricte pentru a candida în alegerile parlamentare, comparativ cu eligibilitatea de a vota“.
Aşadar, jurisprudenţa asupra dreptului de a alege nu este aplicabilă în mod automat, mutatis mutandis, problemei ineligibilităţii, în special atunci când se implementează testul proporţionalităţii restricţiilor. Cu toate acestea, se consideră că o regulă conform căreia orice persoană condamnată penal şi-ar pierde automat dreptul de a fi aleasă ar contraveni Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Potrivit CEDO, „statele contractante pot decide ori să permită instanţelor judecătoreşti să determine proporţionalitatea unei măsuri de restrângere a drepturilor electorale ale persoanelor condamnate penal, ori să integreze prevederi în legile lor care definesc circumstanţele în care o asemenea măsură trebuie aplicată. În acest din urmă caz, va rămâne în seama legislaturii însăşi să aprecieze interesele concurente pentru a evita orice restricţie generală, automată şi discriminatorie“.
Conform Codului Bunelor Practici în Materie Electorală, elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept („Comisia de la Veneţia“) din cadrul Consiliului Europei, persoanele pot fi private de drepturile electorale numai dacă sunt întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: (i) măsura să fie reglementată prin lege; (ii) principiul proporţionalităţii să fie respectat, condiţiile pentru ridicarea dreptului de a candida putând fi mai puţin stricte decât cele pentru ridicarea dreptului de vot; (iii) măsura să fie motivată de o incapacitate mentală sau de o condamnare penală pentru o infracţiune gravă; (iv) retragerea drepturilor politice sau constatarea incapacităţii mentale să fie impusă prin hotărâre judecătorească.
Cu toate acestea, din perspectiva jurisprudenţei CEDO, condiţia existenţei unei hotărâri judecătoreşti pentru fiecare caz în parte nu trebuie interpretată ad litteram. De altfel, însăşi Comisia de la Veneţia a statuat că „nu este neobişnuit ca, urmare a unei condamnări penale pentru o infracţiune gravă, persoanele să fie private de dreptul de a candida în alegeri. Totuşi, poate fi considerat problematic dacă dreptul pasiv de a vota este ridicat pe baza oricărei condamnări, indiferent de natura infracţiunii comise. O asemenea interdicţie absolută ar putea să nu fie în consonanţă cu Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. (…) Pe de altă parte, ar putea fi nepotrivit să nu fie incluse (sau să nu fie implementate) niciun fel de restricţii de eligibilitate pentru infractori.“
Majoritatea constituţiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conţin prevederi exprese în legătură cu condiţiile de eligibilitate ale candidaţilor la alegerile parlamentare. Unele dintre acestea, precum cele ale Spaniei, Italiei, Irlandei, Elveţiei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei, Statului Monaco, Moldovei şi Georgiei, statuează că situaţiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege. Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre constituţiile avute în vedere de Comisia de la Veneţia la elaborarea
Raportului preliminar asupra excluderii infractorilor din Parlament conţin diverse prevederi care împiedică persoanele condamnate penal să candideze.
După criteriul motivului ridicării dreptului de a fi ales există sisteme de drept care prevăd această măsură în funcţie de natura infracţiunii (de exemplu, pentru infracţiunile electorale, de corupţie etc.) şi sisteme de drept care o prevăd în funcţie de natura condamnării (de exemplu, pentru pedeapsa închisorii). După criteriul modului de aplicare a aceleiaşi măsuri se disting sisteme de drept în care aceasta rezultă direct din lege, ce stabileşte tipul de condamnare şi/sau tipul de pedeapsă ori de infracţiune care produce la o atare consecinţă, respectiv sisteme de drept în care aceasta poate fi dispusă de către instanţele judecătoreşti, de la caz la caz, ca pedeapsă complementară.
Dintre legile fundamentale europene care limitează într-un fel sau altul dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcţii şi demnităţi publice menţionăm următoarele:
- Constituţia Poloniei - art. 99 alin. (3): „Nicio persoană condamnată la pedeapsa cu închisoarea printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie nu poate fi aleasă în Camera Deputaţilor sau în Senat.“;
– Constituţia Greciei - art. 51 alin. (3): „Legea nu poate ridica dreptul la vot, cu excepţia situaţiilor în care o vârstă minimă nu a fost împlinită, sau în cazul unei incapacităţi legale, ori ca rezultat al unei condamnări penale irevocabile pentru anumite infracţiuni.“ ;
– Constituţia Danemarcei - art. 30 alin. (1): „Orice persoană care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare trebuie să fie eligibilă pentru a deveni membru al Parlamentului, exceptând situaţia în care a fost condamnată pentru o faptă care, în opinia publicului, o face nedemnă să fie membru al Parlamentului.“;
– Constituţia Islandei - art. 34: „Orice cetăţean care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare şi o reputaţie neştirbită este eligibil pentru a deveni membru al Parlamentului.“ Conform art. 5 al Legii nr. 24/2000 privind alegerile parlamentare nu mai poate fi considerată ca având o reputaţie neştirbită persoana condamnată de o instanţă judecătorească pentru comiterea unei fapte considerate odioasă de opinia, prin această noţiune înţelegându-se orice infracţiune pedepsită de instanţa judecătorească cu închisoarea de cel puţin 4 ani cu executare;
– Constituţia Ucrainei - art. 76: „Un cetăţean care are cazier judiciar pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie nu poate fi ales în Parlamentul Ucrainei dacă interdicţia nu este consumată şi ridicată conform procedurii stabilite prin lege.“;
– Constituţia Luxemburgului - Art. 53: „Nu pot fi alegători şi nici eligibili: 1. condamnaţii la pedepse penale; 2. cei care, într-o cauză corecţională, sunt privaţi de dreptul la vot prin sentinţă; 3. majorii aflaţi sub curatelă. Niciun alt caz de excludere nu poate fi prevăzut. Dreptul la vot poate fi restabilit prin graţierea persoanelor care l-au pierdut prin sentinţă penală.“;
– Constituţia Estoniei - art. 58: „Participarea la vot poate fi restrânsă prin lege pentru cetăţenii estonieni care au fost condamnaţi de o instanţă judecătorească şi execută sentinţe în instituţii penale.“
În cadrul unui sistem electoral ideal, mecanismele democratice ar trebui să garanteze că persoanele considerate nedemne să decidă asupra legislaţiei nu ajung decât cel mult în opoziţie, iar alegătorii ar trebui să poată împiedica infractorii să ajungă la guvernare. Comisia de la Veneţia observă însă că, în realitate, alegerea votanţilor poate fi alterată, în special dacă aceasta ignoră faptul că un candidat a fost condamnat penal, sau poate fi supusă unor presiuni, mai ales în prezenţa unor fenomene precum corupţia sau crima organizată.
În ţările care utilizează scrutinul cu liste închise, printre care se numără şi România, este practic imposibil ca alegătorii să lase infractorii pe dinafară, împrejurare care justifică implementarea unor restricţii ceva mai severe în privinţa drepturilor electorale pasive. Comisia de la Veneţia susţine că în cazurile mai grave este perfect admisibil ca aceste drepturi să fie limitate, inclusiv după eliberarea unui deţinut, cu condiţia ca măsura respectivă să nu fie aplicată pe întreaga durată a vieţii acestuia. Mai mult decât atât, s-a considerat că ridicarea dreptului de a fi ales poate fi dispusă chiar şi atunci când o persoană este condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendare sau după ce a fost graţiată.
Având în vedere că aceste probleme sunt legate de restricţia unor drepturi fundamentale şi de organizarea puterii publice, care sunt domenii constituţionale prin excelenţă, Comisia de la Veneţia arată că este justificat să fie reglementate prin prevederi constituţionale, ceea ce nu exclude însă posibilitatea reglementării (şi) prin legislaţia ordinară, de preferinţă cea electorală, nu neapărat cea penală.
În acord cu toate principiile generale şi speciale enunţate mai sus propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care cetăţenii condamnaţi definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, până la intervenirea unei situaţii care înlătură această consecinţă extrapenală a condamnării (n.r. reabilitarea, amnistia, dezincriminarea), reglementată prin lege organică.
Considerăm că textul propus respectă în totalitate Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, recomandările Comisiei de la Veneţia şi concordă cu prevederile similare care se regăsesc în constituţiile unor state europene cu îndelungate tradiţii democratice, cel puţin în virtutea următoarelor considerente principale:
- măsura nu se aplică decât persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, fiind exonerate cele care primesc pedepse penale mai uşoare (de exemplu, amenda penală), pentru respectarea principiului proporţionalităţii, potrivit căruia ridicarea dreptului de a fi ales trebuie aplicată numai pentru infracţiunile cu gravitate sporită;
– măsura nu se aplică decât condamnaţilor care au săvârşit fapte penale cu intenţie, fiind exoneraţi cei care au comis infracţiuni din culpă, deoarece acestea prezintă un grad de pericol social mai redus şi nu pot fi apreciate ca fiind de natură să pună sub semnul îndoielii onestitatea şi moralitatea făptuitorului;
– măsura nu priveşte doar candidaturile pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedinţia României, ci şi cele pentru organele administraţiei publice locale, ca o recunoaştere a importanţei semnificative a acestor funcţii publice şi pentru asigurarea egalităţii de tratament la nivelul întregii administraţii, printr-o reglementare unitară şi coerentă sub acest aspect;
– măsura nu se aplică pentru întreaga durată a vieţii condamnaţilor, fiind în mod expres limitată până la intervenirea unei situaţii care, potrivit legii organice, înlătură această consecinţă extrapenală a condamnării; aceste situaţii sunt în prezent dezincriminarea faptei, amnistia postcondamnatorie şi reabilitarea, aceasta din urmă putând fi de drept (care operează în temeiul legii, dacă persoana condamnată la pedeapsa amenzii sau a închisorii de până la 2 ani nu săvârşeşte o altă infracţiune în decurs de 3 ani de la data executării pedepsei) şi judecătorească (care se dispune la cerere, prin hotărâre judecătorească, dacă persoana condamnată la pedeapsa închisorii cuprinse între 2 ani şi 25 de ani nu săvârşeşte o altă infracţiune în decurs de 4 până la 10 ani de la data executării pedepsei).
Comitetul de Iniţiativă pentru Promovarea Propunerii Legislative a Cetăţenilor de Revizuire a Constituţiei României
prin Badea Mihai-Alexandru - preşedinte
LEGE
de revizuire a Constituţiei României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. I
După alineatul (2) al articolului 37 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării."
ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României
Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R245 din 13.02.2018,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect revizuirea Constituţiei României, republicată, în sensul completării art. 37 - Dreptul de a fi ales - cu un nou alineat, potrivit căruia cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.
În Expunerea de motive, pentru justificarea măsurii propuse, sunt prezentate, ca exemplu, mai multe texte din constituţiile unor state europene care limitează, într-un fel sau altul, dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcţii şi demnităţi publice, cum ar fi Polonia, Grecia, Luxemburg, Danemarca, Islanda, Estonia sau Ucraina.
Se mai precizează însă şi faptul că majoritatea constituţiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conţin prevederi exprese în legătură cu condiţiile de eligibilitate ale candidaţilor la alegerile parlamentare, iar, în unele state, cum ar fi Spania, Italia, Irlanda, Elveţia, Portugalia şi altele, se statuează că situaţiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege.
Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.
Relevăm faptul că prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
2. Pentru corectitudinea redactării, în finalul Expunerii de motive, expresia „propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3)“ trebuie redată sub forma „propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3)“.
3. La partea dispozitivă a art. I nu este necesar a se face precizări referitoare la Legea nr. 429/2003, prin care Constituţia a fost revizuită, fiind suficiente informaţiile referitoare la republicarea Legii fundamentale. Prin urmare, expresia „revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi“ trebuie eliminată.
PREŞEDINTE
dr. DRAGOŞ ILIESCU
Bucureşti, 28 februarie 2018.
Nr. 133.
Declaraţia de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative
a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României
Subsemnaţii:
1. BADEA MIHAI-ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, CNP 1850925284559;
2. BOGDAN ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Bucureşti-Târgovişte nr. 22B, bl. 3, sc. A, et. 1, ap. 103, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 894291, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 29.04.2013, CNP 1830629260016;
3. CHIVU LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Aleea Fuiorului nr. 1, bl. H25, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, posesoare a cărţii de identitate seria RT numărul 875397, emisă de S.P.C.E.P. Sector 3 la data de 28.03.2013, CNP 2580420400080;
4. CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Alexandru Vlahuţă, bl. Lama B, et. 6, ap. 28, judeţul Cluj, posesor al cărţii de identitate seria CJ numărul 007977, emisă de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 06.11.2013, CNP 1860915332652;
5. CUPCEA ANTON-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Fabricii nr. 4A4, bl. E15, sc. A, et. 5, ap. 30, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RR numărul 919775, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 13.04.2012, CNP 1751116461526;
6. DOBRESCU OVIDIU-COSTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Bd. Uverturii nr. 55E, sc. 1, et. 6, ap. 46, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RD numărul 919419, emisă de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 4 la data de 22.09.2017, CNP 1890227460065;
7. GRIGORE DAN-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mitropolitul Andrei Şaguna nr. 111A, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 874520, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 17.03.2016, CNP 1430806400129;
8. LIICEANU GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Doctor Nicolae Tomescu nr. 19, sectorul 5, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 722445, emisă de S.P.C.E.P. S5 biroul nr. 1 la data de 05.02.2010, CNP 1420523400181;
9. NEGRU OANA-LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Maşina de Pâine nr. 43, bl. T111, sc. 1, et. 5, ap. 60, sectorul 2, posesoare a cărţii de identitate seria RK numărul 064076, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 16.05.2017, CNP 2760111424528;
10. OANCEA GEORGE-ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Frederic Chopin nr. 13, sc. B, ap. 12, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RR numărul 744221, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 12.04.2011, CNP 1790319453011;
11. PETCU MARIUS-PETRIŞOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Călăraşi, Bd. 1 Mai nr. 17, bl. A1, sc. 1, Et. 3, ap. 13, judeţul Călăraşi, posesor al cărţii de identitate seria KL numărul 511340, emisă de S.P.C.L.E.P. Călăraşi la data de 08.11.2016, CNP 1761102510030;
12. PUNGA DIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, aleea Feteşti nr. 4, bl. F5, sc. A, et. 2, ap. 8, sectorul 3, posesoare a cărţii de identitate seria RD numărul 661894, emisă de S.P.C.E.P. S3 biroul nr. 4 la data de 17.09.2010, CNP 2851220204490;
13. ŞORA MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul. Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 3, ap. 19, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RD numărul 028237, emisă de Secţia 1 la data de 27.05.1998, CNP 1161107400157;
14. TIMOFICIUC DANIELA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Învoirii nr. 6, ap. 2, sectorul 5, posesoare a cărţii de identitate seria RD numărul 870777, emisă de S.P.C.E.P. Sector 5 la data de 10.07.2017, CNP 2740827073551;
15. TUDORICĂ MIHAI NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Năvodari, Str. Albinelor, bl. A9, sc. A, et. 2, ap. 8, judeţul Constanţa, posesor al cărţii de identitate seria KZ numărul 399662, emisă de S.P.C.L.E.P. Năvodari la data de 08.12.2016, CNP 1811210082568;
16. VASILIU EUGEN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Căluşei nr. 77, ap. 5, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 229943, emisă de Secţia 8 la data de 20.04.2002, CNP 1461101400311;
17. NICOLAE VALERIU CIOLAN, cetăţean român, domiciliat în satul Jilava, comun Jilava, Şos. Giurgiului nr. 78, judeţul Ilfov, posesor al cărţii de identitate seria IF numărul 284541, emisă de S.P.C.L.E.P. Jilava la data de 01.06.2011, CNP 1701211163242;
18. FABRITIUS KLAUS, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Colonel Ştefan Stoica nr. 22, bl. 17B, sc. B, et. 3, ap. 66, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 607390, emisă de S.P.C.E.P. S1 biroul nr. 4 la data de 10.10.2008, CNP 1420525400267;
19. IANCU EUGEN-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Azurului nr. 5, bl. 118A, sc. B, et. 1, ap. 64, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 984682, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 06.10.2016, CNP 1650923131239,
în temeiul art. 2 alin. (1)-(3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi art. 150 din Constituţia României, republicată, declarăm următoarele:
- suntem cetăţeni români cu calitatea de alegător, titulari ai dreptului de vot prevăzut la art. 36 din Constituţia României;
– nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţia de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice;
– suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României;
– scopul iniţiativei este revizuirea Constituţiei României prin completarea art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care să fie limitat temporar dreptul de a fi ales în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de
Preşedinte al României, în cazul cetăţenilor condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, în condiţiile legii organice (n.r. reabilitare, amnistie, dezincriminare).
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu unanimitate de voturi desemnăm ca preşedinte pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru rezolvarea problemelor operative şi pentru reprezentarea comitetului atât în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv dar fără a se limita la Consiliul Legislativ, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Camera Deputaţilor, Senatul, Curtea Constituţională şi primăriile tuturor localităţilor din România, cât şi în raporturile sale cu persoanele fizice şi juridice private.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru sesizarea Consiliului Legislativ în vederea avizării propunerii legislative şi ulterior pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru a împuternici în numele comitetului oricâte persoane fizice dintre susţinătorii propunerii legislative, astfel încât acestea să întocmească şi să semneze listele de susţinători şi să atesteze prin semnătură conţinutul dosarelor aferente.
Redactată conform cererii exprese a părţilor şi autentificată în 1 (un) exemplar original şi 10 (zece) duplicate.
Declaranţi
BADEA MIHAI-ALEXANDRU
S.s. indescifrabil
BOGDAN ADRIAN
S.s. indescifrabil
CHIVU LILIANA
S.s. indescifrabil
CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN
S.s. indescifrabil
CUPCEA ANTON-NICOLAE
S.s. indescifrabil
DOBRESCU OVIDIU-COSTIN
S.s. indescifrabil
GRIGORE DAN-NICOLAE
S.s. indescifrabil
LIICEANU GABRIEL
S.s. indescifrabil
NEGRU OANA-LILIANA
S.s. indescifrabil
OANCEA GEORGE-ADRIAN
S.s. indescifrabil
PETCU MARIUS-PETRIŞOR
S.s. indescifrabil
PUNGA DIANA
S.s. indescifrabil
ŞORA MIHAI
S.s. indescifrabil
TIMOFICIUC DANIELA
S.s. indescifrabil
TUDORICĂ MIHAI NICOLAE
S.s. indescifrabil
VASILIU EUGEN
S.s. indescifrabil
NICOLAE VALERIU CIOLAN
S.s. indescifrabil
FABRITIUS KLAUS
S.s. indescifrabil
IANCU EUGEN-CĂTĂLIN
S.s. indescifrabil
ROMÂNIA
Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Societatea Profesională Notarială Manciu Paraschiva şi Moţatu Simona
Sediul: str. Ştirbei Vodă nr. 154, bl. 26A, sc. 1, et. 1, ap. 1, sectorul 1, Bucureşti
┌───────────────────────────┬──────────┐
│Nr. înscriere în registrul │ │
│de evidenţă a prelucrărilor│Tel: 021/ │
│de date cu caracter │312.69.69;│
│personal: 1642; │ │
├───────────────────────────┼──────────┤
│ │Fax: 021/ │
│ │637.37.04 │
└───────────────────────────┴──────────┘
Licenţa de funcţionare nr. 2140/1884/05.11.2013
E-mail: bnp_manciu@yahoo.com; simona_motatu@yahoo.com
ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 193
anul 2018, luna februarie, ziua 12
În faţa mea, MANCIU PARASCHIVA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:
1. BADEA MIHAI-ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, identificat cu CI seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, CNP 1850925284559;
2. BOGDAN ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Bucureşti-Târgovişte nr. 22B, bl. 3, sc. A, et. 1, ap. 103, sectorul 1, identificat cu CI seria RT numărul 894291, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 29.04.2013, CNP 1830629260016;
3. CHIVU LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Aleea Fuiorului nr. 1, bl. H25, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, identificată cu CI seria RT numărul 875397, emisă de S.P.C.E.P. Sector 3 la data de 28.03.2013, CNP 2580420400080;
4. CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Alexandru Vlahuţă, bl. Lama B, et. 6, ap. 28, judeţul Cluj, identificat cu CI seria CJ numărul 007977, emisă de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 06.11.2013, CNP 1860915332652;
5. CUPCEA ANTON-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Fabricii nr. 4A4, bl. E15, sc. A, et. 5, ap. 30, sectorul 6, identificat cu CI seria RR numărul 919775, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 13.04.2012, CNP 1751116461526;
6. DOBRESCU OVIDIU-COSTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Bd. Uverturii nr. 55E, sc. 1, et. 6, ap. 46, sectorul 6, identificat cu CI seria RD numărul 919419, emisă de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 4 la data de 22.09.2017, CNP 1890227460065;
7. GRIGORE DAN-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mitropolitul Andrei Şaguna nr. 111A, sectorul 1, identificat cu CI seria RX numărul 874520, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 17.03.2016, CNP 1430806400129;
8. LIICEANU GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Doctor Nicolae Tomescu nr. 19, sectorul 5, identificat cu CI seria RT numărul 722445, emisă de S.P.C.E.P. S5 biroul nr. 1 la data de 05.02.2010, CNP 1420523400181;
9. NEGRU OANA-LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Maşina de Pâine nr. 43, bl. T111, sc. 1, et. 5, ap. 60, sectorul 2, identificată cu CI seria RK numărul 064076, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 16.05.2017, CNP 2760111424528;
10. OANCEA GEORGE-ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Frederic Chopin nr. 13, sc. B, ap. 12, sectorul 2, identificat cu CI seria RR numărul 744221, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 12.04.2011, CNP 1790319453011;
11. PETCU MARIUS-PETRIŞOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Călăraşi, Bd. 1 Mai nr. 17, bl. A1, sc. 1, et. 3, ap. 13, judeţul Călăraşi, identificat cu CI seria KL numărul 511340, emisă de S.P.C.L.E.P. Călăraşi la data de 08.11.2016, CNP 1761102510030;
12. PUNGA DIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, aleea Feteşti nr. 4, bl. F5, sc. A, et. 2, ap. 8, sectorul 3, identificată cu CI seria RD numărul 661894, emisă de S.P.C.E.P. S3 biroul nr. 4 la data de 17.09.2010, CNP 2851220204490;
13. ŞORA MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 3, ap. 19, sectorul 1, identificat cu CI seria RD numărul 028237, emisă de Secţia 1 la data de 27.05.1998, CNP 1161107400157;
14. TIMOFICIUC DANIELA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Învoirii nr. 6, ap. 2, sectorul 5, identificată cu CI seria RD numărul 870777, emisă de S.P.C.E.P. Sector 5 la data de 10.07.2017, CNP 2740827073551;
15. TUDORICĂ MIHAI NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Năvodari, Str. Albinelor, bl. A9, sc. A, et. 2, ap. 8, judeţul Constanţa, identificat cu CI seria KZ numărul 399662, emisă de S.P.C.L.E.P. Năvodari la data de 08.12.2016, CNP 1811210082568;
16. VASILIU EUGEN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Căluşei nr. 77, ap. 5, sectorul 2, identificat cu CI seria RT numărul 229943, emisă de Secţia 8 la data de 20.04.2002, CNP 1461101400311;
17. NICOLAE VALERIU CIOLAN, cetăţean român, domiciliat în satul Jilava, comuna Jilava, Şos. Giurgiului nr. 78, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF numărul 284541, emisă de S.P.C.L.E.P. Jilava la data de 01.06.2011, CNP 1701211163242;
18. FABRITIUS KLAUS, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Colonel Ştefan Stoica nr. 22, bl. 17B, sc. B, et. 3, ap. 66, sectorul 1, identificat cu CI seria RT numărul 607390, emisă de S.P.C.E.P. S1 biroul nr. 4 la data de 10.10.2008, CNP 1420525400267;
19. IANCU EUGEN-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Azurului nr. 5, bl. 118A, sc. B, et. 1, ap. 64, sectorul 6, identificat cu CI seria RX numărul 984682, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 06.10.2016, CNP 1650923131239,
care, în nume propriu, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar.
În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.
S-a încasat onorariul în sumă de 570 lei + 108,30 lei TVA cu factură/2018.
Notar public,
Ss MANCIU PARASCHIVA
LS
Prezentul duplicat s-a întocmit în 10 (zece) exemplare, de MANCIU PARASCHIVA, notar public, astăzi, data autentificării actului şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
Notar public
MANCIU PARASCHIVA
----
