Despre un viitor ...comun

Cautand un subiect de actualitate, pentru ca nu am reusit sa ma concentrez pe ceea ce-mi propusesem, din motive "casnice", mi-am amintit de un poet, vagabond (dupa cum il prezenta un film regizat "inainte"), din trecut cu niste versuri mai mult decat relevante pentru "epoca contemporana" in poezia intitulata BALADA CU ACELASI TALC.

Orice asemanare cu realitatea mioritica nu este deloc ... intamplatoare. 

"in vechiul grai frâncesc

Dar sfinţii-apostoli undi-s oare,
Cu patrahire, strai bogat,
Încinşi cu stole şi stihare,
Ce-l iau de gât pre necurat
Încins de rău şi de păcat?
Ca orice om de rând s-au frânt,
Cu toţii lumea o-au lăsat:
Ca pleava spulberată-n vânt.

Dar din Constantinopol cei
Chezari cu pumnul daurit,
Şi încă, riga Franciei,
Între toţi regii-mpodobit
Ce pentru Domnu’ a ctitorit
Locaş de-nchinăciuni preasfânt?
Fost-a la vremea lui slăvit?
Ca pleava spulberată-n vânt.

Ci undi-i, din Vienne şi Grenobles
Delfinul scump, viteaz; şi mai,
Cei din Dijon, Salins ori Doles,
Domnii şi-odraslelele de crai
Cu oameni, curte şi alai,
Crainici, trompeţi, urmaşi? ei sînt,
Oricât se ghiftuiră, vai,
Ca pleava spulberată-n vânt.

Prinţii aşişderi morţii-s daţi
Ca orice om de pre pământ,
Geaba îs trişti ori mâniaţi, –
Ca pleava spulberată-n vânt. În româneşte de Dan Dănilă "

(http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/v/francois-villon/balada-cu-acelasi-talc.html)

Vis ...mioritic

Din "putul gandirii" am scos, mai intai
Cu graba-n sfiala, un ditai ...cucui.
Nu se facuse singur, ca nu putea saracul
Ci pentru c-atinsesem un loc ... de dat cu capul!
Caci ma luase valul, credeam c-o sa fie
Si-aici jos, la gloata, tot democratie.
C-asa ne spusese un megies, odata,
Ca tara-i saraca, dar cu vita curata.

M-aprinse-apoi flama cu-acel "dai si lupta",
S-am luat o papara din "suturi" facuta,
De multele bate venite-n ajun,
C-o grabnic-urare la toti: "noroc bun!".
Acelasi tatuca, zambind ne-a-nvatat
Ca in armonie se face curat
Si in Capitala, de vrem s-avem pace,
Doar el, cu lampasuri, urgent poate face.

Urmat-au multi ani de adanci controverse,
Ba Estul ni-i "frate", ba Vestu-i poveste
Si-ncet, ca-ntr-o piesa de Caragiale
S-a "aprins" tot consensul fericirii finale
Si-a-nceput imbulzeala pe-acel cascaval
Numit, fara jena, buget national.
Dar nu pentru Tara, ci urmand tipicul,
"Copii"-au pornit sa-si intreaca taticul.

Si-asa am ajuns, suportand, cum ni-i felul,
Sa visam ca lupul "apara" mielul,
Cum trantorii-ntrec in munca albina
Si-n fotolii fac legi cei ce tin cu "lumina".
Ca avem, ca popor, parte la de toate,
De la "locuri tihnite", la alese bucate.
M-a trezit, insa, un refren de cantare,
In visul mioritc, eu sforaiam prea tare!

Credeam ....

Credeam ca vine primavara
Si am iesit voios din casa,
M-a prins un frig cumplit pe scara
Ce mi-a patruns, adanc, in oase.

Credeam ca vine primavara
Si-n inima va fi iar soare,
Dar m-a lovit, napraznic, gerul
Si m-a trimis in disperare.

Credeam ca vine primavara
Si va aduce bucurie,
Dar a venit iar vijalaia,
Si mi-a facut viata pustie.

Credeam ca vine primavara,
Dar am uitat, c-asa e omul,
Ca-n viata multe credem noi,
Dar mult mai multe ne da Domnul.

Si-atunci, cum spune si "povestea"
Ca nu-i nimica nou sub soare,
Mi-am amintit ca maine-i ziua
Cand se produce-acea schimbare.

Astept acum sa vina maine
Sa ne aduca indreptare
Macar la vreme, ca la restul
Cred ca mai trebuie ... rabdare!