joi, 9 iulie 2020

Asteptand

Ne trece viata intr-um zbucium!
Dupa ce ne ridicam, catinel, iesim din sfera celor "sapte ani de acasa" si intram in "malaxorul" anilor de scoala, zece clase obligatorii pana la cinsprezece, saptesprezece cat dureaza cu tot cu facultate, zbuciumul este concentrat pe ce, cat si cum vom fi "cand nu vom mai fi copii". Caci, nu-i asa, copiii de astazi chiar asta-si doresc, sa creasca mari!
Interesant, nu?

Si visam!
Unii, armojie altii, implinire, unii marire dar majoritatea, bogatie. O viziune caracteristica societatii umane care, de la inceputurile ei, pe asta s-a bazat. A avea mai mult decat semenul nostru este motorul dezvoltarii, indiferent cum se poate realiza acest deziderat.

Scriu aceste randuri dupa ce, pe principala retea de socializarem FB, am gasit o postare interesanta despre tara noastra si minunatele ei regiuji, una mai fiferita de cealalta.
Gandul m-a dus, dupa citirea materialului in sine si a comentariilor, in particular, la zbuciumul pe care tot romanul il are atunci cand isi planifica vacanta sau concediul.

Si cum, tot pe FB, am aflat ca, in present, in Mamaia, o omketa si o salata simpla vosta 60 lei, iar un sezlong are pretul de inchiriere cat la Dedeman, ma intreb daca asta am asteptat, ca tara binecuvantata de Dumnezeu, sa se intample.

Nu pentru polemica scriu aceste randuri. Deja e prea mult, intr-un Absurdistan in care, direct si fara perdea, politicul isi bate joc de restul lumii, cei cu bani de politic si toti de toti, incat omul simplu nici nu mai stie ce sa inteleaga, ramanandu-i doar credimta ca, odata, asteptarea lui va fi rasplatita de Judecatorul Suprem.

Am scris doar pentru a ne aduce aminte ca, daca cel "sarac dar cinstut" ar fi fost si credincios unor idealuri democratice si, nu in ultimul rand, Dumnezeului Atotputernic, soarta noastra ar fi putut fi cu totul alta. Cum, insa, exemplul personal a avut la baza doar teoria materialist-dialectica despre lume si viata, a iesit ce a iesit si traim, inca, in duhoarea imputirii de la cap. Pentru ca de la cap, in jos, de-a lungul celor treizeci de ani de democratie originala, totul s-a pervertit, conform tristului proverb.

Asteptam faza finala. Credeti ca va fi interesant, sau nu?

Ps: pentru ca scriu pe o tableta, solicit ingaduinta pentru greseli! Cu multumiri!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu