Versurile urmatoare spun de ce. Daca nu se stiu, deja, in vreun fel!
"Cine sa fie vinovatul,
Daca femeia si barbatul
Dupa o datina strabuna,
Isi leaga drumul impreuna.
Din mangaiere si lumina
Isi prinde robul radacina.
Fara pacat si fara nume
Asa se-arata el in lume
Minune veche necesara,
Este si dreapta si usoara.
Iar puiul n-are nici un dinte,
Cand copacel o ia-nainte
Dar pana-n culmea inteleapta
Poteca-i stramta si e dreapta
Din ce-o strabate e mai lunga,
Si pan la capat sa ajunga.
Greu sa se ridice-n picioare
Greu sa urce si sa coboare
Sa deprinda primele litere
Primul cuvant, primul gand.
Greu sa stie ce sa-nteleaga,
Ce sa uite ce sa aleaga ,
Greu e sa-si franga pornirile
Cum pot s-o faca si cand.
Greu sa stinga focul nadejdilor ce-au murit,
Greu s-aprinda focul nadejdilor istovit.
Greu invata ce-i juramantul,
Si cum sa isi pastreze cuvantul
Greu se mai fac oamenii oameni, greu
Greu se mai fac oamenii oameni, greu
Greu invata omul pe toate
Greu, dar el inceraca si poate
Greu descuie lacatul boltilor
Dar numai el stie cum.
Greu de puiul lui se desparte
El aici si puiul departe,
Cum ar bate toate cararile
Sa si-l opreasca din drum.
Greu gaseste locul izvorului de ivit
Greu desface aripa zborului nesfarsit.
Greu dar minte omul aduna
Pana cand ajunge sa spuna
Greu se mai fac oamenii oameni, greu
Greu se mai fac oamenii oameni, greu."
(http://alaturidedidadragan.blogspot.ro/2013/09/greu-se-mai-fac-oamenii-oameni-m-mandy.html)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu