Am tacut zilele acestea si mi-am propus sa tac, in continuare, dar uite ca ceva m-a "instigat". Nu, nu sunt vinovate invectivele lansate prin media si, in special, pe FB. E o obisnuinta sa se procedeze asa mai ales in democratia noastra originala. Nu sunt de vina nici atacurile la valori pe care, cu siguranta, majoritatea din cei care le lanseaza, incearca sa le "implementeze" in familiile lor, in cazul in care au o responsabilitate in acele familii. Nici macar vehementele chemari la boicot care, daca ar fi sa stam stramb si sa judecam drept, ar putea sa fie considerate instigari la oprirea sub orice forma a exercitarii dreptului de vot si sanctionate ca atare. Dar avand un precedent de "neincriminare a spetei" (cine chema la boicot in 2012 ?), doar am punctat "situatiunea". Si multe alte "chestii" care s-ar fi putut constitui in motive de "ne-tacere", dar pe care nu le-am luat in considerare.
M-a "instigat" si chiar zgandarit lipsa totala de informare din partea celor care se considera democrati, daca democratie inseamna neparticipare si apoi iesire in strada.
Cum nu mi-am propus sa fac istoricul votului, pentru care multi si-au sacrificat, de-a lungul timpului, viata, am sa ma opresc, scurt si concis la ceea ce se gaseste, foarte usor in mediul online si poate fi accesat de orice persoana care este interesata sa lupte pentru dreptate si adevar. Ca sa nu spun Adevar si dreptate!
Nu voi atinge subiecte abordate in postarile anterioare referitor la "Referendumul pentru modificarea Constitutiei" si aici trebuie sa-mi exprim dezamagirea pentru ca marea majoritate a aparatorilor lui au cazut in plasa diversionista a detractorilor familiei traditionale, ci voi antama unul singur: de ce participare si nu boicot.
Incep cu doua exemple despre ce inseamna participare. Primul, mai vechi si, poate, mai neimportant, il reprezinta Norvegia care de doua ori, prin referendum, in 1972 si 1994, s-a pronuntat impotriva aderarii la U.E. Al doilea, de rasunet, ramane fara indoiala BREXIT-ul din 2016. Cum detalii se gasesc din plin pe Internet, las "defavorizatilor in ale studiului si informarii" placerea de a se documenta.
Ma intorc, deci, la ceea ce mi se pare o groaznica problema educationala, dar nu aceea de "sapte ani de acasa", cu toate ca excluderea unui "s" dintr-un anumit cuvant poate duce si la concluzia inversa ci, asa cum am inceput, in gasirea si "manevrarea" informatiei atat de facila in spatiul online. Despre neparticipare si vina.
Caci, dar ca sa nu dau mura-n gura, las pe cei "educati" dupa cum am spus mai sus, sa caute inclusiv cine a semnat documentul" , exista niste articole dintr-o lege de modificare a celei de baza care spune cum se valideaza un referendum (dupa niste numere: 3 si 341). Ca sa nu mai vorbesc de acte normative care cuprind problemele financiare si de organizare. Iar inconstienta celor care cheama la boicot duce la ceva care, putred in Romania, numai democratie nu inseamna. Poate asa au gandit si englezii, cand au organizat Brexitul si...iata unde s-a ajuns: s-au trezit cu rezultatul pe care, cu siguranta, nu-l anticipasera.
Deci, inevitabilul deci, daca este cineva vinovat de "aruncarea pe fereastra" a sumei despre care s-a tot vorbit, atunci acesta este boicotul. Pentru ca daca s-a emis o lege de organizare, s-au investit sume din bugetul de stat si s-au facut demersurile legale, referendumul oricum se desfasoara. Ca sa nu spun ca "speta" este pe tapet din 2015!
Iar daca se doreste apararea democratiei si libertatii, aceasta inseamna particpare la vot si validarea prin rezultat. Negativ sau pozitiv. Strada este cu totul altceva, in alt context, in alta..."iepoca". Sau poate nu pentru Romania?
M-as putea extinde in divagatii pe aceasta tema dar ma opresc. Pentru ca, ce sa faci, raman unul dintre "cretinii" care va participa la referendum. Pentru ca iubesc democratia, dreptatea si, nu in ultimul rand, Adevarul. Votul este secret!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu