vineri, 14 septembrie 2018

Important de clarificat

Astazi voi posta mai mulpt prin copy-paste. Si asta, dupa ce a aparut pe FB o postare care arata asa:

Fotografia postată de Nicolae Pană.
Verificarea articolului a demonstrat valabilitatea postarii. Iar urmatorul articol a fost si mai concludent:

"CAPITOLUL VI
Încetarea persoanei juridice

SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii speciale

Art. 259
Căsătoria
(1) Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
(2) Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.
(3) Celebrarea religioasă a căsătoriei poate fi făcută numai după încheierea căsătoriei civile.
(4) Condiţiile de încheiere şi cauzele de nulitate ale căsătoriei se stabilesc prin prezentul cod.
(5) Căsătoria încetează prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi.
(6) Căsătoria poate fi desfăcută prin divorţ, în condiţiile legii.
(https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-259-casatoria-dispozitii-speciale-incetarea-persoanei-juridice)

Dar...

Verificand in Constitutia Romaniei am gasit urmatorul articol:

"Art. 48 – Familia
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie."
(https://www.constitutiaromaniei.ro/art-48-familia/)

Si aici intervine buba:

Articolele 258 si 259 din Codul civil difera de art. 48 aln 1 din Constitutie, in ceea ce priveste clarificarea termenului SOTI.
Cum curiozitatea m-a "impins" spre cercetare, am aflat urmatoarele:

"4. Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept
Dreptul civil se deosebeşte de dreptul constituţional, dreptul administrativ şi dreptul penal:
Ramura de dreptObiectul  reglementării (cu precădere)Metoda de reglementareCalitatea subiectelorCaracterul normelor (cu precădere)
Drept civilRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeEgalitateNespecialăDispozitiv
Drept constituţionalRaporturi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Drept administrativRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Dreptul munciiRaporturi patrimoniale şi nepatrimonialeSubordonareNespecială, dar mai restrânsăImperativ
Drept penalRaporturi nepatrimonialeSubordonareSpecialăImperativ
Dreptul civil se deosebeşte de alte ramuri de drept prin obiectul de reglementare, metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor.
Dreptul civil se deosebeşte de dreptul familiei prin întinderea obiectului reglementării. Relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei sunt de drept civil. Dreptul civil şi dreptul familiei se află în raportul întreg-parte.
Dreptul procesual civil este alcătuit din norme care reglementează modalităţile prin care titularul unui drept utilizează forţa de coerciţie a statului împotriva celui care nesocoteşte dreptul său.
Dreptul internaţional privat conţine reglementări pentru desemnarea legii şi jurisdicţiei aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate, cum ar fi: cetățenia străină, naționalitatea străină, aflarea în străinatate a unor bunuri, încheierea ori executarea în străinatate a unor contracte.
Dreptul civil are prevederi detaliate cu privire la consecinţele încălcării normelor de drept civil, cum ar fi nulitatea actelor juridice, rezilierea contractelor, despăgubirea celui prejudiciat. Reglementarea acestor consecinţe profită şi altor ramuri de drept, în virtutea caracterului de drept comun al dreptului civil.
si
Majoritatea normelor juridice de drept civil sunt cuprinse în Codul civil[1], dar există norme de drept civil cuprinse în alte acte normative. Dacă există contradicții sau necorelări între normele de drept civil cuprinse în Codul civil care se referă la drepturile și libertățile persoanelor, dispozițiile din Codul civil trebuie să fie interpretate și aplicate în concordanță cu Constituția[2], Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte[3]. În ce privește drepturile și libertățile persoanelor fizice forța Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte este mai mare chiar decât forța dispozițiilor din Constituția României[4]. Dacă există neconcordanțe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi Codul civil, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care în Codul civil sau în alte acte normative din România se găsesc dispoziţii mai favorabile pentru persoanele fizice[5]. Mai mult decât atât, în materiile reglementate în cuprinsul Codului civil, normele dreptului Uniunii Europene au o forță juridică mai mare decât cea a reglementărilor românești[6].


[1] Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011
[2] Constituția României a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991. Textul actual al Constituției României, revizuite, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003.
[3] Potrivit art. 4 alin. (1) din Codul civil, “În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte.”
[4] Potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, “Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.”
[5] Potrivit art. 4 alin. (2) din Codul civil, “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.” Dispozițiile constituționale care vizează aceeași idee sunt și mai protective decât cele din Codul civil, ele trimițând și la alte acte normative care interesează drepturile fundamentale ale persoanelor fizice. Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție, “Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituția sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”
[6] Potrivit art. 5 din Codul civil, “În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părţilor.”
(http://www.dreptcivil.ro/4 -delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept; 12-sistemul-normelor-de-drept-civil)

Si chichita sau "calcaiul lui Ahile":

Cum Constitutia are primordialitate, ca lege fundamentala a statului, un avocat "uns cu toate alifiile", bun adica in meserie si care doreste sa-si serveasca perfect clientii (el-el sau ea-ea), soti dupa cum se poate interpreta din actuala Constitutie va gasi, in justitie (pentru ca se va ajunge cu siguranta la procese) toate metodele si varientarile posibile si imposibile pentru a ocolii si exclude articolele susmentionate din Codul civil. Si avem destui avocati din acestia. 
Pentru ca:
"B.        Ramurile de drept fata de care se delimiteaza dreptul civil
Dreptul civil si dreptul constitutional
Dreptul constitutional este ramura de drept care contine norme fundamentale pentru existenta statului de drept roman, din care se inspira celelalte ramuri de drept.
Dreptul constitutional contine norme care reglementeaza: bazele statului roman, organele statului, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetateanului roman, insemnele statului roman.
Intre aceste doua ramuri de drept exista mai mute legaturi, dupa cum urmeaza:
-       dreptul constitutional contine norme care consacra unele principii ale dreptului civil;
-       legea fundamentala enunta principalele drepturi si libertati ale omului, care sunt si drepturi subiective civile ale persoanelor fizice ;
-       Constitutia reglementeaza organele de stat, care sunt persoane juridice din punct de vedere al dreptului civil;
-       prin Constitutie sunt stabilite garantiile juridice ale drepturilor subiective civile;
Exista si deosebiri intre aceste doua ramuri de drept:
-       daca in dreptul civil predomina raporturile patrimoniale, in dreptul constitutional predominante sunt raporturile nepatrimoniale;
-       subiectele raporturilor de drept civil se afla pe pozitii de egalitate, in timp ce subiectele de drept raporturilor de drept constitutional se afla pe pozitie de subordonare;
-       normele dreptului civil nu se cer subiectelor decat calitatea de persoana fizica sau persoana juridica, iar normele dreptului constitutional cer subiectelor sale o anumita calitate speciala.;
-       daca majoritatea normelor dreptului civil sunt dispozitive, in dreptul constitutional, majoritatea normelor sunt imperative.
-       stabilirea sanctiunilor dreptului civil se realizeaza prin proces, in timp ce sanctiunile dreptului constitutional – ex. suspendarea din functie – nu presupune existenta unui proces."
(http://www.stiucum.com/drept/drept-civil/Delimitarea-dreptului-civil-de65523.php)

Si atunci....

Atunci este nevoie de o prezentare mult mai elaborata, comprehensiva si exhaustiva, atat in media propriu-zisa cat si in mediul virtual, din partea unor specialisti in domeniu, pentru a explica de ce referendumul se refera doar la definirea termenului "SOTI" in concordanta cu Noul Cod Civil (adica barbatul si femeia uniti prin casatorie) in legea fundamentala, Constitutia Romaniei.

Ca sa stam stramb, sa judecam drept si sa inlaturam una din multele ambiguitati si neconcordante facute, cu sau fara intentie, de "parintii Constitutiei Romaniei postdecembriste".
Pentru comparatie, sugerez studierea Constitutiei din 1923, cu mare atentie si fara prejudecati.  


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu