Gand la ganduri...din ganduri

Postez, de cele mai multe ori, raspunsuri sau interventii acolo unde am inteles ca nici nu nu lezez pe cineva, nici nu produc dezbinari. Putinelor cazuri de polemica, in care am fost implicat, am incercat sa le dau o rezolvare cat mai "pasnica" si, trecand peste jignirile primite, sa le tratez cu zambetul pe buze si cu intelegere.

De ce? Cel putin pentru doua motive.

Primul, personal si foarte serios, il reprezinta alegerea mea. Mai buna sau mai putin buna, are cine sa o judece (cu toate ca am fost, sunt si voi fi judecat si de cei care nu au acest drept). Aceasta alegere s-a nascut, postdecembrist (si o spun pentru cei multi, care nu au inteles) atunci cand, "rebranduit" fiind, am ales sa citesc proaspat aparutul "Cotidianul" si nu "Romania Mare" si, ulterior, cand am inceput sa caut raspunsuri la intrebarile fundamentale ale vietii. Ca le-am gasit sau nu, este alta problema la fel cum alta problema este si directia spre care am hotarat sa merg. Cu siguranta, despre asta voi mai scrie, daca mi se va ingadui!

Al doilea, glumind a rade, il reprezinta un banc mai vechi care mi se pare caracteristic "epocii fierului vechi" pe care o traversam, ca sa fiu in ton cu una din postarile pe care am vazut-o si care, din pacate, ne caracterizeaza si ne supara, fara sa intelem ca noi am condus la punerea ei "in scena", dupa cum am procedat si cu multele bogatii pierduce, pentru ca acum "sa cersim din Poarta in Poarta". Saracia, bat-o vina!

Bancul zice asa (mai prescurtat inclusiv la final):

"Cand se casatoresc doi oameni e bine. Pentru ca sunt doua posibilitati: sa aiba copii sau sa nu aiba. 

Daca nu au copii, e bine. Daca au e si mai bine, pentru ca sunt doua posibilitati: sa aiba fata sau baiat. 

Daca e fata, e bine. Daca e baiat e si mai bine, pentru ca sunt doua posibilitati: sa nu faca armata sau sa faca armata.

Daca nu face armata, e bine, daca face e si mai bine, pentru ca sunt doua posibilitati: sa nu fie razboi, sau sa fie.

Daca nu este razboi, e bine, daca este razboi e si mai bine, pentru ca sunt doua posibilitati: sa vina acasa sau sa moara pe front. 

Daca vine acasa, e bine, daca nu vine e si mai bine, pentru ca este o singura posibilitate: ghici?"

Cum intre cele doua exista, bineinteles, conexiuni, gandesc ca e posibil, de multe ori sa nu fiu inteles corect. Tocmai de aceea am postat acest gand, incercand prin el sa solicit "clementa" atunci cand exprimarea nu ma poate plasa, clar, intr-o zona sau alta de asteptare si acceptare.

Eu, oricum, asa cum am mai afirmat, voi primi totul cu liniste, pace, ingaduinta.

Caci..."daca dragoste nu e, nimic nu e!", cum a spus "Cel mai iubit dintre pamanteni", nu? 

PS: din motive de "schimb", nu mai am timp de corecturi. Multumesc pentru intelegere!