Despre .. solutii

Astazi mi-am propus sa ma opresc la un subiect foarte interesant, cred eu dar si controversat in acelasi timp. 

Solutiile.

Toata lumea cauta solutii la problemele cu care se confrunta omenirea si, deci si noi, vremelnicii locuitori ai acestor plaiuri.

Se fac analize, prognozari, prezumtii si chiar profetii.

Se nasc teorii care mai de care mai sofisticate si mai laborioase.

Se lanseaza lucrari de specialitate in toate domeniile vietii politice, economice, sociale samd.

Se produc emisiuni media la care experti din toate domeniile dau verdicte mai mult sau mai putin linistitoare vizavi de un viitor "luminos" sau "apocaliptic".

Nu vreau sa ma erijez intr-un "atotstiutor" care-si da si el cu parerea, in lipsa de altceva. Nici nu sunt.

Vreau doar sa redau, din experienta mea personala traita, cu adevarat, intre extreme o simpla constatare, un gand care ma urmareste si nu pot sa nu-l inserez intre postarile mele.

Suntem intr-o continua alergare si cautare dupa solutii.

Din momentul in care ne "ridicam", adica parasim caldura parinteasca a familiei, viata noastra este o continua confruntare. Si in aceasta confruntare, luam anumite decizii. Acum, ca deciziile pot fi bune sau rele, doar viitorul o poate spune. Si de cele mai multe ori trecem printr-un dualism care nu lipseste din viata nimanui: cautam vinovati externi pentru esecurile noastre si ne autoglorificam pentru reusite. Este firesc si in natura noastra.

Nu am nimic cu cei care au reusit. Bravo lor!

Chiar daca multi s-au folosit de mijloace nu tocmai morale (cine stie, cunoaste!), reusita m-a bucurat intotdeauna si la fostii mei colegi si, asa, in general.

Pe mine ma socheaza (si aici vreau sa ma opresc astazi, desi am mai facut referire la asta) modul in care aruncam vina pe altii, in cazul esecurilor.

Pentru toate nerealizarile noastre vinovati sunt altii. In toate domeniile si la toate nivelele sau nivelurile, cum se doreste dupa sens. Iarasi las media sa vorbeasca.

Iar "buba" tot colecteaza puroi, adica ura si dorinta de razbunare iar cand se sparge naste "evenimente" de genul celor cu care ne-a tot obisnuit cotidianul mioritic postdecembrist. La fel, la toate nivelele si in toate domeniile.

Pe urma stam si ne intrabam daca suntem sanatosi la cap (sau ne intraba altii).

Si-n toata aceasta "nebunie" cautam, chipurile solutii. Dar tot in exterior. Fara sa ne uitam la noi insine. Si tot aratam cu degetul la altii.

Spuneam, cu alta ocazie, ca cel mai simplu mod de a ne rezolva problemele este ca atunci cand aratam cu degetul spre cineva sa ne uitam la mana pe care o folosim si mai ales la cele trei degete stranse in pumn care arata spre noi insine.

Este cea mai simpla solutie pentru gasirea de solutii.

Iar ca invatatura, mai presus de orice invataturi speciale si de specialitate teoretice (practica "omorandu-ne" in domeniu), crde ca ar trebui sa ne intoarcem la acelasi adevar atat de simplu dar atat de ignorat, in acest mileniu al extremelor, Cartea Cartilor care spune mai mult decat clar:

  

"Tot ceea ce aţi dori deci să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel! Căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Profeţii." (http://ro.bibleserver.com/text/NTR/Matei7)

Cea mai simpla solutie in rezolvarea problemelor noastre!