Despre ... cultura

Gandurile de astazi sunt rezultatul lecturarii unei postari aparute pe unul din blogurile urmarite de mine si a comentariilor ce i-au urmat. Insa nu ma voi referi nici la respectiva postare nici la respectivele comentarii.

Ma voi referi la cultura.

Dar nu la cultura agricola care, dupa cum prezenta media, trece printr-o criza la fel de teribila ca cea a intregii noastre societati si  nici la ceea ce tine de definirea si personalitatea noastra, cultura generala ci la una aparte, care nu tine de pregatire, diplome sau doctorate ci de ceva mult mai mult.

Cultura prezidentiala.

Am vazut multe comentarii pro si contra, am ascultat stirile dupa care ceea ce insemna odata incredere incepe sa scada si mi-am adus aminte cum, nu cu mult timp in urma, tot la niste evenimente importante din viata societatii noastre s-a intamplat ca multimea sa huiduie.

O fi o caracteristica a democratiei si libertatii? Nu stiu, asa ceva nu am prea vazut in lumea civilizata (pardon, am vazut cum se imparteau pumni in anumite parlamente, dar asta tine de cultura politica, nu?). Cert este ca in democratia noastra originala practica demonstreaza ca se poate orice, pentru ca este libertate.

Dar nici acest aspect nu ma intereseaza.

Pe mine m-a pus pe ganduri modul in care persoana care a primit cele mai multe sufragii la ultima votare a demonstrat ca "Romania lucrului bine facut" a fost doar un slogan de campanie ca si "Sa traiti bine!" sau ca predecesoarele. Si ca, din pacate, domnia sa nu a invatat nimic din experienta celor care ii sunt sau ar fi trebuit sa-i fie "mentori", asta tinand cont doar de puternica legatura pe care dumnealui o are cu omologul sau german. Care este pastor luteran. Iar experienta, depasind diferentele de nuanta spirituala, are un numitor comun pentru ca apartinem aceluias spatiu si aceleiasi credinte, crestinism. Ori, tinand cont ca si presedintele nostru este un protestant practicant, ma asteptam ...

Ma asteptam la o altfel de cultura prezidentiala.

Nu cea bazata pe traditionalul slogan "Divide et Impera", nici pe clasica manipulare si dezinformare, asa cum am tot fost invatati si ni s-a demonstrat ca se practica postdecembrist ci una bazata pe acel Ceva atat de diferit de tot ceea ce inseamna comunul: lectia Invatatorului Suprem. 

Iar unul dintre discipolii sai, un mare urmas care ne-a lasat multe adevaruri ocolite in democratia noastra originala spune asa:

"8 În cele din urmă, fraţilor, tot ce este adevărat, tot ce este nobil, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este plăcut, tot ce este vrednic de admirat, orice faptă măreaţă, orice este vrednic de laudă, la acestea să vă gândiţi!
9 Ceea ce aţi învăţat, aţi primit, aţi auzit şi aţi văzut în mine, aceea să faceţi! Iar Dumnezeul păcii va fi cu voi." (http://ro.bibleserver.com/text/NTR/Filipeni4)

Cu o astfel de cultura cu siguranta nu ar mai fi fost huiduieli, caci nu ar mai fi fost nici motive. 

Parerea mea.