... de aniversare

Da. Astazi a fost, intre multe altele si o aniversare despre care prietenii mi-au facut postare pe Facebook. Si le multumesc pentru ca, asa, am scapat in a mai parcurge sute de postari cu stiri care mai de care mai triste, dezamagitoare si, de ce nu, manipulatoare (caci asta cred ca se urmareste prin prezentarea negativului, peste tot, oriunde si oricum).

Asa stand lucrurile, mi-am facut un scurt timp, atat cat am putut si am citit cu mare atentie POEZIE. De pe site-ul http://www.romanianvoice.com.

Cum intre poezii am gasit ceva inedit, parca scris pentru anul de gratie 2017, m-am oprit la una cu relevanta.

Iat-o, spre atentie, meditare si nu numai:

Nichita Stănescu - Rugăciunea 

"Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi ochiul
şi întoarce-mă cu faţa 
spre invizibilul răsărit din lucruri.

Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi inima
şi toarnă-mi aburul sufletului,
printre degetele tale.

Iartă-mă şi ajută-mă
şi ridică de pe mine
trupul cel nou care-mi apasă
şi-mi striveşte trupul cel vechi. 

Iartă-mă şi ajută-mă
şi ridică de pe mine
îngerul negru
care mi-a îndurerat caracterul."

Nu-i asa ca ultima strofa este ... nevoia noastra stringenta?