duminică, 26 martie 2017

Gand tot la ... trecut

Puneam, dimineata, o intrebare pe pagina mea de Facebook, deloc retorica.
Intentia era si a ramas, sa demonstrez cat de problematica si controversata este lipsa informarii si, de ce nu, dezinformarea.

Cum pana in acest moment nimeni nu a fost curios sa-mi raspunda, mi-am propus sa las, spre amintire si nu numai, aceasta "speta in context" asa, ca studiu de caz. 
Carcotasii sa vada ca nu o fac din cauza "de nostalgie"!

Se vehicula (in contextul zilei), pe vremea cand eram copil si, poate (?) li se parea parintilor ca nu intelegeam, o butada in versuri pe care o redau, dar nu doar spre aducere aminte:

"Ne trezim c-o ora inainte,
Ziua-i lunga si fierbinte,
Muncim pentru presedinte
Si traim ca Kunta-Kinte!"

Si, trebuie sa reamintesc, se facea mare haz de aceasta "realitate".

Ce nu se stia atunci si nu stim nici noi astazi (sau nu vrem sa stim) este ceva foarte interesant, gasit pe Wikipedia, sursa inexistenta acum vreo patruzeci-cincizeci de ani.
Acest CEVA m-a determinat sa postez randurile de fata, spre meditare, analiza si sinteza si, de ce nu, minunare fata de "ceea ce am vrut si n-am stiut !". 
Redare prin copy-paste, fireste de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Ora_de_vara:

"Ora de vară în România[modificare | modificare sursă]

În prezent, ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie (ora 03:00 devine 04:00), şi ultima duminică din octombrie (ora 04:00 devine 03:00).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ideea trecerii la ora exactă de vară ii apartine celebrului om de stiinta Benjamin Franklin si provine din secolul al XVIII-lea. Acesta a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină şi cât de eficiente erau acestea.

Primul Război Mondial[modificare | modificare sursă]

Introducerea orei de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagraţii mondiale. Germania şi Austro-Ungaria au fost primele ţări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916, în scopul economisirii rezervelor decărbune necesare producţiei de război.[1]
Anunţul oficial în acest sens prevedea că ziua 1 mai 1916 începe la ora 11 a zilei de treizeci aprilie iar ziua de 30 septembrie se va sfârşi la o oră după miezul nopţii.[2]
Puterile Antantei au adoptat această reglementare un an mai târziu, în 1917. Acest fapt a făcut ca şi România să adopte pentru prima dată ora de vară în 1917. Referitor la acest aspect, regina Maria nota în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917:
De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora şapte e deja ora opt şi aşa mai departe. A trebuit să o facem pentru că ruşii aşa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuşi încurcături, fără îndoială.[3]:p. 81

Utilizarea în România[modificare | modificare sursă]

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979.
Prezenta regulă este în vigoare din 1997; până atunci s-au mai aplicat următoarele reguli:
  • 1979 - 1983: prima duminică din aprilie, ora 00:00 (-> 01:00) - ultima duminică din septembrie, ora 01:00 (-> 00:00) (cu excepţia anului 1979, când ora de vară a început pe 27 mai);
  • 1984 - 1996: ultima duminică din martie, ora 00:00 (-> 01:00) - ultima duminică din septembrie, ora 01:00 (-> 00:00).
(toate orele sunt ore locale ale României)

Referinţe şi note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Yvonne Zimber: Sommerzeiten und Hochsommerzeiten in Deutschland bis 1979. Physikalisch-Technische Bundesanstalt, Arbeitsgruppe Zeitnormale 2003 – bundesarchiv.de
  2. ^ Bekanntmachung über die Vorverlegung der Stunden während der Zeit vom 16. April bis 17. September 1917 vom 16. Februar 1917, RGBl., S. 151
  3. ^ Maria, regina României, Jurnal de război. 1917-1918, Editura Humanitas, Bucureşti, 2015, ISBN 978-973-50-4779-5"

Asa stand lucrurile, macar teoretic, ma intreb cum ar trebui sa sune versurile alea acum?

Sau, poate, nici n-ar mai fi trebuit "lansate"!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu