In context

Dragilor, dupa atata desertaciune gasita in campanie inceputa tipic mioritic si dupa atatea atacuri si contraatacuri de cea mai joasa speta, in incercarea de a deslusi ceea ce ar trebui sa ne preocupe, am dat peste o poezie.

Bine, am gasit mai mult decat atat, dar asta este alta poveste!

Cum poezia poate fi incadrata intr-un cu totul alt context, am sa rog cititorul sa ramana la contextul dat pentru ca, nu-i asa, mai ales aici citatul lui Terentiu "Sunt om și nimic din ce e omenesc nu-mi este străin", se potriveste mai bine ca o manusa.

Cititi, analizati, meditati si asa mai departe! 

"Sunt un om viu

Sunt un om viu.
Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.
Abia am timp să mă mir că exist, dar
mă bucur totdeauna că sunt.

Nu mă realizez deplin niciodată,
pentru că
am o idee din ce în ce mai bună
despre viaţă.

Mă cutremură diferenţa dintre mine
şi firul ierbii,
dintre mine şi lei,
dintre mine şi insulele de lumină
ale stelelor.
Dintre mine şi numere,
bunăoară între mine şi 2, între mine şi 3.

Am şi-un defect un păcat:
iau în serios iarba,
iau în serios leii,
mişcările aproape perfecte ale cerului.
Şi-o rană întâmplătoare la mână
mă face să văd prin ea,
ca printr-un ochean,
durerile lumii, războaiele.

Dintr-o astfel de întâmplare
mi s-a tras marea înţelegere
pe care-o am pentru Ulise - şi
bărbatului cu chip ursuz, Dante Alighieri.

Cu greu mi-aş putea imagina
un pământ pustiu, rotindu-se
în jurul soarelui...
(Poate şi fiindcă există pe lume
astfel de versuri.)

Îmi olace să râd, deşi
râd rar, având mereu câte o treabă,
ori călătorind cu o plută, la nesfârşit,
pe oceanul oval al fantaziei.

E un spectacol de neuitat acela
de-a şti,
de-a descoperi
harta universului în expansiune,
în timp ce-ţi priveşti
o fotografie din copilărie!

E un trup al tău vechi,
pe care l-ai rătăcit
şi nici măcar un anunţ, dat
cu litere groase,
nu-ţi pferă vreo şansă
să-l mai regăseşti.

Îmi desfac papirusul vieţii
plin de hieroglife,
şi ceea ce pot comunica
acum, aici,
după o descifrare anevoioasă,
dar nu lipăsită de satisfacţii,
e un poem închinat păcii,
ce are, pe scurt, următorul cuprins:

Nu vreau,
când îmi ridic tâmpla din perne,
să se lungească-n urma mea pe paturi
moartea,
şi-n fiece cuvânt ţâşnind spre mine,
peşti putrezi să-mi arunce, ca-ntr-un râu
oprit.

Nici după fiecare pas,
în golul dinapoia mea rămas,
nu vreau
să urce moartea-n sus, asemeni
unei coloane de mercur,
bolţi de infern proptind deasupra-mi...

Dar curcubeul negru-al ei, de alge,
de-ar bate-n tinereţia mea s-ar sparge.

E o fertilitate nemaipomenită
în pământ şi-n pietre şi în schelării,
magnetic, timpul, clipită cu clipită,
gândurile mi le-nalţă
ca pe nişte trupuri vii.

E o fertilitate nemaipomenită
în pământ şi-n pietre şi în schelării.
Umbra de mi-aş ţine-o doar o clipă pironită,
s-ar şi umple de ferigi, de bălării!

Doar chipul tău prelung iubito,
lasă-l aşa cum este, răzimat
între două bătăi ale inimii mele,
ca între Tigru
şi Eufrat."

(https://www.versuri.ro/versuri/nichita-stanescu-sunt-un-om-viu-_7p17.html)

Natura umana din "metehne fara frontiere"!

Atentionare parafrazata: "nimic din ce-i omenesc nu este strain puterii sau opozitiei!"

Astazi mi-am propus sa las cateva ganduri, in putine randuri, despre ceea ce, cu mai bine de un secol in urma, autori cu greutate in literatura romana se chinuiau sa ne averizeze ca va urma si va continua traditia politica la romani. Greselile de exprimare sunt evidentiate, sic!, pentru ca mi se pare o mare nenorocire sa urmezi si sa continui aceeasi stare, cand te dai de ceasul mortii ca nu esti la fel.

Astfel, citii ca, cand s-a incercat votarea unei anume propuneri legislative in Senat, tocmai vajnicii aparatori liberali ai principiilor eticii si echitatii parlamentare nu si-au putut tine in frau suptordonatii, mare parte din ei lipsind si facand, astfel, imposibila adoptarea unei anume cerinte a partenerilor de coabitare politica.

Tot azi citii ca, cand va trebui sustinuta propunerea premierului Orban, nu conteaza cate respingeri se vor face in Parlament, deoarece Constitutia vorbeste de numiri diferite nu de repetari ale aceluias candidat pentru fumctia de premier chiar si la infinit (A.Z.). Deci, ne pregatim de cursa lunga!

La fel, citii ca, cand se vorbeste de cifre, datele oficiale ale statisticii, prin institutia de profil, nu prezinta chiar asa negru situatia. Dar cum realitatea ne demonstreaza ca marea majoritate a populatiei traieste sub pragul decentei, ma intreb caca nu reeditam bancul acela cu "scroafa care a fatat un porc, s-au raportat 12 iar ordinul a fost: dati un porc la export, restul poporului"?

Si mai citii ca, cand se vorbeste de politica mioritica, se doreste desfiintarea unui anume partid de stanga. Ca cel care pune accentul cel mai vocal este presedintele in exercitiu, e o problema. Existenta unei drepte sau stangi politice este alta problema. Cum aici e nevoie de ceva mai mult spatiu si cum, sigur, cei interesati cauta, pentru a gasi "solutii", recomand un material relevant, daca nu pentru noi, simplii cetateni, pentru cei indriduiti cu gasirea de solutii, consilierii si specialistii in analiza si sinteza din toate domeniilr. Iata-l 
https://specialarad.ro/indreptar-ideologic-ce-inseamna-stanga-si-dreapta-politica/.
Nu pot, insa, sa ignor un pasaj de impact din aceste:"De la început, pe această temă de interes general, nu pot face abstracție de o vorbă de duh spusă de către marele Gabriel Garcia Marquez: „Eu nu sunt nici de stânga, nici de dreapta. Eu sunt inteligent”.

Dar uite ca m-am intins la vorba si am uitat ca, cand vine vorba de politic, pe aceeasi scena urca actori si actori. Si cum toti joaca un rol, daca nu am inteles sa intelegem, rolul lor nu are nimic a face cu viata reala a poporului. Nu degeaba am evidentiat zilele trecute fraza unui premier, dintr-un film cu tematica, care spunea: "UNEORI, INTERESELE GUVERNULUI SI ALE POPULATIEI CORESPUND!" Destept scenaristul, nu?

Astfel, ajungand la final de randuri cu ganduri, am inteles ca avem, traditional, aceeasi Marie cu alta palarie, adica metehne vechi, de cand democratia noastra originala si "fara frontiere", adica care nu tin cont de coloratura politica ci doar de interes. Metehne care ne sunt servite sub forma electorala de gogosi, lacrimi de crocodil, promisiuni, discursuri bombastice devenind, insa, subiect de reclama critica la adresa puterii, asa cum se facea intr-un vechi film despre un mare patriot, Ciprian Porumbescu, "RAHAT CU APA RECE!".

Si mi-am mai amintit cum, in copilarie, carambolam ca "...cand Mihai vazu calaul care voia sa-i taie capul, gandii ca, care-ar fi scaparea?"!

Din curiozitate si nu numai!

Cum suntem intr-o perioada de "inalt avant electoral", ca sa parafrazez o butada cu trimitere, folosita inainte de 1989, a nu se uita ca in noiembrie a acelui an a fost celebrul ultim congres care l-a ales, ma documentez. Pentru a fi pregatit, ca cetatean participant la viata cetatii si pentru prezedentialele de luna viitoare si pentru celelalte, de anul viitor.

Dar nu polemici politice mi-am propus sa antamez, astazi, aici!

Astazi, dupa parcurgerea multor pagini de istorie interbelica, cu aliante politice, realizari si esecuri, cu personalitati puternice sau controversate, m-am oprit la un material mai mult decat interesant, dupa parerea mea, unde am gasit cateva cifre pe care vreau sa le las spre analiza, comparatie, sinteza, meditatie si, de ce nu, actiune atat candidatilor anului de gratie 2019 cat, mai ales, celor care se vor bate pentru "cascavalul" numit "locale" si "parlamentare" din anul care urmeaza.

Si sa nu uitam, asa cum spunea o maxima de pe Facebook, gogosile deja au inceput sa faca ravagii!

Asa, din curiozitate si nu numai, redau de pe http://www.romania-actualitati.ro/viata_si_societate_romaneasca_1918_1940-72790 acele cifre nu doar relevante:

"Iată câteva niveluri salariale (lei) în funcţie de profesii şi funcţii în anul bugetar 1934-1935:

Ministru - 30.400
Prefect de judeţ - 17.250
Notar - 1.900 - 4.000
General - 25.400
Patriarh - 31.500
Profesor universitar - 23.350 - 29.550
Inginer - 3.300 - 19.500
Învăţător cu trei gradaţii - 3.700 - 4.700
Medic - 8.500 - 11.900
Medic de ţară cu trei gradaţii - 8.450 - 9.450
Plutonier (şef de post) - 3.400
Judecător - 9.250 - 19.150
Contabil cl.II - 2.850 - 6.100
Mecanic de locomotivă - 3.063 - 3.850
Lăcătuş - 2.600 - 2.650
Şofer - 1.950 - 5.350
Grădinar - 1.300 - 2.750
Doică - 1.450
Spălătoreasă - 500 - 2.200
Uşier - 2.400 - 3.250
Portar - 500 - 5.400
Ucenic - 300 - 1.850
Vizitiu - 600 - 2.350

Şi câteva preţuri medii de vânzare al alimente în Bucureşti, anul 1934:

Carne de vacă, cal. I - 17,59 / kg.
Carne de porc, cal. I - 28,40/ kg.
Mezeluri - 48,50 / kg.
Lapte - 8,25 / litrul
Unt - 65 / kg.
Brânză de burduf - 53,75 /kg.
Ouă - 154,15 / 100 de bucăţi
Găini - 40,90 / bucata
Făină de grâu , cal. 00 - 10 / kg.
Pâine albă - 7,75 /kg.
Pâine neagră - 5,55 /kg.
Cafea - 88,50 /kg.
Măsline - 33,90 /kg.
Cartofi - 3,10 /kg.
Ulei de floarea-soarelui - 25,75 /litrul
Vin alb - 19,50 /litrul

(Date culese din lucrarea “Istoria civilizaţiei româneşti” de prof. univ.dr. Ioan Scurtu, Editura Enciclopedică, 2009)"

Calcule si ganduri linistite. S-auzim numai de bine!

R.D.P.!!!

O reclama des utilizata in Constanta se refera la taxiul repede, care te serveste perfect atunci cand ai nevoie. Ceea ce se afla in titlu nu este o greseala de inlocuire a literelor, RPD. Sa ma explic!

Cat timp traim, invatam. De la unii, mai mult, de la altii, mai putin Doua exemple am in minte si vreau sa le las, aici, inainte de a traduce expresia din titlu.
Primul, arhicunoscut si utilizat, este sintagma traditionala "masoara de doua ori si taie odata!". A fost folosita si este, nu doar de croitori ci, cred, de majoritatea meseriasilor si specialistilor din diversele domenii economice dar si de alta natura. Pentru ca, nu-i asa, mai bine sa fii pregatit pentru pasul urmator decat sa gresesti si sa nu mai poti indrepta lucrurile.
Al doilea exemplu, tot o expresie, mi-a ramas in minte de pe vremea cand eram, asa cum am mai spus-o, intr-un alt domeniu si, profesional, o persoana cu functie importanta ne-a avertizat "atunci cand documentati ceva, documentarea sa fie beton!". Adica, spunea el, nimeni sa nu va poata bloca, intoarce sau contesta documentarea respectiva. 

Am ales aceste doua exemple pentru ca, vrem sau nu vrem, in vremuri de criza si mai ales criza politica, experientele acumulate anterior pot ajuta la depasirea problemelor. Si cum liderii mai in varsta s-au lovit, cu siguranta, cel putin de unul dintre cazuri, ar fi fost de preferat sa se manifeste ca adevarati specialisti in domeniul in care au excelat si sa transpuna in viata politica acumularile de care au avut parte. Iar cei mai tineri, sa invete si sa-si modeleze comportamentul politic in concordanta cu specificul celor cu care rezoneaza. 

Cum din ceea ce am vazut pana in prezent imi dau seama ca nu se poate intampla ceva asemanator cu ce am gandit mai sus si cum, traditional, tinta este doar STATUL PE JILT nu si ce urmeaza dupa, reiese clar ca nici cei in varsta, nici cei tineri nu au invatat nimic din tot trecutul zbuciumat cu care a fost obligat sa se confrunte beneficiarul sederii acestora in functii, ca alesi si numiti, poporul suveran. 

Si atunci, stand stramb si judecand drept, ma intreb daca in loc de "Romania lucrului bine facut" nu am ajuns sa traim in ROMANIA DILETANTISMULUI POLITIC (R.D.P.)?

Raspunsul va veni, cu siguranta, intr-un timp forte scurt, in noiembrie curent!

S-auzim numai de bine!

Tactica fara strategie sau viceversa?

Asa cum spuneam si cu alte ocazii, nu fac nici un fel de analiza pe caz. Sunt altii mai indriduiti pentru asa ceva, analisti politici, jurnalisti, sociologi samd.
Si cum despre cazul "caderii" de ieri am punctat cateva ganduri atat in postarea mea cat si in comentariile altor postari, ma gandesc ca este deajuns.

Astazi ma gandesc, ca fost militar, la ceva ce vad ca lipseste, sau a lipsit, in paradigma schimbarii la romani. O tactica fara strategie sau, mai degraba, o strategie fara tactica! Si ma explic!

Dupa toata tevatura cu trecerea motiunii, declaratia "Rezolvat" si lansarea numelui viitorului premier chiar de catre mediatorul si presedintele tuturor romanilor, simt ca ceva e putred. In democratia originala romaneasca.

Pentru ca toata lumea, atat fosta putere acum in opozitie cat si opozitia, acum la putere (????) a rasuflat usurata odata cu debarcarea guvernului Dancila. Caci, dupa cum preciza Kelemen Hunor dupa iesirea de la consultari, s-a intrevad vreo trei variante de guvernare, in primele doua si cu participarea formatiunii pe care o cunduce, dar in minoritate ultima, pentru ca s-ar putea realiza o guvernare PNL-PSD-ALDE care sa excluda, insa, formatiunea sa.

Nu e nostim?
Adica, daca stam stramb si judecam drept, scopul motiunii nu a fost scoaterea PSD si aliatii de la guvernare ci "executarea" guvernului si a premierului de trista amintire?

Acum, sa nu fiu acuzat de partizanat politic, nu sunt nici aparator si nici acuzator al vreunui partid. Sunt doar un aparator al principiilor democrate, cu precadere al celor crestin-democrate!

Dar ca fost militar ma gandesc daca nu cumva si aceasta motiune a fost o miscare de tipul "mult zgomot pentru nimic", asa cum s-a mai intamplat postdecembrist. Si asta e treaba liderilor politici in special si mai putin a presedintelui in functiune care, constitutional, ar trebui sa se situeze deasupra acestui zgomot politic.
Ca unele formatiuni care au pus umarul la caderea guvernului nu stiu ce va urma, e alta problema. Ca PSD-ul i-a facut-o "sefului" teleormanean, din nou e altceva.

Dar ceea ce m-a condus spre gandul de astazi este intrebarea: ce se va intampla anul viitor cand, nu-i asa, vin doua categorii de alegeri esentiale pentru viata noastra si a Tarii?

Si aici mi se pare ca si din punct de vedere tactic dar si strategic, s-a comis o grava eruare. Cel putin din doua motive!

Daca opozitia, ajunsa acum la putere, va prelua, fara PSD-ALDE executivul iar masurile vor fi cele mult trambitate pe toate posturile, nu se va fece decat sa se dea credit celor cazuti, pentru alegerile urmatoare infiripandu-se o nemultumire care s-ar putea sa o coste.

Daca PNL va guverna cu PSD, asa cum s-a mai intamplat si anterior, se creaza premiza unor noi rupturi, tradari samd care, dupa parerea mea, vor conduce, iarasi si din nou, la absenteism si avantaje pentru cei din urma.

Asa cum spunea si asa cum am ascultat, deja, acum se fac si se desfac scenarii.
Ce va fi, nu stim, asa cum nu stim nici cum va fi. Cei care au fost in opozitie se bucura, crezand ca toate se vor rezolva, odata cu plecarea fostei guvernari. Cei cazuti, cu siguranta fac planuri revansarde, tinand cont ca in Parlament, puterea legislativa, inca puterea apartine victoriosilor din 2016. La limita, dar inca e a lor.

Intervine Constitutia care stipuleaza ca premierul se alege din formatiunea carere are majotitatea absoluta in Parlament sau, in lipsa acesteia, prin consultari cu toate partidele parlamentare. Si nu este vorba de Europarlamentare ci de parlamentarele din 2016!

In acest mixer politic stau si ma intreb: daca, tactic, obiectivul a fost caderea guvernului Dancila, ce strategie au liderii pentru ca TARA sa o duca mai bine? Daca au vreuna. Caci daca interesul a fost doar o inlocuire de nume si de sigla, ramanem in acelasi stadiu si aceeasi situatie prin care trecem de aproape 30 de ani. Mioritic, "alta Marie cu aceeasi palarie!".

Cum istoria ne invata ca nu invatam nimic din istorie, le-as recomanda liderilor de partid sa urmeze niste cursuri de tactica si strategie, chiar si militara si sa lase consilierii sa se ocupe de alte probleme, mai  "domestice".

Altfel, anul viitor vor sta si se vor intreba cum a fost posibil ceea ce va fi uitand un citat celebru care spune, tot legat de tactica si strategie dupa parerea mea, 

„Cuiusvis hominis est errare, nullius nisi insipientis in errare perseverare” („Orice om poate greși, numai prostul stăruie în greșeală”).
PS: scuze pentru ne-corecturi, am deja o noua pretendenta la laptop, nepotica.

S-auzim numai de bine!





  

O pilda!

Astazi, in vartejul triumfului, pentru unii si deceptiilor, pentru altii, cu toate ca, daca e sa-mi spun si punctul meu de vedere, as reproduce doar un text de comedie caragialesca, desi era de asteptat, "TRADARE, TRADARE DAR S-O STIM SI NOI!", m-am oprit la o pilda pe care o voi reda asa cum am copiat-o de pe https://www.filmeonline.biz/razboiul-lui-charlie-wilson-2007-filme-online-subtitrat-in-romana-hd-720p.html.

Si asta, nu pentru ca nu as avea incredere in opozitie ci pentru ca-mi ramane in memorie si nu numai celebra fraza "CIOCU' MIC, CA ACUM NOI SUNTEM LA PUTERE!".

Deci, ramane asa cum spunea Maestrul Zen!

" Gust Avrakotos, specialistul C.I.A. ii spune congresmanului Charlie o pilda:
E o poveste a unui maestru Zen si a unui baietel...Da...
Era un baietel si cand a implinit 14 ani a primit un cal. Toti din sat au spus "Ce grozav, baiatul a primit un cal!".
Maestrul Zen a spus "Mai vedem noi!".
Doi ani mai tarziu, baiatul cade de pe cal isi rupe piciorul si toti din sat spun "Ce groaznic!", iar maestrul Zen spune "Mai vedem noi!".
Apoi, izbucneste razboiul si toti tinerii trebuie sa plece la lupta, mai putin baiatul, pentru ca are piciorul rupt, iar toti din sat spun "Ce grozav!"
Congresmanul Charlie completeaza:
Iar maestrul Zen spune "Mai vedem noi!"."

Mai vedem noi, v-ati prins?

Despre optiuni

Astazi nu voi face decat o scurta introducere, in tema aleasa ca o continuare, normala, a ideii de ieri. Pentru ca ceea ce urmeaza este raspunsul meu la intrebarea de fond, lansata nu doar spre meditare. Si pentru ca aceasta imi este optiunea, sa raspund si la intrebarea care, sigur, se subintelege: mi-as dori un viitor aparator al valorilor nationale, mediator in toate si pentru toti romanii care sa aiba curajul incadrarii macar in primele doua "teste", daca nu in toate cele trei repere (evidentiate prin caracterul cel mai mare si bolduit), de impact pentru O ROMANIE CA-N TRECUT!

Caci asta tine si de reamintirea a ceea ce, INCA, suntem: ROMANI!

Mircea cel mare şi solii - Dimitrie Bolintineanu
(https://www.versuri.ro/versuri/dimitrie-bolintineanu-mircea-cel-mare-si-solii.html)

Într-o sală-ntinsă, printre căpitani,
Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani.

Astfel printre trestii tinere-nverzite
Un stejar întinde braţe veştejite.

Astfel după dealuri verzi şi numai flori
Stă bătrânul munte albit de ninsori.

Curtea este plină, ţara în mişcare;
Soli trimişi de Poartă vin la adunare.

Toţi stau jos mic, mare, tânăr şi bătrân...
Era nobil omul când era român.

Solii dau firmanul. Mircea îl citeşte,
Apoi, cu mărire, astfel le vorbeşte:

- "Padişahul vostru, nu mă îndoiesc,
Va să facă ţara un pământ turcesc.

Pacea ce-mi propune este o sclavie
Până ce românul să se bată ştie! "

La aceste vorbe sala-a răsunat;
Dar un sol îndată vorba a luat.

- "Tu, ce într-această naţie creştină
Străluceşti ca ziua într-a ta lumină,

Tu, o, doamne, cărui patru ţari se-nchin.
Allah să te ţie, dar eşti un hain! "

În murmură surdă vorbele-i se-neacă.
Cavalerii trage spadele din teacă.

Mircea se-ndreptează iute către ei:
- "Respectaţi solia, căpitanii mei! "

Apoi către solii Porţii el vorbeşte:
- "Voi, prin care şahul astăzi mă cinsteşte!

Mircea se închină de ani obosit;
Însă al său suflet nu e-mbătrânit:

Ochii săi sub gene albe şi stufoase
Cu greu mai îndreaptă săgeţi veninoase;

Dar cu toate astea fieru-i va lovi,
Ş-albele lui gene încă n-or clipi.

Cela ce se bate pentru a lui ţară,
Sufletu-i e focul soarelui de vară.

Mergeţi la sultanul care v-a trimis,
Ş-orice drum de pace, spuneţi că e-nchis! "

Apoi către curte domnul se îndreaptă.
- "Fericirea ţării de la noi s-aşteaptă.

De deşarte vise să nu ne-nşelăm:
Moarte şi sclavie la străini aflăm.

Viitor de aur ţara noastră are
Şi prevăz prin secoli a ei înălţare.

Însă mai-nainte trebuie să ştim
Pentru ea cu toţii martiri să murim!

Căci fără aceasta lanţul ne va strânge
Şi nu vom şti încă nici chiar a ne plânge! "

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie - Mihai Eminescu
(https://www.versuri.ro/versuri/mihai-eminescu-ce-ti-doresc-eu-tie-dulce-romanie.html)

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Trei culori - Ciprian Porumbescu
(https://poeziisiversuri.com/ciprian-porumbescu/trei-culori/)

Trei culori cunosc pe lume
Ce le ţin ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.

Cât pe cer şi cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Şi un falnic viitor.

Roşu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Şi-albastru-al nostru cer.

Multe secole luptară
Bravi şi ne-nfricaţi eroi
Liberi să trăim în ţară
Ziditori ai lumii noi.

Iar când fraţilor m-oi duce
De la voi şi-o fi să mor
Pe mormânt atunci să-mi puneţi
Mândrul nostru tricolor.

In fond...cu multe ghilimele

Asa cum spuneam deunazi, observ ca orbecaiala este "intreprinderea" pe care o acceptam fara discutii, chit ca se manifesta in media sau pe retelele de socializare. Si cand spun orbecaiala, ma gandesc la neputinta de a vedea clar lucrurile, nu la altceva!

Mai intai, pentru ca tot suntem rugati sa ne dam cu parerea si cu votul inainte "de", asupra unuia sau altuia dintre candidati. Azi dimineata, chiar, se spunea la un post de radio despre cotele pe care le au candidatii, de la 1,26/1 la 700/1. Nu dau nici un nume, ca doar nu sunt "post de reclame", nu?
Ca a inceput campania electorala sau nu, putem intelege doar din virulenta cu care sunt prezentate anumite persoane implicate in sustinerea sau detractarea candidatilor.
Oare intamplator media ne prezinta ceea ce se intampla "peste lac", unde vor fi si acolo alegeri anul viitor?

Apoi, ma gandesc cat de opacizata ne este vederea daca socotim, tot asa cum spuneam si anterior, ca singura salvare ne vine de la "mamuca", sau "tatucul" (in ordine strict alfabetica si sintactica) care va prelua, temporar in noiembrie curent, "jiltul" de la Cotroceni.
Cum, constitutional, prin separarea puterilor in stat, drepturile si indatoririle presedintelui sunt foarte clare iar pendularile din ultima perioada ne-au aratat, perfect, cum si cat de "puternic" poate fi un ales constitutional, nu jucator la limita respectarii legii, ma indoiesc ca implinirile vor fi mai mari decat deceptiile, din acest punct de vedere.

In fond, pentru un popor care a fost manipulat mai bine de jumatate de veac este mai usor sa prezinti o "poveste de succes", decat adevarul!

"Povestea de succes" a inceput atunci cand cineva a fost condamnat pentru (redau din memorie) "intinarea maretelor realizari ale socialismului", a continuat cu celebra lista in care "ultimul" s-a trecut pe ea "cu voia dumneavoastra", s-a cimentat odata cu excluderea LEGII LUSTRATIEI din planul implementarii democratiei originale si s-a editat, fermecator, sub umbrela celor care, beneficiind de sloganul "sarac si cinstit" au demonstrat ca "avem si noi falitii nostri", cu tot potopul care a urmat si ne macina si in prezent.

Greu era sa prezinti adevarul prin care, incepand cu punctul 8 al "Proclamatiei de la Timisoara", se puneau bazele unei democratii reale in Romania, chiar daca cei care ne invatatu, la momentul respectiv "n-au mancat salam cu soia".

S-au erijat in acest tip de "educatori" tot cei care "nu au mancat salam cu soia", pentru ca ca (sic!) consumatori, se aprovizionau din alte locuri decat cozile la care statea poporul, cu "Salam de Sibiu", pateuri "Hame", wishiky, "Kent" si alte delicatesuri pentru "alesi".

Si ma gandesc, in fond, ca asa cum noi n-am avut un Havel sau o "Solidaritatea" si nici actori de talia si cariera unui Reagen sau  Schwarzenegger nu putem decat sa visam ca, vreodata, cineva va oferi poporului sansa de a cunoaste si alta directie decat cea actuala. 

Caci, nu-i asa, fondul problemei ramane unul singur: vrem o tara ca afara sau ca-n trecut?
Las la latitudinea fiecarui cititor sa decida ce si cum intelege acest fond.

In rest, s-auzim numai de bine in ceea ce urmeaza!

In prag de noiembrie!

Ca si acum treizeci de ani, in luna noiembrie vom avea alegeri!
Dar nu despre asta mi-am propus sa las, astazi, cateva randuri. Nici sa caut raspuns la intrebarea care se naste, firesc: "ce-ati facut in ultimii 30 de ani?".

Urmarind sutele de postari cu tenta electorala, scuzele si acuzele lansate din toate taberele "beligerante" si, nu in ultimul rand, iesirile la rampa ale actualului detinator al functiei supreme in stat, un gand ma urmareste si ma pune in situatia de a ma intreba si a intreba: DAR EI STIU CE INSEAMNA PRESEDINTIA CONSTITUTIONALA IN ROMANIA?
Ca tot vine luna in "speta"!

Cum nu cred ca avem, iarasi si din nou, UNUL CARE LE STIE PE TOATE drept pentru care si pentru aceasta a fost pus unde a fost pus, gandul ma duce spre sutele de consilieri, de toate rangurile, gradele si nivelele care incearca sa netezeasca poteca pe care calca "alesul" si "alesii" neamului. Nu pentru a le analiza competentele, care sunt puse cu litere mari in CV-uri mai mult sau mai putin date publicitatii, ci doar pentru a le transmite, pe aceasta cale, niste cugetari vechi de cateva sute de ani, dar atat de actuale.
Le-am gasit pe https://eushtiu.com/25-de-citate-mereu-actuale-ale-lui-william-shakespeare/, de unde le redau, prin copy-paste, fara alte comentarii.

Sau, poate, cu unul singur: bune pentru orice functie si oricine doreste binele. TARII!!!

"1.  Tăcerea nu e un semn al împietririi. Bubuieşte doar ceea ce în interior e gol.
2.  Atât de dulce e mierea, încât spre sfârşit e amară, excesul de gust omoară gustul.
3. Ne supărăm pe nimicuri, atunci când ne doare ceva serios.
4. Jurămintelor făcute în vreme de furtună sunt uitate în vreme liniştită.
5. Mama-natură este înţeleaptă, dar fiul e nerod.
6. Unde sunt  cuvinte puține , acolo ele au greutate.
7. Dragostea fuge de la cei care o urmaresc, iar celor care fug după ea, se aruncă la gât.

8. Prostia și înțelepciune la fel de ușor de înțeles ca și boli infecțioase. De aceea, pentru a alege ei înșiși tovarăși.
9. Ca să prinzi fericirea, trebuie să poţi alerga.
10. Majoritatea oamenilor preferă prostia înțelepciunii, pentru că prostia amuză, iar înțelepciunea întristează .
11. Bărbaţii seamănă cu aprilie, când curtează, și cu decembrie, când sunt deja căsătoriţi.
12. Nădejdea unei plăceri este aproape la fel de plăcută ca plăcerea în sine.

13. Nu încălziţi cuptorul pentru inamici prea tare, că ar putea să ardeţi în el voi înşivă.
14. Succesul unei vorbe ascuţite depinde mai mult de urechea ce-o ascultă decât de limba ce o spune.
15. Ce înseamnă numele? Trandafirul miroase a trandafir, chiar de-l numeşti trandafir ori ba.
16. Fiecare nebunie are logica ei.
17. Să te îndrăgosteşti poţi doar în frumos, dar de iubit, iubeşti doar sufletul.
18. Cioara de-şi va murdări aripile –
Nimeni nu va observa, oricum,
O lebădă, în ciuda tuturor eforturilor,
Nu va fi putea să-şi spele pata de pe albeaţa  ei …
19. Cu o singură privire poţi ucide dragostea şi, de asemenea, cu una singură o poţi reînvia.
20. Un laș moare la fiecare pericol care-l paşte, cel  curajos moare o singură dată.
21. Biata insectă zdrobită suferă la fel ca şi gigantul ce moare.
22. Sunt trei reguli pentru succes: a şti mai mult decât ceilalţi;  a lucra mai mult decât ceilalți; a te aştepta la  mai puțin decât ceilalţi.
23. Nu este nimic rău şi nimic bun în această lume. Există doar atitudinea noastră față de ceva.
24. Cel mai bun – e cuvântul direct şi simplu.
25. Păcatele altora vă grăbiţi să le judecaţi, începeţi cu ale voastre şi la cele străine nu veţi ajunge."

S-auzim numai de bine! 

La ce sa ne asteptam?

O intrebare care mi s-a itit dupa lecturarea paginilor pe care le urmaresc in lumea virtuala. Intrebare ce pare sa-si puna amprenta, tot mai mult, pe realitatea care, vrem sau nu, ne dovedeste ca ele, asteptarile noastre adica, devin pe zi ce trece tot mai imprevizibile, mai divergente si mai inexplicabile intr-o lume in care globalizarea se pare ca ar fi trebuit sa le dea o cu totul alta tenta. 

Sau nu suntem noi capabili sa le deosebim?

Astazi, meditand la aceasta intrebare m-am oprit, iarasi si din nou, la un raspuns aparut, la noi, cu mult timp in urma, pe vremea "aia", sub forma unei poezii devenita "imn de Cenaclu". 

PAMANTUL DEOCAMDATA! 
Desigur, m-as fi putut duce intr-un cu totul alt registru, dar nu vreau sa antamez un altfel de subiect decat unul accesibil tuturor. Aici fac putina reclama, redand prin copy-paste urmatoarele detalii:
"Adrian Paunescu - Pamantul deocamdata - Cumpără
https://www.printrecarti.ro › 2795-adrian-paunescu-pamantul-deocamdata
Cartea Adrian Paunescu, Pamantul deocamdata este aparuta in anul 1977 la editura Eminescu, are 220 de pagini, formatul este mediu. Este in stare buna."

Pentru ca sunt sigur ca este mai usor sa citesti direct, decat sa cauti, am sa redau mai jos intreaga poezie, din care fiecare poate sa-si aleaga partea care-l intereseaza. Sau nu! 

Oricum, trebuie sa ne asteptam la cele lasate, nu doar ca subiect de meditare si la multe altele care se intrevad, printre versuri si randuri. Pentru cine are ochi sa vada si urechi sa auda!

"Timpul vieții ni-i scurt
Hai să-l facem curat
Traiesc unii din furt,
Alții doar din ce-au dat,
Sunt săraci și bogați,
Lovesc lașii pe bravi :
Voi, ce-n lună zburați
Pân la cer va urcați
Pe spinări de noi sclavi.

Pe pământ avem de toate
Și mai bune și mai rele,
Bune, rele,
Și-nchisori și libertate
Și-a putea și nu se poate
Și noroi și stele.

Voi ce-n lună zburați
Cu-ale noastre izbânzi
Nu uitați c-aveți frați
Pe planeta flămânzi.
Pâinea lor o mâncați
Printre stele zburând,
Voi degeaba zburați
Când cei subdezvoltați
Se târăsc pe pământ.

Pe pământ...

Lumea-i plină de răni
Și de doctori docenți
Și de măști și de vămi
Și de mari inocenți :
Fiindcă nașteti copii
Apărați-i luptând,
Doborați monștrii vii
Ce de-un veac de vecii
Dolii pun pe pământ.

Pe pământ...

Între cei care trag
Și acei ce sunt trași
Nu e loc de vreun steag,
E o groapa de pași.
Între ei sunt sudați
Cu un strâmb ideal,
Cum sunt bine legați
Condamnatul de lat
Și biciușca de cal.

Pe pământ...

Fii ai muncii aveți
Nădușala pe piept
Cum stă nurca de preț
Pe-al madamelor piept.
Unii iau, ații fac,
Unii dorm, alții sunt,
Între înger și drac
Trage omul sărac,
Înhămat la pământ.

Pe pământ avem de toate
Și mai bune și mai rele,
Bune, rele,
Și-nchisori și libertate
Și-a putea și nu se poate
Și ruina și cetate
Genii mari și frunți tembele,
Vânt ce stă si vânt ce bate
Și martiri dar și lichele,
Nedreptate și dreptate
Și-a putea și nu se poate
Și noroi și stele."