Gandind la un citat, in context

"Nimic nu se plăteşte mai sigur ca prostia." (Camil Petrescu - Danton/ www.citatepedia.ro/index.id142644)

Pentru ca am depasit de mult interesul pentru intrigi, manipulari sau dezinformari si a cam trecut un afert de veac dar, in acelasi timp, m-am "focusat", ca sa fiu in trend, pe interese mult mai pasnice, domestice si altruiste, nu vreau sa intru in polemicile contextual existente in spatiul virtual si nu numai. Citatul de la inceput releva tot ceea ce trebuie spus, fara nici un alt comentariu.

Totusi, in spirit contextual, as adauga si continuarea: si placerea se plateste!

Acum, las la aprecierea cititorului cine, ce si cum s-a "agatat" de "alea" bolduite, separat sau impreuna si ce impact vor avea, in viitorul foarte apropiat cuvintele respective, atata timp cat vremurile incep sa prezinte o iarna care "va strange" si la propriu si la figurat si masuri care, deja, incep sa produca nemultumire.

De dragul contextului, insa, voi intra intr-un scurt joc, printr-o paranteza, gandindu-ma ce-ar fi fost daca....

Daca, cu gandirea strategica a greilor din opozitia actuala, nu s-ar fi rupt alianta parlamentara...
Daca cea "nominalizata" la candidatura nu ar fi acceptat...
Daca aroganta si opulenta nu ar fi deturnat sensul "socialului" democratic...
Daca principiile politice ar fi trecut de interesele personale mai mulr decat machiavelice ale liderilor locali si nationali...
Daca saraci si cinstiti, conducatorii de pana acum nu ar fi permis, acceptat si uzat de puterea oferita de functii pentru o imbogatire extrema...

Si viceversa!

Daca cei care, accedand la putere, s-ar fi debarasat de metehnele invatate si exersate, impreuna cu "restul", cand nu era democartie...
Daca aroganta nu ar fi fost la acelasi nivel cu contracandidatii...
Daca regulile imbogatirii nu ar fi urmat aceleasi cai ca si restul...
Daca intre vorbe si fapte, adica promisiuni electorale si implinirea lor, nu erau atatea discrepante, deosebiri si contradictii...
Daca principiile ar fi insemnat mai mult decat interesele...
Daca respectarea legii, asa perfectibila cum este ea, ar fi fost primordiala in raport cu ei insisi, opozitia si, nu in ultimul rand, externul...

De continuat as putea continua si juca asa cum faceam si-n copilarie cand recitam, cu trimitere, "Daca si cu Parca se plimbau pe-o barca. Si daca Daca nu era, Parca se-neca"!

Cum astazi, aici si acum nu mai este un joc, ma opresc la altceva, niste versuri care mi se par mult mai "grele" decat toate jocurile, in context:

"Umbla vorba prin targ ca albumul tau e cam nasol
Ca nu o duci prea bine, ca portofelu' ti-e cam gol
Nu pot sa spun ca sunt suparat, de ce sa mint?
Nici nu-ti imaginezi ce bine ma face sa ma simt
Intelege, nimeni niciodata nu prea te-a iubit
Nu ai fost pe piata, ai fost usor de inlocuit
'?? ma cobor cu greu la nivelul tau
Dar trebuie neaparat sa-ti spun... '

Refren:
Ce bine-mi pare ca ai luat teapa
Ce bine-mi pare ca ai pierdut
Ca toate hainele ti-au intrat la apa
Ca nu mai ai nimic din tot ce-ai avut.
Ce bine-mi pare ca ai luat teapa
Ce bine-mi pare ca ai pierdut
Ca toate hainele ti-au intrat la apa
Ca nu mai ai nimic din tot ce-ai avut.

Si tipa aia blonda, sexy, care cica te iubea
Adevaru' e ca nu prea te suporta
Te-ntrebi de ce nu mai ai prieteni... Nu mai ai bani!
Si ca sa-ti faci altii o sa dureze zeci de ani
Sa nu te miri ca lumea nu te mai saluta
Motivul este simplu : te-ai dus pe pluta
'Yo, fraiere, stiu c-o s-ajung in iad dar trebuie sa-ti spun... '

Refren...

Sa stii ca pentru tine alcoolul nu e o solutie
Mai ai dreptul la vot garantat de constitutie
Nu-ti tinem pumnii, nu credem c-o sa-ti mearga mai bine
Tot ce-ti uram e s-apuci ziua de maine
Nu pot sa ma abtin desi pot sa spun ca gresesc
Problemele tale ma fac sa zambesc
'Asculta, Vasile, de cate ori trebuie sa-ti spun?
Bine, inc-o data, iti spun... '

Refren...

'Alo? Bai mestere. Fii atent, sunt cu niste oameni aicea...
si vrem sa-ti spunem ca ne bucuram c-ai luat teapa!
Stai ca mai e cineva aiciea, ti-l dau la telefon. '
'Salut. Sunt Bogdan. Uite, te-am sunat sa-ti spun ca-mi
pare bine si mie c-ai luat teapa! Uite, iti mai dau pe cineva
sa vorbeasca cu tine, OK? Pa. '
'Alo? Sunt mama lui Bogdan. Sa stii ca ma bucur c-ai dat faliment. '
'Sarut-mana. Sunt un copil de pe strada si sunt fericit ca ai necazuri. '

Ideea e ca toata lumea e fericita c-ai luat teapa. Si, bineinteles, eu
sunt cel mai fericit c-ai lua teapa!"

(https://www.versuri.ro/versuri/cassa-loco-ce-bine-mi-pare-ca-ai-luat-teapa-_mt.html)

PS: scuze pentru greseli, cedez locul la "unealta"!

Democratie mioritica sau de-a datul cu stangu-n dreptu'!!!

Cum sunt fost militar, pensionar acum cu pensie, multumita guvernarii Ciolos, cu 15 procente mai mica decat cea legala si fara adaugiri care sa o "arunce" spre limita de sus, plecarea cu stangul ramane constanta pornirii in pas normal, pas de defilare, alergare samd.

Intelegand ca presedintele nostru ales cunoaste acest lucru, mai ales prin participarea la multele prezentari, parade sau alte evenimente, ma gandeam ca din prima zi dupa victoria zdrobitoare in alegeri, va porni normal, ca un bun comandant suprem, cu stangul in realizarea maretului proiect numit "ROMANIA NORMALA". Doar ca, nici nu a apucat toba sa bata pentru ca, nu-i asa, trebuie sa fie "stangu' pe toba", ca vad o poticnirea mai rea decat in primele zile de militarie, cand novici, fiind, ne incurcam intre stangu-dreptu'. 
Iar poticnirea vine de la parteneriatul strategic si normal, atunci, dar NECONSTITUTIONAL ACUM, cu care se lauda premierul-partener.
In paranteza, ca intre cele doua palate exista o intelegere si colaborare institutionala, e perfect si asa trebuie sa fie. Precedentul o confirma!

Dar astazi stau, asa ca simplu cetatean si ma intreb ce-are una si cu cealalta?

Caci nici nu s-a uscat cerneala pe buletinele de vot si presedintele PNL anunta intalniri de gradul zero cu presedintele pentru, ZIC SURSELE si spatiul virtual deja trateaza speta, problema alegerilor anticipate!!!???!!!

Atentie, vajnici aparatori ai democratiei semiprezidentiale castigatoare ieri, ALEGERILE ANTICIPATE SE POT ORGANIZA IN CONDITIILE URMATOARE (redare integrala de aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_anticipate):

"Alegeri anticipate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Alegerile anticipate reprezintă acea formă de alegeri organizate înainte de expirarea termenului mandatatului parlamentar obișnuit. Condiția prealabilă esențială pentru organizarea de alegeri anticipate este dizolvarea Parlamentului, care se poate face, de regulă, la inițiativa fie a șefului statului, fie a conducătorului guvernului.

Uneori expresia de „alegeri anticipate” se mai folosește în legătură cu convocarea de alegeri prezidențiale înainte de expirarea obișnuită a mandatului președintelui, intervenită fie prin deces, demisie sau demitere.

Cuprins

• 1Alegerile anticipate în România
  • 1.1Scurt istoric
  • 1.2Sistemul constituțional actual
• 2Note

Alegerile anticipate în România[modificare | modificare sursă]

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

În conformitate cu Constituția din 1923 atribuția dizolvării Parlamentului aparținea regelui, care o putea exercita fără nici un fel de condiționări exprese în această privință. Prevederi similare existau și în Constituția din 1866. De asemenea, Parlamentul se dizolva de drept, ca etapă a procedurii de modificare a Constituției, în cazul în care parlamentarii acceptau de principiu amendamentele propuse, pe baza unui vot care cerea o majoritate calificată de două treimi din numărul parlamentarilor votanți (care trebuiau la rândul lor să fie minim două treimi din totalul parlamentarilor).

Regele a folosit relativ des puterea sa de dizolvare a camerelor Parlamentului. Astfel, în perioada interbelică, numai două guverne au reușit să ducă la capăt mandatul constituțional de patru ani, respectiv guvernele liberale conduse de Ion I. C. Brătianu (1922 – 1926) și Gheorghe Tătărescu (1934 – 1937).

Sistemul constituțional actual[modificare | modificare sursă]

Constituția actuală prevede o procedură relativ rigidă pentru dizolvarea Parlamentului și, implicit, pentru organizarea de alegeri anticipate. Motivația pentru această reglementare este dată de contextul istoric al adoptării Constituției, în anul 1991. România ieșise de curând din perioada dictaturii comuniste și exista dorința de a stabili măsuri de prevedere suplimentară împotriva eventualelor derive autoritariste ale președintelui țării. Din acest motiv s-a optat pentru o procedură care implică necesitatea acordului dintre președinte, prim-ministrul desemnat și Parlament pentru declanșarea alegerilor anticipate.

Astfel, conform art.89 din Constituție:

„(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.”

Dificultatea procedurii constă în faptul că Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Din punct de vedere practic, dizolvarea Parlamentului implică parcurgerea următoarele etape principale:

• încetarea mandatului Guvernului, care se poate produce fie ca urmare a expirării mandatului (în momentul validării alegerilor parlamentare generale), fie ca urmare a demisiei primului-ministru, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului; de asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură
• numirea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la funcția de prim-ministru
• primul-ministru desemnat trebuie să alcătuiască lista membrilor Guvernului și să se ocupe de pregătirea unui program de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru obținerea votului de încredere
• neacordarea votului de încredere de către Parlament
• repetarea procedurii, cu începere de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru.

S-a susținut că ar fi posibilă dizolvarea Parlamentului și în cazul în care acesta decide suspendarea președintelui României, dar, la referendumul organizat apoi în mod obligatoriu, propunerea de demitere din funcție a președintelui nu este acceptată de electorat ^[1]. Această opinie nu este însă întemeiată pe dispoziții constituționale exprese, astfel încât ea rămâne controversată."

Ca domnul premier vrea anticipate, normal ca sef de partid. Dar la fel de normal este ca trebuie sa respecte Constitutia, daca o cunoaste si sa nu-l implice pe presedinte in jocuri politice care n-au nimic a face cu functia prezidentiala. Nu-i asa? Sau spune Constitutia noastra altceva?
Cum despre asta am scris anterior, rog pe cei interesati sa caute postarea sau sa foloseasca site-urile de profil.

Iar daca Presedintele ALES este al tuturor romanilor, asa cum s-a declarat aseara ca vrea sa fie, stie acum ce este bun si ce nu este, cred ca incepand de astazi ar trebui sa-si revizuiasca pozitia, nu de alta dar sa nu uite ca PRIMA SA MISIUNE ESTE DE REPREZENTARE SI DE MEDIERE.

Gata cu scopurile belicoase impotriva concurentilor politici, gata cu functia prezidentiala dupa ureche! CONSTITUTIA II CERE CU TOTUL ALTCEVA!

Altfel, cu parere de rau pentru alegatorii sai SI PENTRU TOTI ROMANII, vad momente grele peste tara, furtuni politice care nu-si au sensul intr-o republica semiprezidentiala care, insa, nu este ca Franta! (vezi referirile si la aceasta speta!!!)

Ajuns aproape de final, nu ma mir ca in asemenea conjunctura se ajunge "sa-ti dai cu stangu-n dreptu' ", mai ales daca ai niste consilieri care...

Dar mai bine ma abtin!

Pentru ca eu, desi nu sunt declarat, sustin ca lupta politica se poate da intre doctrinele partidelor, culori si proiecte politice cu respectarea demnitatii umane si a personalitatii fiecaruia dintre implicati. 

FARA CA MEDIATORUL SA FIE IMPLICAT POLITIC!!!

Mergand pe aceasta idee, am preferat sa-mi anulez votul in speranta ca presedintele in exercitiu, proaspat ales, va initia un referendum prin care noi, intreg poporul TARII, sa hotaram ce vrem (in ordine strict alfabetica): Monarhie Constitutionala, Republica Parlamentara sau Republica Prezidentiala.

Ca un imbold la ceea ce am descoperit recent ca poate face o societate normala, inclusiv prin CONSTITUTIA CETATENILOR!

Cand s-o-mpartat norocu' !!!

Un vechi cantec de cenaclu ne aduce aminte ca..."cand s-ompartat norocu'/fost-am eu dus la lucru!" (imi cer scuze pentru cacafonie, dar veti vedea ca este in context!!!!).

Cum noi, oamenii simpli, imediat dupa decembrie 1989 eram dusi  fiecare la lucru, sau lucrurile, sale, ca doar de aceea ne-am eliberat de sub un regim care ne obliga sa lucram sub control, nu am fost atenti cand s-a impartit norocul pentru cei care, ca castigatori ai revolutiei, s-au apucat sa ne "lucreze" viitorul. Si uite-asa astazi, in al "noispelea" an de gratie al mileniului trei, bajbaim intr-un mediu difuz, nici intuneric nici lumina, nici cal nici magar pentru ca...

Pentru ca nu stim "ezact" ceea ce ne dorim, constitutional si urmeaza sa alegem un rau, dupa vorba unora, dintre doua rele,  CEL MAI MIC SAU CEL MAI MARE!!!

De ce am antamat acest subiect?

Nu pentru a face propaganda unuia sau altuia dintre candidati, nu pentru a ma alatura unuia sau altuia dintre grupurile sustinatoare ci pentru a face o paralela si a vedea "ce noroc" s-a abatut asupra noastra, dupa validarea primei Constitutii postdecembriste. Cum navigarea facila pe Google poate oferi detalii relevante despre formele de guvernamant (specialistii vor cauta in Dreptul Constitutional, fireste), m-am oprit doar la Wikipedia unde am gasit urmatoarele TIPURI DE REPUBLICI (https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Tipuri_de_republici):

• Republică parlamentară
• Republică prezidențială
• Republică semiprezidențială

Pentru ca nu m-a interesat teoria, practica ne omoara, am cautat sa aflu "ce si cum" ne situeaza intr-o parte sau alta a arcului republican, dupa 1989, caci pana atunci este clar.

Si pentru curiosi si nu numai, am gasit o referinta-lista, pe care o las mai jos, spre analiza si sinteza, cu mentiunea ca...cand ni s-a "conturat" viitorul nu erau toate statele din ea, asa cum sunt astazi. Dar iat-o, cu specificatia expresa ca ROMANIA ESTE O REPUBLICA SEMIPREZIDENTIALA:

"Republica semi-prezidențială este o formă de guvernământ în care prim-ministrul și președintele sunt ambii participanți activi în administrația statului. Acest sistem diferă de republica parlamentară prin faptul că șeful statului este ales prin vot universal, având un rol mai mult decât protocolar. Iar diferența față de republica prezidențială este aceea că guvernul este desemnat de Președinte, dar votat de Parlament și este responsabil în fața acestuia, care îl poate de altfel și demite printr-o moțiune de cenzură. Termenul de "republică semi-prezidențială" a fost prima dată folosit în anul 1978 de către politologul Maurice Duverger pentru a descrie A Cincea Republică Franceză.^[1] (pl)

Țări cu aceasta formă de guvernare[modificare | modificare sursă]

• Algeria
• Angola
• Armenia
• Autoritatea Națională Palestiniană
• Azerbaijan
• Bosnia și Herțegovina
• Burkina Faso
• Capul Verde
• Taiwan
• Republica Democrată Congo
• Egipt
• Franța
• Georgia
• Guyana
• Haiti
• Kazahstan
• Kenya
• Kârgâzstan
• Liban
• Mali
• Mongolia
• Mozambic
• Namibia
• Nigeria
• România
• Rusia
• Sahara Occidentală
• São Tomé și Príncipe
• Senegal
• Serbia
• Sri Lanka
• Tadjikistan
• Ucraina
• Uzbekistan
• Yemen"

Mi-am permis sa evidentiez tarile europene care au aceasta forma de guvernamant intre care DOAR FRANTA face parte din "lumea libera", dincolo de fosta "Cortina de Fier".

Nu vreau sa comentez daca este buna sau nu aceasta forma de guvernamant dar, dupa umila mea parere, se pare ca n-am avut noroc, tinand cont ca "muza" care ne-a inspirat se afla la A Cincea Republica! (pentru comparatii de substanta, recomand studierea celorlalte doua tipuri si in special republica parlamentara, caracteristica generala a republicilor europene!!!!!!!)

S-atunci, nu-i asa ca..."cand s-o-mpartat norocu", 

AM AVUT GHINION???

Pentru ca, se pare, avem memorie nefolosita!!!!!

Pentru ca am ajuns intr-o saptamana care, cu siguranta pentru politicul mioritic, se poate numi a patimilor si pentru ca vad ca dihonia politica invrajbeste tot mai mult societatea noastra impartind-o, nefiresc si anormal, in doua tabere acum diametral opuse, dar unite in cuget si simtiri cu numai cativa ani in urma, m-a cuprins, asa de-odata, tristetea pentru nefolosirea corecta si creativa a legii supreme a statului, Constitutia.

Desi fiecare dintre noi poate sa o faca dar nu o facem, pentru ca este mai usor sa te situezi de o parte sau alta a balantei politice, chiar daca nu stim ce castig vom avea noi, ca simplii cetateni, m-am apucat sa recitesc articolele relevante pentru speta "alegeri prezidentiale" si am descoperit, cu uimire cateva discrepante in ceea ce priveste dorinta sau interesul fiecaruia dintre noi in a acorda un vot unui candidat sau altuia si litera legii.

Am aflat, mai intai ca NU VOTAM UN PARTID, ci un om! Nu stiati?
La aceste alegeri se voteaza omul sprijinit de un partid. Adica, chiar daca partidul face campanie, leaga si dezleaga resurse, electoratul voteaza UN OM.

Apoi, am aflat ca OMUL respectiv, daca va castiga, va transcede politicul si va fi si reprezentantul votantilor dar si al contestatarilor. Va inchipuiti asa ceva?

Pe urma, ca asa spune litera legii, OMUL respectiv va reprezenta TARA si TOT POPORUL in relatiile externe unde, cu mici exceptii, are prioritate in drepturi si responsabilitati. Si tot in limita respectarii legii, nicaieri nu scrie ca ACEST OM VA DISTRUGE CEVA!!! Pentru ca nu are nici o "delegatie" in acest sens.

Ca o paranteza, poate ca sefii de partid au asemenea "tinte" si obiective, dar OMUL PRESEDINTE n-are nimic a face cu aceste strategii beligerante.

Ce mai poate face SI TREBUIE SA FACA, insa, OMUL PRESEDINTE?
Ceea ce nu s-a facut pana in orezent, de aproape 30 (TREIZECI) de ani de democratie originala: SA MEDIEZE!!!!
Si cum sunt cursuri speciale de mediator, nu de MEDITATOR, le-as recomanda celor care intretin campaniile, adica cei care conduc grupurile de lucru, sau consiliaza, sa invete aceasta importanta latura specifica functiei supreme in stat. Si, poate, de la aceste alegeri, se va reusi sa se implementeze!!!

Cum stiu ca suntem avizi dupa informatii si pentru antrenarea mintii spre ceva bun, nu doar spre jigniri, trivialitati si incercari de orice fel de a dezbina, ma opresc cu ideile mele aici lasand, prin copy-paste fireste, textul constitutional spre cunoastere, analiza, invatare samd. Cu siguranta creierul are nevoie de textul original. Si voi reda textul chiar de pe site-ul Administratiei Prezidentiale, 
https://www.presidency.ro/ro/presedinte/constitutia-romaniei:

"CAPITOLUL II

Preşedintele României

ARTICOLUL 80

Rolul Preşedintelui  

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

ARTICOLUL 81

Alegerea Preşedintelui  

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

ARTICOLUL 82

Validarea mandatului şi depunerea jurământului  

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ:
"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

ARTICOLUL 83

Durata mandatului  

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

ARTICOLUL 84

Incompatibilităţi şi imunităţi  

(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

ARTICOLUL 85

Numirea Guvernului  

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

ARTICOLUL 86

Consultarea Guvernului  

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.

ARTICOLUL 87

Participarea la şedinţele Guvernului  

(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

ARTICOLUL 88

Mesaje  

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89

Dizolvarea Parlamentului  

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

ARTICOLUL 90

Referendumul  

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

ARTICOLUL 91

Atribuţii în domeniul politicii externe  

(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

ARTICOLUL 92

Atribuţii în domeniul apărării  

(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

ARTICOLUL 93

Măsuri excepţionale  

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

ARTICOLUL 94

Alte atribuţii  

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

1. conferă decoraţii şi titluri de onoare;
2. acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
3. numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
4. acordă graţierea individuală.

ARTICOLUL 95

Suspendarea din funcţie  

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

ARTICOLUL 96

Punerea sub acuzare  

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

ARTICOLUL 97

Vacanţa funcţiei  

(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ARTICOLUL 98

Interimatul funcţiei  

(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

ARTICOLUL 99

Răspunderea preşedintelui interimar  

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

ARTICOLUL 100

Actele Preşedintelui  

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

ARTICOLUL 101

Indemnizaţia şi celelalte drepturi  

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege."

Si ca sa nu uit: vedem ca in tot ceea ce TREBUIE sa faca, OMUL PRESEDINTE este indisolubil legat de celelalte puteri separate ale statului. Si... "poate"! 

V-ATI PRINS????