"26. Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau?" ( http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/matei/16)
Scriu acest gand dupa multe momente de meditare (sau cumpana, as putea spune). Am gasit mult prea multe "spete" cu relevanta in domeniu pentru a nu ma intreba: dar oare nu s-a vandut si aceasta comoara inestimabila pe care nu o pretuim asa cum ar trebui, sufletul?
De fapt, astazi nu vreau sa fac decat o remarca: am gasit si gasim, alaturi de paginile cu destainuiri "bomba", citate care ne pun pe gânduri si ne indeamna la introspectie. Si pentru ca ne plac, le folosim pentru noi si pentru cei care ne sunt apropiati. Uitam, insa, un lucru esential: in marea lor majoritate acestea, citatele se regasesc intr-un bagaj de invatatura deosebita care, daca l-am fi acceptat, insusit si aplicat postdecembrist, ne-ar fi scutit de multele probleme cu care ne confruntam in prezent si pe care nu vom reusi sa le rezolvam nici in viitorul apropiat.
De aceea nici nu ma intreb, asa cum am citit pe o anume sursa media, unde au fost anume elemente componente ale democratiei noastre când tara era praduita.
Dar pot gasi un raspuns, usor ironic bineinteles.
S-au lasat si ele, ca mai toate "emanatiile" postdecembriste, influentate de libertatea si democratia pentru care unii si-au dat viata, printr-un slagar
"tematic" pe care-l interpreta cu nonsalanta un artist de exceptie si care spune:
"Suflet candriu
De papugiu
Cine sa-l inteleaga..
Rade plangand
Plange cantand
Viata o ia in saga.
Rau l-a blestemat norocul
E sarac lipit
Dar mereu batu-l-ar focu’ e indragostit.
Suflet candriu
De papugiu
Cine sa-l inteleaga.
Suflet candriu
De papugiu
Cine sa-l inteleaga..
Rade plangand
Plange cantand
Viata o ia in saga.
Rau l-a blestemat norocul
E sarac lipit
Dar mereu batu-l-ar focu’ e indragostit.
Suflet candriu
De papugiu
Cine sa-l inteleagaaaa."
(http://tekstove.eu/lyrics.php?id=10069)
Relevant, nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu