Tot "rasfoind" noianul de stiri, de pe surse sau nu, ceva mi-a focusat gandurile: traim o continua sau intr-o continua tiribomba?
Cum jocul pare sa se continue la infinit, in democratia noastra originala, fara a se intrezari o finalitate spre normalitate, gandurile s-au concretizat intr-o poezie-joaca pe care o stiu de mult, de pe vremea cand bateam maidanul pana seara tarziu. Asa erau vremurile. Si ce vremuri ale copilariei!!!!!!!!
Pentru a nu fi acuzat ca am copiat ideile altcuiva, am cautat, tot asa, in joaca, ceva referinte la jocul respectiv. Intre altele, si chiar primul, am gasit un material interesant, chiar daca mai vechi, pe:
https://www.monitorulsv.ro/Coltul-condeierului/2012-07-26/La-un-popa-a-fost-un-caine. Pentru cei interesati, merita lecturat.
Pentru restul asa, ca o joaca, las "jocul" sa-i trezeasca din amorteala tiribombei care, fatidic sau nu, ne-a cuprin si ne tine asa, de peste un sfert de veac. De democratie originala mioritica. Caci (cacafonia se potriveste perfect):
"La un popa a fost un caine,
el pe caine l-a iubit,
si-anghitit un os de peste
si saracul a murit.
A murit si l-angropat
si pe cruce i-a sapat:
La un popa a fost un caine,
el pe caine l-a iubit,
si-anghitit un os de peste
si saracul a murit.
A murit si l-angropat
si pe cruce i-a sapat:
La un popa a fost un caine
...........................................
SAMD .....cam de cate ori vreti sa va jucati, ca ani, mandate sau orice altceva poate completa tabloul sumbru al incapacitatii noastre de a ajunge altundeva decat fugarindu-na in jurul cozii.
E si asta tot o joaca, nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu