Gand la niste ... ganduri

Tot urmarind "desfasurarile" din mediul virtual si, la multe, participand atat cat imi permit si mi-am impus, din motive facute cunoscut anterior aici pe blog, am inteles ca exista o oarecare stare de cumpana, mai ales in ceea ce trebuie raspuns la marea intrebare cu care ne confruntam: "CE-I DE FACUT?" (fara nici o legatura cu cea veche, istorica).
Si cum aceasta stare este cea care naste ganduri, pro si contra unei anumite pozitii, iar gandurile nasc patimi si patimile trec de granita unor dezbateri prietenesti, mi s-a itit si mie un gand-intrebare: de ce nu ne intoarcem la ... origini?

Pentru ca, elaborat sau nu, daca in spatiul virtual gasim citate si reflectii de tot felul si in special din spiritualitate, de ce nu ne uitam la ceea ce, normal-zic eu, ar trebui sa ne defineasca alegerile si nu in ultimul rand, o alta modalitate de selectie? 
A orice poate sa ne duca spre rezolvarea acestei mari dileme. 

De aceea astazi, poate tocmai pentru ca este o zi importanta siritualiceste, m-am oprit cu gandul la un pasaj pe care-l redau de pe un site online. Prin copy-paste.

17 Iată, dar, ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgânii în deşertăciunea gândurilor lor,	17 Asadar, aceasta zic si marturisesc in Domnul, ca voi sa nu mai umblati de acum cum umbla neamurile, in desertaciunea mintii lor,
18 având mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor.	18 Intunecati fiind la cuget, instrainati fiind de viata lui Dumnezeu, din pricina necunostintei care este in ei, din pricina impietririi inimii lor;
19 Ei şi-au pierdut orice pic de simţire, s-au dedat la desfrânare şi săvârşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie.	19 Acestia petrec in nesimtire si s-au dat pe sine desfranarii, savarsind cu nesat toate faptele necuratiei.
20 Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hristos;	20 Voi insa n-ati invatat asa pe Hristos,
21 dacă, cel puţin, L-aţi ascultat şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi	21 Daca, intr-adevar, L-ati ascultat si ati fost invatati intru El, asa cum este adevarul intru Iisus;
22 cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;	22 Sa va dezbracati de vietuirea voastra de mai inainte, de omul cel vechi, care se strica prin poftele amagitoare,
23 şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,	23 Si sa va innoiti in duhul mintii voastre,
24 şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.	24 Si sa va imbracati in omul cel nou, cel dupa Dumnezeu, zidit intru dreptate si in sfintenia adevarului.
25 De aceea, lăsaţi-vă de minciună: "Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul", pentru că suntem mădulare unii altora.	25 Pentru aceea, lepadand minciuna, graiti adevarul fiecare cu aproapele sau, caci unul altuia suntem madulare.
26 "Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi." Să n-apună soarele peste mânia voastră	26 Maniati-va si nu gresiti; soarele sa nu apuna peste mania voastra.
27 şi să nu daţi prilej diavolului.	27 Nici nu dati loc diavolului.
28 Cine fura să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.	28 Cel ce fura sa nu mai fure, ci mai vartos sa se osteneasca lucrand cu mainile sale, lucrul cel bun, ca sa aiba sa dea si celui ce are nevoie.
29 Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.	29 Din gura voastra sa nu iasa nici un cuvant rau, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinta, ca sa dea har celor ce asculta.
30 Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.	30 Sa nu intristati Duhul cel Sfant al lui Dumnezeu, intru Care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii.
31 Orice amărăciune, orice iuţeală, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.	31 Orice amaraciune si suparare si manie si izbucnire si defaimare sa piara de la voi, impreuna cu orice rautate.
32 Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.	32 Ci fiti buni intre voi si milostivi, iertand unul altuia, precum si Dumnezeu v-a iertat voua, in Hristos.

http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/efeseni/4/

Poate ajuta! (zic si eu)