Cum am prins loc la laptop, unealta folosita cu predilectie de nepot, mi-am spus, asa ca simplu cetatean, ca ar fi timpul sa fac un bilant. La ceea ce am postat, nu la altceva.
Nu de alta, dar socializand mai mult pe Facebook, pe telefon si avand acces limitat la tastatura, in ultimul timp nu prea am mai activat prin zona.
E drept, nici nu am avut noutati!
Majoritatea "spetelor" se transeaza pe Facebook, Twitter, Instagram samd, cu mai mult sau mai putin impact asupra realitatii si a mea personal.
Si nici nu am depus vreun efort pentru a ma apuca serios de "blogger"-it, deci de a incerca sa scot ceva din aceasta "intreprindere".
Poate accesul limitat sa fie un motiv de delasare.
Odata, uitandu-ma pe "filele" arhivei, eram prezent zilnic cu anume postari, cu dedicatie sau fara, oricum cu luari de pozitie pentru care am fost apreciat uneori. Bun si putinul respectiv!
Alta data, faceam trimiteri la opera "Luceafarului poeziei romanesti", cenzurata pe vremuri, probabil si acum, in special la cea analitica si politica. Cum vechea unealta s-a stricat, ceea ce aveam in arhiva s-a pierdut si, in actualul context al activitatii IT, nu am cum sa reiau cautarea.
Nu pot uita insa si aici vreau sa ma opresc, ca de cateva ori am antamat un subiect pentru care acum, pe Facebook, s-a "nascut" o pagina speciala. Nu-l divulg, cei interesati il vor gasi, cu siguranta.
Interesant, sau nu, subiectul m-a facut sa ma intorc la cel care, trecut prea devreme in nefiinta, a lasat cateva partituri deosebite, intre care una este, de foarte mult timp, imnul unei tari sud-est europene.
Si m-am gandit asa, ca simplu cetatean: daca un cantec celebru a ajuns muzica unui imn strain, daca o bogatie cultural artistica a unui alt celebru roman odihneste in strainatate, daca tezaurul este subiect "tabu" asa cum sunt si alte subiecte care, antamate, ar strica actuala conjunctura europeana si nu numai, la ce sa ne asteptam pentru viitor?
Scria poetul si nu era comunist: "Viitor de au tara noastra are"!
Iar cel amintit mai sus incheia: "Asta ti-o doresc!"
Ce punem intre cele doua acum, in mileniul trei?
Si pun aceasta intrebare pentru toti cei cu multe "alea" care, postdecembrist, au beneficiat din plin de noua paradigma nascuta dupa un decembrie insangerat.
Pentru ca, doamnelor si domnilor, cum imi place sa salut in fiecare dimineata onorata mea audienta si nu numai, acum cateva zila spuneam ca o personalitate remarcabila a luptei anticomuniste este, inca, marginalizata si minimizata.
Si daca domnia sa se bucura de o asemenea "cinste", ce sansa au ceilalti in confruntarea cu...realitatea romaneasca?
Fiindca, asa cum spunea celebrul "Mot", "raspunsu-i prieten, vanare de vant!", ma gandesc ca tot invidia este cea care, rozand ca un vierme continutul fructului lasa doar impresia de bun si frumos, face si desface cele mai negre plasmuiri care impiedica ca aici, intr-o zona atat de zbuciumata, Romania sa fie "dulce" pentru toti copiii ei, nu doar pentru unii anume.
Un bilant care doare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu