Multe lucruri triste se spun astazi in spatiul virtual si ne afecteaza, mai mult sau mai putin. Citind, intre acestea multe, anumite luari de pozitii in subiecte mai mult decat controversate, mi-am dat seama ca participam, vrand-nevrand, la un razboi pe care media il alimenteaza, voit sau nu, spre binele ei si in detrimentul nostru. Dar mai tine cont cineva de pericolul ascuns al manipularii si dezinformarii, care ne patrund mai puternic decat insidioasele a.n.m.-uri pe care le infieram, aproape cu "manie proletara"?
In atari conditii, dorind sa-mi exprim un punct de vedere, m-am oprit la un mesaj mai vechi, de Cenaclu, pe care l-am fredonat si eu in tinerete si nu numai.
Nu doar de frig!
http://www.versuri.ro/versuri/cenaclul-flacara-ranitul-dintre-linii.html
(Cântăreţ: Mircea Bodolan; Poet: Demostene Botez)
"Refren
Na, na na na, na na na na na na,
Na na na na, na na. Na
Strofa întâi
Ce plumb mă leagă de pământ,
Ce greu mi-e trupul şi ce frânt,
Ce linişte-i în jur acum,
Mi-e viaţa numai fum.
Î-mi cad pe faţă fulgi de nea,
Ca pe un bulgăr de mormânt
Şi nu-i nici ploaie şi nici vânt,
Ce rece e pe faţa mea.
Refren
Strofa a doua
De unde-mi gură atât cobalt
Ce mult aş vrea să-mi fie cald
Să nu se audă nici un tun,
Ce 'nalt e cerul şi ce bun.
Toate-s aproape şi departe
Şi parcă-s legănat de ape,
Cu ochii în eternitate,
Ce stranie singurătate.
Refren
Strofa a treia
Iar ninge tare şi mi-e frig,
Aş vrea să mă ridic să strig:
Cine-i alături şi mă cheamă,
Mamă, mamă!
Refren"
PS: scuze pentru repostare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu