Aceste cuvinte fac parte din lucrearea scrisa de filozoful Ammonius Saccas intitulata “Viata lui Aristotel” .
Sensul lor este acela ca nu-i suficient ca o parere sau o teorie sa se bucure de autoritatea unui nume atat de vestit si de respectat ca acel al marelui filozof Platon, ci pentru a fi admisa, ea trebuie sa fie intemeiata si pe adevar.
Am redat citatul si explicatia gasite pe http://www.citate-celebre.com/mi-e-prieten-platon-dar-mai-prieten-mi-e-adevarul/ datorita multelor incalceli politice cu care ne-am confruntat in ultima perioada, atat in relatiile interne cat si externe.
Pe bloguri si facebook sunt redate numeroase interventii privitoare la Constitutie, buget, UE, steaguri, intelegeri si tradari postelectorale s.a.m.d. Ca toate acestea creaza o stare de nesiguranta omului de rand, simplului cetatean, nu mai este nevoie sa fie explicat.
Ce ma intriga pe mine este reactia unor politicieni cu greutate, din USL, care sunt uimiti de modul in care se actioneaza, prin toate mijloacele si caile, impotriva coeziunii acestei aliante si chiar impotriva unitatii partidelor respective.
Nu trebuia sa fii mare analist politic, sau specialist in analiza si sinteza, pentru a intelege ca razboiul putere-Cotroceni este departe de a se fi incheiat sau ca armistitiul semnat, in miez de noapte, va sluji bunului mers al Romaniei.
La fel, nu trebuia sa fii altfel decat rational si sa intelegi ca acea utopica idee de coabitare are, in esenta, un dublu scop in scenariul prabusirii USL-ului. Pe deoparte, adormirea vigilentei adversarului si, pe de alta, erodarea subredelor conexiuni care ii mai leaga pe parteneri.
La indeplinirea planului de masuri care sa implementeze acest scenariul se lucreaza, probabil, cu mult inainte ca liderii acestei aliante sa fie constienti de ceea ce au realizat in primavara anului trecut. Iar specialisti in acest domeniu sunt destui.
Din pacate pe esicherul politic romanesc, cel care manevreaza toate acestea se dovedeste a fi un mare maestru. Nu la sah ci la manipulare-dezinformare-dez-binare. Iar adversarul, nefiind in stare sa-i prevada, ca la jocul sus amintit, miscarile macar cu trei mutari inainte, o tot "ia in barba", ba cu probleme interne in PNL, ba cu mita in ministere, ba cu situatii de politica externa prost gestionate sau cu fonduri UE reduse dupa cum a dictat STAPANUL COMUNITAR.
Aici, vreau sa fac o mica paranteza.
Nu ma incalzeste, ca roman, cu nimic faptul ca am fi avut 50 miliarde de euro ca buget in perioada urmatoare, daca nu suntem in stare sa atragen, in cei sase ani, decat aproape 10 %, cum s-a intamplat in perioada bugetara trecuta. Chiar sunt curios cum se pregatesc specialistii din domeniul Marilor Proiecte sa atraga si cei 38 miliarde alocate. Cate 6,3 miliarde pe an ( cifre redate aproximativ). Ori, fata de aceasta concreta problema care ar trebui sa ne aduca un altfel de nivel de trai (6,3 miliarde anual, ar trebui sa se simta in viata noastra de zi cu zi, facuta atat de neagra si intunecata de milionarii de carton, din toate partidele, care s-au "ridicat" cu asemenea fonduri), daca banii respectivi vor fi folositi corect, celelalte situatii pot indulci sau amara cotidianul care nu pare sa aduca, cel putin acum, aplicarea PROMISIUNILOR electorale pentru care s-a dat acel vot anti-pdl.
Si pentru ca faimosii nostri analisti politici nu au invatat nimic din istoria noastra foarte recenta, caile politicii si coabitarii s-au incalcit atat de mult, incat nu se mai gaseste solutia descalcirii. Probabil se asteapta un nou Alexandru Macedon care sa rezolve acest incalcit "nod romanesc al coabitarii".
Depinde, insa, cu cine va fi prieten.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu