Firesc sau nefiresc?

„Numai ticăloșilor le e ușor să mintă în orice situație.” — Feodor Dostoievski

In pragul unei noi nopti, pe care o doresc cat mai linistita, mi-am aruncat privirea peste facebook pentru a "puncta" noutatile. Si mi-a fost adusa in atentie o veche melodie, ascultata inca de pe bancile liceului si apoi prin cenacluri, care vine sa sublinieze nefirescul (oare?) acestor momente dramatice pentru multele colturi ale lumii zguduite de confruntari armate.

Gandindu-ma, asadar, la acest nefiresc mi-am adus aminte si de nefirescul din politicul mioritic.

O lume separata, "cele doua Romanii", fata de marea majoritate a simplilor cetateni ne arata, de peste un sfert de veac, adevaratul caracter al "falitilor nostri" (dupa afirmatia unui fost ministru postdecembrist), imbogatitii penali care, asa cum se titra in media, au facut ca "profitul din cazare" sa fie atins suta la suta si sa necesite masuri ample de ... extindere. 

De ce spun nefiresc?

Pai e nefiresc sa fii la putere si apt sa faci si sa desfaci nu numai "spete" economice si politice ci si destine ca apoi, din cauza de caracter, sa te trezesti intr-un spatiu limitat, cu miscari limitate si sa-ti aduci aminte ca esti foarte foarte bolnav si ca, asa dintr-o data ti s-a deschis pofta spre destainuiri.

Foarte firesc ar fi fost ca atunci cand, pe cai mari fiind, s-a creat acel paienjenis de interese si complicitati, omul de caracter sa se rupa de toata "oferta" si ispita coruptiei si sa-si demonstreze verticalitatea. Dar ... atunci nu ar mai fi aparut nici romanul si nici filmul legat de citatul de la inceput , "Ciocoii noi cu bodyguard" si "Ticalosii".

Cum nu mi-am propus sa analizez cele doua "productii" ale democratiei noastre originale si nici sa "intind" coarda in polemici pe "speta" de cea mai mare actualitate, m-am gandit sa las un alt fel de remarca, poate mult mai transanta decat celelalte, pe care toti alesii si numitii nostri o gasesc in aceeasi Carte a Cartilor pe care au jurat si, inca, jura in conditii mai mult sau mai putin placute:

"44. Voi aveti de tata pe diavolul; si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru. El de la inceput a fost ucigas; si nu sta in adevar, pentru ca in el nu este adevar. Ori de cate ori spune o minciuna, vorbeste din ale lui, caci este mincinos si tatal minciunii." (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/ioan/8/44)

Cat despre mine, nu pot decat sa-mi aduc aminte de melodia respectiva si sa redau versurile, asa spre aducere aminte (chiar daca le-am mai postat si cu alta ocazie):

"N-a stii nimeni ca m-am dus
Numa' or vedea ca nu-s

Sus e cerul, larga-i lumea
Bine c-a-nfrunzit padurea

Hai, hai, haidi, hai, dihai, dihai
Pe sub flori ma leganai
Haidi, hai, dihai

Sus e cerul, larga-i lumea
N-a sti nimeni ca m-am dus

Bine c-a-nfrunzit padurea
Numai or vedea ca nu-s

Hai, hai, haidi, hai, dihai, dihai
Pe sub flori ma leganai
Haidi, hai, dihaï"
Doru Stănculescu - Hai! hai! - Versuri de la: http://www.versuri.ro/