Ascultand mai multe comentarii la o dezbatere ce se realizeaza zilnic la "postul meu de radio" m-am gandit la intrebarea care a ramas, peste ani parca fara raspuns pentru noi: ce-i de facut?
Utopic, mi-as dori "o tara ca afara" dar, din pacate si acolo, "afara" exista multe "chestii" care se potrivesc cu democratia ca nuca-n perete (pentru carcotasi, faptul ca cineva isi impune, in cele din urma "pohta" demonstreaza cat de subreda este democratia actuala).
Militez spre intoarcerea la ceea ce am tot inserat in gandurile mele si vizeaza "lumea de maine": morala, credinta, memorie. Asta inseamna si niste principii sanatoase.
Dar cum politicul nostru certifica celebra butada caragialeasca "o societate fara principii, care va sa zica ca nu le are", nu pot decat sa declar, asa cum se practica in "lumea buna": no comment.
M-am oprit, de aceea la niste versuri ale unui poet cunoscut deoarece mi se par relevante pentru momentele pe care le parcurgem ca popor (si tara) ce-si doreste altceva decat ceea ce a trait pana acum. Si am subliniat ceea ce mi se pare de impact, prin caractere mai mari.
Război e, de viteji purtat!
Viaţa-i datorie grea
Şi laşii se-ngrozesc de ea -
Să aibă tot cei laşi ar vrea
Pe neluptat.
De ce să-ntrebi viaţa ce-i?
Aşa se-ntreabă cei mişei.
Cei buni n-au vreme de gândit
La moarte şi la tânguit,
Căci plânsu-i de nebuni scornit
Şi de femei!
Trăieşte-ţi, doamnă, viaţa ta!
Şi-a morţii lege n-o căta!
Sunt crai ce schimb-a lumii sorţi,
Dar dacă mor, ce grijă porţi?
Mai simte-n urmă cineva
Că ei sunt morţi?
Dar ştiu un lucru mai pe sus
De toate câte ţi le-am spus:
Credinţa-n zilele de-apoi
E singura tărie-n noi,
Că multe-s tari cum credem noi
Şi mâine nu-s!
Şi-oricât de amărâţi să fim
Nu-i bine să ne dezlipim
De cel ce vieţile le-a dat! -
O fi viaţa chin răbdat,
Dar una ştiu: ea ni s-a dat
Ca s-o trăim!" (http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/fulger.php)
Si asa ajung si la gandul de astazi.
Mi-as dori ca presedintele nostru, UN ALTFEL DE PRESEDINTE sa-si puna in aplicare planul de "asanare" a clasei politice si, conform prerogativelor constitutionale dar si din perspectiva unui protestant sa devina portavocea moralei, credintei si memoriei si sa declare, nu pe facebook ci in plenul Parlamentului: AJUNGE!
Ca mediator, garant al democratiei si libertatii castigate cu sange si PRESEDINTE AL TUTUROR ROMANILOR.
Daca nu cumva este limitat si el de ... datoriile pe care nu trebuie sa le plateasca nimanui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu