"Am mai vazut ca orice munca si orice iscusinta la lucru isi are temeiul numai in pizma unuia asupra altuia." - Eclesiastul
Desi am avut o noua tura fara informatii si nu am reusit sa fiu "in pas cu pulsul natiunii" nu am putut sa nu ma gandesc la "radacina tuturor relelor", care ne-a monopolizat viata in aceasta perioada de criza. Mai mult, intalnirea cu un prieten, venit de pe alte meleaguri, mi-a dat prilejul sa meditez, din nou, asupra unui lucru total defavorabil noua, romanilor: incapacitatea relationala care ne caracterizeaza.
Traind intr-o tara nordica, unde principiile de "munca si viata" au dus la pros-peritatea acelei natiuni si unde bacsisul, peschesul, smenul si mita nu se cunosc si nu se practica (sau daca se practica, este pentru ca au fost "importate" de la imigrantii estici, primiti cu multa bunavointa), prietenul meu imi descria "criza" pe care acea tara o traverseaza. Fara sa ma intind la vorba, trebuie sa spun ca am ramas perplex atunci cand acesta mi-a explicat ca ACOLO NU EXISTA CRIZA. De fapt insusi termenul de criza nu-si gaseste locul in acel loc. De la salariul minim asigurat pe economie (de peste 1000 euro) si pana la modul in care isi petrec timpul liber, respectivii cetateni comunitari isi traiesc viata intr-o cu totul alta conjunctura unde, totusi, democratia si drepturile omului sunt aparate si respectate de Constitutia pe care ei insisi o respecta si o apara.
M-am intrebat de ce se poate asa ceva, asa cum acum 18 ani, vizitand Danemarca, ma intrebam cum au ajuns danezii la acel nivel de trai, material si spiritual si cum isi respecta si, chiar, venereaza istoria si conducatorii (monarhie constitutionala fiind), iar la noi nu.
Raspunsuri ar putea fi foarte multe si diverse. Psihologice, sociologice, politice sau, de ce nu, strategico-istorice sau de orice alta natura.
Dar chiar daca acele popoare nu au cunoscut regimul comunist, chiar daca nu au trecut printr-o dictatura, asa cum am trecut noi si ele au avut, ca baza de dezvoltare spirituala si materiala, contactul cu citatul de la inceput si cu Cartea care il contine.
DOAR CA modul in care acest citat si tot cuprinsul Cartii Cartilor a fost aplicat in viata de zi cu zi NE DIFERENTIAZA.
Exemple sunt multiple si nu vreau decat sa amintesc DEMISIILE urgente pe care politicienii vestici le fac atunci cand asupra lor DOAR planeaza o suspiciune. Ceea ce, pe dulcele plai mioritic, nu se intampla. Sub nici o forma.
Caci daca ne caracterizeaza ceva, ca natie, mai mult decat pe oricare alta, este traditionalul slogan "SA MOARA SI CAPRA VECINULUI". Cu toate urmarile sale.
Si asta spune totul despre PIZMA care ne urmareste si ne face sa fim nu numai ultimii economic si social, in Comunitatea Europeana ci si spiritual.
Niste epigoni ai timpurilor moderne care, parca, se razbuna pe noi atat pentru trecutul nostru apropiat uitat, murdarit si minimizat cat si pentru umblarea noastra actuala, fara rusine, frica si, din pacate, fara Dumnezeu.
Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu