miercuri, 13 martie 2013

Meditatii pe o tema veche

 " Dacă te-ai purtat nebuneşte înălţându-te şi ai plănuit asta, pune mâna la gură. Căci baterea laptelui dă unt, strângerea nasului face să iasă sânge şi întărâtarea mâniei duce la ceartă."
                                                                                                    Proverbe

Cand plecam dintr-un sistem pe care-l crezusem "al tarii" nu cunosteam randurile de mai sus. Cu timpul, am avut binecuvantarea sa tin in mana acea Carte de Intelepciune care poate schimba multe in viata cuiva, cunoscuta si sub titulatura de Biblia sau Sfanta Scriptura. Si am cunoscut insemnatatea acelui capitol intitulat PROVERBE.

De ce am inceput asa postarea de astazi ?

Urmarind ultimele aparitii de pe site-ul care m-a interesat (pana recent) cel mai mult, am gasit referiri la multe aspecte care par socante, la prima vedere. Persoane controversate sunt puse in functii "cu impact", in locul unui dialog si a unui tel comun apar deosebiri si disensiuni care, sub nici o forma, nu zidesc, toleranta inadecvata ia locul zelului care a pus in miscare "schimbarea" din 2012 samd.
Nu mai amintesc scena politica, plina de controverse, compromisuri, tradari si aliante de conjunctura si jocuri de culise unde, cum se spune in jargou, "les jeux sont faits". 

In toata aceasta conjunctura, mi-am amintit de vorbele unui fost ministru important al democratiei noastre originale care, analizand situatia si prestatia sefilor de stat post-decembristi, in contextul implicarii structurilor statului in apararea sigurantei nationale, spunea ca singurul care nu a incercat sa faca ceva pentru el a fost Emil Constantinescu. Nu i-a reusit, drept urmare  a aparut sintagma "am fost invins de  securitate". Ca a fost asa, o stiu cei indriduiti sa slujeasca tara impotriva a tot ce a insemnat jaful si secatuirea Romaniei de tot ce a insemnat "resurse strategice de importanta nationala" si nu au reusit pentru ca, asa cum spuneam si cu alta ocazie, trebuia "sa avem si noi falitii nostrii". CARE NE-AU ADUS TARA IN PRAGUL FALIMENTULUI.

Dar nu despre aceasta mi-am propus sa postez azi.

Mi-am propus sa redau acel pasaj din capitolul Proverbe deoarece sunt sigur ca, tre-cand peste experienta total nefavorabila care mi se intrevede, din PSEUDOREPARATIA cu gust de tradare si indolenta tipic mioritica, ceea ce ramane, asa cum au ramas de mii de ani, sunt adevarurile cu care, mai devreme sau mai tarziu, cei care ar fi trebuit sa le respecte si sa le promoveze, vor fi confruntati de catre Cineva care nu va mai putea fi nici cumparat, nici manipulat, nici  macar influentat. 

Merita sa meditam la aceasta.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu