luni, 5 ianuarie 2015

De ce ma ... incrancenez

„Important în viaţă este să nu te laşi târât. Un lucru atrage după sine un altul şi-apoi nu mai ştii unde ajungi.”— André Gide

Din multe puncte de vedere poate ar trebui ca postarile mele sa aiba o cu totul alta turnura mai ales ca, de mai mult timp, acestea au fost pline de referinte din Sfanta Scriptura. Ca o paranteza, ma gandesc sa revin asupra "Scanteilor din uitare" tocmai cu "fenomenul" petrecut dupa trecerea in rezerva.


Dar astazi, ca sa completez o lamurire transmisa celor doi prieteni ai mei care ma urmaresc, constant, pe Facebook, mi-am propus sa continui a ma incrancena pe ideea care ma "imboldeste" de ceva vreme: CE INSEAMNA A FI ALTFEL.


Bazandu-ma nu pe politicul mioritic, pe care-l las spre analiza specialistilor in materie, ci pe aceeasi sursa la care apelez, de cele mai multe ori in ultimul timp, Cartea Cartilor, am rememorat cateva "spete" esentiale din "orele astrale ale omenirii" (daca mi se permite parafrazarea unei celebre lucrari) si am inceput, totusi putin cam ambiguu, cu ultima postare in care redam istoria impartirii statului Israel dupa domnia celebrului Solomon (se regaseste in

http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/regi-1/12/). Spre stiinta si meditare la ce pot conduce o consiliere si o decizie gresite.
M-a "impins" spre aceasta si paralela facuta intre doi presedinti, redata tot intr-o postare veche precum si apartenenta amandurora la acea ramura a crestinismului, protestantismul. Iar faptul ca am studiat, cat de cat, istoria crestinismului m-a determinat sa continui, chiar daca nu sunt "licentiat" in domeniu.


Asadar astazi, incrancenandu-ma sa demonstrez cata nevoie avem de acel ALTFEL POSTDECEMBRIST, revin cu un alt exemplu, despre care am facut referire, la fel, in "corespondenta" mea cu cancelaria prezidentiala, pe care-l voi lua, de data aceasta de pe Wikipedia, pentru a nu fi acuzat de altceva.

Redau doar referinta bazei de plecare a discutiei, tot in speranta ca acest ALTFEL va ajunge sa-si puna amprenta spre o transformare in bine a societatii romanesti, cu romanii si pentru toti romanii:

Matei 12:25: „Orice împărăție care se dezbină în sine se pustiește, orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui”

Discursul „Casa dezbinată” (în engleză House Divided) este o cuvântare ținută de Abraham Lincoln (care avea să devină Președinte al Statelor Unite) la 16 iunie 1858, în Springfield, Illinois, după ce a acceptat nominalizarea din partea Partidului Republican drept candidat pentru postul de senator federal din partea statului Illinois. Discursul a devenit punctul de lansare al campaniei sale nereușite pentruSenat împotriva democratului Stephen A. Douglas, în care au avut loc dezbaterile Lincoln-Douglas din 1858. Discursul a creat o imagine clară a pericolului divizării din cauza sclaviei, și i-a adus împreună pe republicanii din toate statele din Nord. Împreună cu Discursul de la Gettysburg și al doilea său discurs inaugural, a devenit unul din cele mai celebre cuvântări ale carierei.
Discursul conține citatul „O casă dezbinată în sine nu poate sta în picioare”, extras din Matei 12:25: „Orice împărăție care se dezbină în sine se pustiește, orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui”. Lincoln se referea la dezbinarea țării între state libere și state sclavagiste. Fraza „casa dezbinată” mai fusese folosită și de alții înainte. Cu opt ani înaintea discursului lui Lincoln, în timpul dezbaterilor din Senat pe tema Compromisului din 1850, Sam Houston a spus: „O națiune dezbinată în sine nu poate rezista".
Cel mai celebru citat din discurs este:
«O casă dezbinată în sine nu poate dăinui.» Eu cred că guvernul nu poate rezista, permanent, jumătate sclavagist, jumătate liber. Nu aștept ca Uniunea să se dizolve — nu aștept ca această casă să se prăbușească — aștept în schimb să înceteze să mai fie dezbinată.
Va deveni fie cu totul una, fie cu totul cealaltă. Fie adversarii sclaviei vor frâna răspândirea sa, și o vor pune acolo unde mintea poate sta liniștită în credința că ea este pe calea spre dispariția totală; fie susținătorii săi o vor împinge înainte, până când va deveni legitimă în toate statele vechi și noi — din Nord sau din Sud.
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Discursul_Casa_dezbinata)

Normal, pentru cei de buna credinta, adaptarea la realitatea romaneasca poate conduce la adevaratul ALTFEL de care avem atata nevoie, dupa acesti 25 de ani de deriva. Nu-i asa?



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu