marți, 13 octombrie 2015

Despre ... aciditate

Traim vremuri dificile din toate punctele de vedere, chiar daca unii specialisti spun contrariul. Totusi nu la acestea m-am gandit astazi, ascultand aceleasi stiri difuzate pe mai toate posturile de radio ci la un alt subiect care, desi poate parea minor are, dupa parerea mea o relevanta deosebita.

Aciditatea. Nu, nu mi-am propus sa intru in detalii de chimie sau biologie. Toata lumea cunoaste, cred ce este acela un acid, ce impact are asupra omului si mediului si cum se trateaza, daca se poate trata. La fel cum cred ca toata lumea stie ce inseamna si cum se manifesta acele arsuri nesuferite in stomac.

Astazi m-am gandit la acea alta forma de aciditate care se manifesta intre si doar intre oameni, animalele fiind parca de pe alta planeta si fac viata mai colorata, pentru tabloide sau mai sumbra, pentru anume persoane si personalitati care au fost, sunt si vor fi sursa de "inspiratie" pentru talk-show-rile de toate felurile, formele si culorile.
Iar gandul s-a itit chiar de dimineata cand, intr-o intersectie din urbea pe care o traversez zilnic cu masina, eram gata-gata sa asist la un dezastru rutier.
In acea intersectie de pe un anume bulevard, din varii motive semafoarele erau trecute pe "galben intermitent" iar un agent de circulatie, perfect regulamentar, dirija fluxul auto. Si nu vreau sa spun altceva decat ca ploaia nu-l ocolea.
In aceasta intersectie, deci, permitand trecerea unui anume sens de circulatie, din zona oprita a aparut un taxi, care taxi era gata sa produca "evenimentul". Omul venea de pe drumul cu prioritate.

Nu stiu ce a motivat oprindu-se si fiind somat sa opreasca caci altfel s-ar fi infipt in masina din fata mea, care tocmai intrase in intersectia dirijata dar mie mi-a aparut aceasta idee in minte: ce ne poate afecta atat de mult ratiunea si simtirea incat sa devenim inconstienti si iresponsabili fata de faptele noastre?

Doar aciditatea.
Caci ca si veritabilul element chimic coroziv, in aceasta democratie originala fara principii si fara nimic sfant, libertatea prost inteleasa si "implementata" dupa alte standarde decat cele ale valorilor morale care ne-au consacrat, distruge. 
Nu numai relatii si bunuri ci, in primul rand, destine si vieti.

Ne mai miram, atunci ca politicienii fac si desfac, ca alesii si numitii uita de interesul general in favoarea propriilor interese si ca trebuie sa vina, de peste mari si tari, personalitati care sa ne ceara o reorientare?

Gandul de astazi l-am legat doar de acest fapt minor, in aparenta.
Extinzand "speta" la realitatea cotidiana, cred ca as putea spune ca aceasta aciditate este sursa tuturor relelor care ne macina, postdecembrist fara posibilitate de ameliorare si stopare. Si care macina, din pacate intreaga omenire.
O boala pe care, se pare, nu si-au inchipuit-o nici responsabilii schimbarilor "de bine" din ultimele decenii ale veacului trecut sau din cel prezent.

Multe s-ar mai putea spune, daca ar fi sa se taie firul in 4, 16 samd.

Eu raman la "speta" de la care am plecat si la o proiectie care poate spune totul despre aciditatea care ne macina. Sau baza care ar neutraliza-o:

10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.10 Cel ce este credincios in foarte putin si in mult este credincios; si cel ce e nedrept in foarte putin si in mult este nedrept.
(http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/luca/16/)

Fara nici o ... aciditate!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu