Despre ... dorinte

Citind pe anumite site-uri despre momentul important care se apropie, Ziua Nationala, am gasit o intrebare care, cel putin mie imi pare retorica: "ce doresti de 1 Decembrie ?" (cred ca mai potrivit ar fi ce-i doresti Tarii, nu?).
De ce? Pentru ca de peste un sfert de veac tot dorim ceva ce nu se implineste, indiferent daca am fost condusi de un neo..., un anti..., un vaporean sau de un profesor (nu are nici o legatura cu chestia aia, cand "Radio Erevan" raspunde) si de guverne care mai de care mai colorate si, mai mult sau mai putin tehnocrate. Cazul 2016 pare mai mult decat exemplificativ.

Tot asa, citind pe un site care pana mai ieri apara o guvernare de trista amintire, mi-a ramas in memorie o sintagma: "daca "acolo" (las doritorii sa caute) ar fi existat patrioti adevarati, Romania nu ar fi ajuns in aceasta situatie si stadiu" (am redat doar din memorie si-mi cer scuze pentru inadvertente). Cum nu mi-am propus, acum si aici, sa polemizez pe tema patriotismului, tema pe care am mai abordat-o si cu alta ocazie, ma opresc la dorinte, caci ele mi-au ramas impregnate in memorie, dorinte pentru Tara noastra aflata, iata, in fata a doua mari "spete", cel putin: sarbatorirea Zilei Nationale si alegerile. 

Si spun dorinte, pentru ca sunt mai multe concretizate in doua pasaje esentiale.

Primul, o poezie de maxima intensitate si traire pentru cine mai gandeste romaneste, este relevat de "Luceafarul poeziei romanesti", inegalabilul Mihai Eminescu, cel care a imortalizat dorintele intr-o superba poezie pe care o redau, prin copy-paste, chiar daca am postat-o si in anii anteriori, tot cu acelasi prilej si nu numai:

"Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge duşman fumegând, Şi deasupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surâzând, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Când cu lampa-i zboară lumea luminând, El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mândrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc!" (http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/doresc.php) Al doilea tine, paradoxal, de ceea ce, mai ales reprezentantilor puterilor separate ale statului, le place sa evidentieze cel mai mult, mai ales in fata camerelor la evenimente importante si, din pacate, sa se bata cu pumnul in piept ca reprezinta credinta noastra. Fara a si face ceva in aceasta directie. De aceea pasajul este, de fapt, o aducere aminte a ceva care se uita prea usor, pentru ca tine, probabil, de "bagajul de cunostinte" acumulate prin strainataturile care i-au deznationalizat (am zis bine?) indiferent cu cate doctorate si-au impodobit CV-ul. Il redau tot prin copy-paste, cu aceeasi rugaminte. "Un cântec de pelerinaj. Al lui Solomon. 1 Dacă nu zideşte Domnul o casă, degeaba trudesc cei ce o zidesc. Dacă nu străjuieşte Domnul o cetate, degeaba păzeşte străjerul. 2 Degeaba vă treziţi devreme şi vă culcaţi târziu, mâncând o pâine câştigată cu trudă. Preaiubitului Său însă El îi dă cu adevărat odihnă."  (http://ro.bibleserver.com/text/NTR/Psalmi127)  Nu-i asa ca sunt, cu adevarat, niste dorinte deosebite?

Din auzite si ... citite

Ascultand radioul care transmite doar muzica buna, romaneasca (sic!!!!) m-a surprins placut o butada pe care i-am impartasit-o "ficiorului mieu" care a si postat-o. Iat-o (redare din memorie):

"Doar Robinson Crusoe avea toate treburile terminate de ... Vineri".

Cum astazi este vineri, de fapt o vineri oarecare, m-am gandit ca acest citat merita evidentiat macar din doua motive.

Primul este ca, asa cum suntem noi obisnuiti, din pacate ne trebuie un Vineri, pentru a avea treburile terminate. Caci, traditional mioritic, ramanem tributari unei alte butade celebre:"Nu lasa pe maine, ce poti face astazi! Lasa pe poimaine, poate nu mai trebuie facut!". Si, in aceasta directie, cel mai bun exemplu este dat de cel putin doua din puterile separate ale statului unde se resimte serios lipsa lui. Vineri ! (atentie, nu a unei vineri, sintagma care duce spre alte ... repere).

Al doilea motiv l-am gasit in niste invataturi lasate posteritatii tocmai pentru A DA INVATATURA.
Si aici, pentru ca as intra in polemica daca as continua, ma rezum la a lasa, prin copy-paste, doar doua pasaje cu relevanta in "speta". Cine poate, intelege! 
Cine nu, sa caute ... un Vineri. Caci o vineri deja este pe sfarsite.

"Prolog: scopul şi tema cărţii

1 Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel, 

2 pentru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura, pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii, 

3 pentru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa, dreptatea, judecata şi nepărtinirea 

4  pentru a da prudenţă celui nesăbuit1, iar tânărului – cunoştinţă şi înţelepciune, 

5 pentru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea, iar cel cu discernământ să primească îndrumare 

6 pentru a înţelege un proverb sau o pildă, pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor. 

7 Frica de DOMNUL este începutul cunoaşterii, dar nebunii2 dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea." (http://ro.bibleserver.com/text/NTR/Proverbele1)

si

"Alte proverbe ale lui Solomon

1 Următoarele sunt nişte proverbe ale lui Solomon copiate de oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.

2 Este slava lui Dumnezeu să tăinuiască lucrurile, dar este gloria regelui să le cerceteze.

3 Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi gândul regelui sunt nepătrunse. 

4 Îndepărtează zgura din argint şi va ieşi material pentru argintar! 

5 Îndepărtează-l pe cel rău dinaintea regelui şi tronul lui va fi întărit prin dreptate! 

6 Nu te lăuda înaintea regelui şi nu cere un loc printre oamenii mari, 

7 căci este mai bine să ţi se spună: „Urcă aici!“, decât să fii umilit sub privirea unui nobil. Ceea ce ochii tăi au văzut 

8 să nu aduci1 în grabă la judecată! Altfel, ce vei face la urmă, când semenul tău te va face de ruşine? 

9 Apără-ţi cauza împotriva semenului tău, dar nu dezvălui secretul altuia, 

10 ca nu cumva cel ce îl aude să te facă de ruşine şi să ai o reputaţie proastă, care să nu se mai şteargă. 

11 Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint. 

12 Ca un cercel de aur şi ca un ornament de aur curat este mustrarea înţeleaptă pentru o ureche ascultătoare. 

13 Ca răcoarea zăpezii în timpul secerişului este un mesager credincios pentru cel ce-l trimite; el înviorează sufletul stăpânilor lui. 

14 Ca norii şi ca vântul fără ploaie este omul care se laudă cu darurile pe care nu le-a dat. 

15 Prin răbdare poate fi convins un conducător, şi o vorbă blândă poate zdrobi oase. 

16 Dacă găseşti miere, mănâncă doar cât îţi trebuie, ca să nu te dezguşti de ea şi să o vomiţi. 

17 Vizitează-l rar pe semenul tău, ca să nu se plictisească de tine şi să te urască. 

18 Ca un ciomag, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită este omul care depune mărturie falsă împotriva semenului său. 

19 Ca un dinte stricat şi ca un picior olog este încrederea într-un om necredincios în ziua necazului. 

20 Ca unul care se dezbracă într-o zi rece şi ca oţetul turnat pe silitră este cel ce cântă cântări unei inimi în nenorocire. 

21 Dacă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare, iar dacă-i este sete, dă-i să bea, 

22 căci făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui, iar DOMNUL îţi va răsplăti.

23 După cum vântul de la nord aduce ploaie, tot astfel şi limba defăimătoare aduce priviri furioase. 

24 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare! 

25 Ca apa rece pentru sufletul obosit este vestea bună venită dintr-o ţară îndepărtată. 

26 Ca un izvor noroios şi ca o fântână tulbure este omul drept care se pleacă înaintea celui rău. 

27 Aşa cum nu este bine să mănânci prea multă miere, tot astfel nu este demn nici să-ţi cauţi propria-ţi slavă. 

28 Ca o cetate ale cărei ziduri sunt dărâmate este omul lipsit de stăpânire de sine. "(http://ro.bibleserver.com/text/NTR/Proverbele25)

Weekend cat mai linistit si linistitor si nu doar la citit!

Gand la o replica ... TULBURATOARE

Fara alte comentarii dar urmare a zburdalniciei ochilor prin paginile online (unele de o importanta si gravitate care chiar merita aduse in prim-plan si, de aceea cred ca se potrivesc gandului) am gasit o replica ... de colectie (pacat ca nu am gasit-o si intre cele lasate drept exemplu, 10 ... 100 sau mai multe).
De fapt, gandul la aceasta replica este mai vechi dar abia astazi am reusit sa ma opresc la secventa in sine din film, negasind-o in alta parte pe net (sau poate nu am cautat eu bine).

Nu polemizez si nici nu vreau sa las vreo interpretare carcotasilor. Nu fac nici un fel de propaganda. Este doar replica unui actor de Oscar dupa un scenariu nominalizat la Oscar. Si o postez in atentia tuturor celor spre care "speta" face (sau ar trebui sa faca) trimitrere. Cu sau fara doctorate, grade, functii, pile, cunostinte si relatii. 

Si DA, DACA IUBESC LEGEA!

Iat-o:

Intrebat ce iubeste in lege, Andrew Beckett i-a raspuns avocatului sau:

"Iubesc multe din lege, dar cel mai mult FAPTUL CA DIN CAND IN CAND, NU FOARTE DES, DAR CATEODATA AI OCAZIA SA AJUTI SA SE FACA DREPTATE." 

Relevanta replica in timpuri ca acestea si tulburatoare. Mai ales daca ai ocazia sa ajuti sa se faca dreptate. 

Doar ca nu cateodata ci mereu. 

Dar asta este mult mai tulburator. Nu?

Atentie la ... NEATENTIE

Stiu ca mi-am propus sa nu mai polemizez pe probleme de politica, in general si externa, in special. Si asta incerc sa fac.

Insa, pentru ca apar atatea si atatea "chichite" care ne scapa, de cele mai multe ori, nici astazi nu m-am putut feri de "ispita" pe care mi-o ofera media. Dar m-am oprit la ea nu pentru a polemiza ci pentru a trage un semnal de alarma: atentie la ... NEATENTIE!!!!!!!!!!!!!!!!!

Caci, intr-o anume publicatie online, a aparut un material care, cel putin mie mi-a dat foarte mult de gandit. Vizavi de DEMOCRATIA OCCIDENTALA si de ... restul lumii. Redau, prin copy-paste, doar o frantura de fraza din acesta si sursa. Asa, de orientare. De restul ar trebui sa se ocupe cei platiti pentru stoparea ... distrugerii. Daca nu e si acesta, materialul, o alta modalitate de manipulare si dezinformare.

Deci ... ATENTIE LA NEATENTIE (pentru lamurire trebuie citit materialul!) si la cine sunt ... sforile (cine-i adevaratul papusar, adica).

"Astăzi știm că războiul din Iugoslavia a fost o făcătură occidentală..." (http://www.cunoastelumea.ro/e-dispus-george-soros-sa-finanteze-desprinderea-transilvaniei-de-romania-sa-nu-uitam-ca-i-a-finantat-cu-5-milioane-de-dolari-pe-musulmanii-bosniaci-impotriva-sarbilor/) 

Pentru mine ramane important cu totul altceva, cu trimitere tot la atentie la ... neatentie:

"11 Chiar şi un copil se face cunoscut prin faptele lui, dacă purtarea lui este curată şi dreaptă."

(http://ro.bibleserver.com/text/NTR/Proverbele20)

D'ale ... mioriticului

Mi-au supus atentiei, astazi, mai multe postari despre ... oameni si oameni.

Pana de curand era in voga o campanie acerba anti-Putin. Acum, putin cate putin, s-a declansat o alta campanie care incita, anti-Soros. 
Gandindu-ma la aceste pendulari de manipulare, influenta si dezinformare ma intreb: nu cumva, tragic dar repetitiv, reactualizam marea tragedie nationala care urmeaza "schimbarii jugului"? 

Dar, de fapt, nu asta este problema care ma framanta. Caci, paradoxal, "schimbarea jugului de lemn, turcesc cu jugul de fier, austriac" a avut un impact major pentru romanii de dincolo de Carpati (iar ca unul care a "trecut" si pe acolo, pot afirma ca deosebirile sunt esentiale).
Pe mina ma framanta omul si oamenii care implementeaza sau ajuta la implementarea acestei schimbari.

Gasii, intr-o postare pe un anume blog, cateva referinte demne de atentia unei institutii constituite tocmai pentru prevenirea unor asemenea acte, de tradare adica, cu date pe care eu nu le pot verifica, dar "ea" ( ele, institutiile) da. Si-mi aduc aminte de niste publicatii pe care eu nu le prea rasfoiam, dar care erau pline de dezvaluiri si date concrete care, din pacate, au ramas doar subiect de presa (sau poate nu, daca-mi amintesc cum s-au folosit, unele, la un antidemocratic santaj politic).

Meditand la speta in sine si la personajul aflat in prim-planul dezvaluirilor, mi-am amintit cat de usor de manipulat am fost noi romanii, mai ales pentru ca ne-am raportat permanent la o anume stare evidentiata intr-o comedie veche, dar de mare actualitate:

"Farfuridi (grav): Ne ducem, dar gândeşte-te stimabile, că suntem membrii aceluiaşi partid... Cum ziceam adineaori amicului Brânzovenescu: trădare să fie(cu oarecare emoţie) dacă o cer interesele partidului, dar s-o ştim şi noi... De aceea eu totdeauna am repetat cu străbunii noştri, cu Mihai Bravul şi Ştefan cel Mare: iubesc trădarea (cu intenţie), dar urăsc pe trădători... (schimbând tonul, cu dezinvoltură.)"

(replici celebre din piesa de teatru O scrisoare pierdută, scenariu de Ion Luca Caragiale - http://subiecte.citatepedia.ro/despre_tradare)

Ajuns aici nu pot ignora o marturisire-crez, zic eu, poate nu la fel de veche dar la fel de actuala si de importanta pentru lideri, in general si pentru cei MIORITICI in special:

"În politică este necesar fie să îţi trădezi ţara, fie electoratul. Prefer să-mi trădez electoratul."

(citat clasic din Charles de Gaulle - http://subiecte.citatepedia.ro/despre_tradare)

Ca electoratul a fost si este tradat, nu mai este nici un secret in democratia noastra originala. De peste un sfert de veac se intampla asa, si nu intereseaza pe nimeni, nici macar electoratul.

Ca TARA a fost si este tradata, e alta problema. Care problema nu mai tine nici de Caragiale, nici de de Gaulle, nici de americani, rusi sau oricare alta natie ci de noi, romanii. 

Meditand la acest subiect, am gasit niste versuri. Paradoxal, de manea:

"Nu merita tradatorii sa ii consideri frati

Ca doar in perversitate sunt calificati
Prietenii de langa tine au un gand ascuns
La fel cum Avea si Iuda pentru Isus

Ce alegerea gresita, nu uit pana la moarte
Pe omul fratele cu Iuda l-am tinut aproape
Nu am putut sa cred ce vorbe i-au iesit pe gura
Mai bine imi datea o palma si o injuratura

Nu merita tradatorii sa ii consideri frati
Ca doar in perversitate sunt calificati
Prietenii de langa tine au un gand ascuns
La fel cum Avea si Iuda pentru Isus

Pentru cine am avut suflet nu uit pana mor
S-ar fi bucurat sa vada ca ma fac dator
A facut atatea scheme sa traga pe mine
In loc sa tine aproape la rau si la bine.
(http://www.versuri.us/mihaita-piticu-tradatorii-versuri)

Dar mai are importanta din ce registru provine astentionarea? Sau daca suntem sau nu "frati"?

Of, "Miorita laie .........."

Gand fara multe comentarii la ... un cantec

Astazi, mai putine cuvinte. Doar ceva culoare.
Cuvintele cantecului pe care-l postez spre meditare spun mai mult decat orice. Si chiar daca, aparent, pare a vorbi despre dragoste, vorbeste de mult mai multe aspecte ale vietii de toate zilele, inclusiv ale democratiei (sau democratiilor?). Si ... de suflet!

Iata-l:

"Se întinde-un colţ de soare peste gara mare din Madrid
Privesc absent la trenuri şi îmi amintesc de noi
Cum ai putut distruge
Dragostea noastră de-atâţia ani? 
Te-ai măritat c-un sponsor
Speriată după bani! 

Îmi caut un suflet nou
Pe-al meu mi l-ai spart în mii de cioburi
Îmi caut un suflet nou
Poate-am să-l găsesc prin alte locuri
Îmi caut un suflet nou
Îmi caut un suflet nou

Se prinde un pic de ploaie de aeroportul din Berlin
Ţin diploma în geantă şi emoţiile în piept
Acasă n-am de muncă
Printre copii de tată n-am loc
Ei îşi împart ciolanul:
"Zerouri" cu noroc... 

Îmi caut un suflet nou
Pe-al meu mi l-au spart în mii de cioburi
Îmi caut un suflet nou
Poate-am să-l găsesc prin alte locuri

Sunt 20 de ani de când am pus piciorul în New York
Visam o libertate cum vedeam la cinema
Dar bine-ai venit în junglă
Aprigă e goana după bani 
Ei ţin loc de familie
De prieteni şi duşmani

Îmi caut un suflet nou
Nu cred c-o să mai rezist afară
Îmi caut un suflet nou
Poate-am să-l găsesc la mine în ţară
Îmi caut un suflet nou
Îmi caut un suflet nou!"

Succes in ... meditare!

Despre ... ceva incitant

Am avut, astazi, posibilitatea sa navighez mai mult. Nu doar pentru ca mi-a placut si-mi place Rod Stewart si al sau "I am Sailing" ci pentru ca, duminica fiind, am avut mai mult timp pentru citit. Dar cum nu mi-am propus sa recenzez cele citite, voi trece la subiect. Si la esenta.

Am vazut in majoritatea paginilor o anume stare de frica. De necunoscut, de situatii, de oameni. Cum nici la acestea nu mi-am propus sa ma opresc, voi trece la ceea ce mi-a dat de gandit si anume la un TEST. 

Gasit in Cartea Cartilor, se pare ca suntem chemati sa-l trecem cu totii in acest secol si mileniu in care altele sunt tendintele si, din pacate, valorile.

Gandindu-ma la acea stare la care faceam referire care, de altfel, ne este comuna tuturor, nu m-am putut abtine sa nu meditez asupra unui indemn-test pe care vreau sa-l las spre meditatie, ca tot a fost duminica si, in afara treburilor lumesti care ne acapareaza ar trebui sa ne preocupam si de cele sufletesti, poate chiar mai mult decat credem noi. Caci, in context, CINEVA despre care am tot amintit pe blogul meu, ne invata de cateva mii de ani:

"28. Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si sufletul si trupul in gheena."

(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/matei/10/28)

In atari conditii, nu vreau sa intind prea mult gandurile mele ci sa redau pasajul-test la care am meditat, voi medita si, de ce nu, incerc sa-l trec, impreuna cu ai mei, cu ajutorul LUI:

"17. Caci, chiar daca smochinul nu va inflori, vita nu va da niciun rod, rodul maslinului va lipsi, si campiile nu vor da hrana, oile vor pieri din staule, si nu vor mai fi boi in grajduri,
18. eu tot ma voi bucura in Domnul, ma voi bucura in Dumnezeul mantuirii mele!
19. Domnul Dumnezeu este taria mea; El imi face picioarele ca ale cerbilor si ma face sa merg pe inaltimile mele."

(http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/habacuc/3/)

Nu-i asa ca-i ... un text incitant?

Despre ... informatii

Nu, nu despre servicii mi-am propus sa las, acum si aici, cateva ganduri. Poate cu alta ocazie despre ele.

Astazi, dupa ce am trecut in revista cam tot ce s-a putut scrie pro si contra rezultatului "Bataliei pentru America" mi-am dat seama cum, de altfel, cred ca majoritatea si-a putut da seama, ca miza alegerilor de peste ocean a fost si ramane mult mai mare decat ne-am putut inchipui noi, simplii cetateni. Iar concluzia mea, care se raporteaza la un mesaj distribuit dar nu postat aici, este ca inclusiv vectorii de opinie din media, de oprice fel, au cazut si cad intr-o plasa mult prea perfida si periculoasa, nerecunoscand un adevar profund.
Acest adevar tine doar de ceea ce se dorete a se apara.

Pozitia mea, pe care vreau sa o las si copiilor si nepotilor mei este ca sunt DOAR DE PARTEA ADEVARULUI care, depasindu-ma pentru ca sunt un simplu om, poate fi regsit in materialul la care faceam referire si pe care-l redau, acum prin copy-paste:

"Daniel Brânzei – Nu este treaba mea să-l susțin pe Donald Trump. Treaba mea este să fac tot ce pot ca să o împiedic pe doamna Clinton, împreună cu tot ceea ce reprezintă ea, pentru avansarea planului lui Antichrist pe planetă. Toți membrii elitelor, care sunt antichriști în atitudinea lor față de Dumnezeu și de Christos, au fost frânați prin această înfrângere

Prima impresie: Mulțumim lui Dumnezeu
Nu este treaba mea să-l susțin pe Donald Trump. Este treaba mea să fac tot ce pot ca să o împiedic pe doamna Clinton, împreună cu tot ceea ce reprezintă ea, pentru avansarea planului lui Antichrist pe planetă. Toți membrii elitelor, care sunt antichriști în atitudinea lor față de Dumnezeu și de Christos, au fost frânați prin această înfrângere.
M-am grăbit să citesc presa europeană și am aflat că ambasadorul francez a declarat: ,,După Brexit, această alegere a lui Tump. Privim cum lumea se prăbușește înaintea ochilor noștri“. Care lume? Lumea planurilor lor demonice. Podesta, marele preot în cultul morții, a apărut în locul doamnei isterice și a spus cuvinte absolut fără rost. Sunt bezmetici, sunt turbați, dar nu vă așteptați să renunțe la planurile lor întunecate. Bătălia continuă. Schimbarea de ton și de titluri din presa engleză și germanp mi-a amintit de succesiune de titluri după evadarea lui napoleon: ,,Tiranul a fugit!“, ,,Nebunul se apropie de Franța“, … ,,Împăratul a reintrat în capitala care-l aștepta nerăbdătoare“ …
Un comentator spunea că numărul mare de evanghelici a avut un rol important. Și numărul, completez eu, și rugăciunile împreună cu postul lor. Masele populare ,,inculte“ au refuzat direcția pe care le ducea ,,elita păstorilor lumii“. Până și francezii de rând și-au dat seama de aceasta:
Împotriva doamne Hillary și a elitelor mondiale am fi votat și pentru o coadă de mătură!

Am crezul în această victorie? Bineînțeles că nu, dar m-am rugat pentru ea. Am avut același gând ca liderii creștini din America: ne-am rugat ca Dumnezeu să mai amâne deznodământul final pentru ca mai mulți oameni să poată veni la pocăință.
Nu știu ce va face Trump. Sunt fericit că am scăpat de ceea ce avea de gând să facă doamna Clinton. Dumnezeu a mai dat lumii o șansă. Fie ca mulți să o folosească.
John MacArthur a spus: ,,Nu vă faceți iluzi. Lumea este deja condamnată și nu o va sfârși bine. Cei entuziasmați de politică sunt afalimentari. Lumea este un Titanic care se scufundă. iar ei rearanjează scaunele pe punte. Noi … Noi le oferim pasagerilor barca de salvare“.
S-o facem cu râvnă. www.barzilaiendan.com

(http://newsnetcrestin.blogspot.ro/2016/11/daniel-branzei-nu-este-treaba-mea-sa-l.html)

Am postat acest gand dupa ce am citit pe unul din blogurile pe care le urmaresc un interviu cu un reputat jurnalist american care priveste, asa inteleg, rezultatul ca ceva apocaliptic.

Dar cum nu vreau sa intru in polemici mi-am propus doar sa punctez cateva aspecte care privesc, de asta data, politicul mioritic care seamana, cel putin acum, cu scena politica a lumii libere. Din informatii media.

S-a facut mare tam-tam la alegerile din 2014 pe candidatul pe care eu, asa cum am mai spus, nu l-am votat. Acest candidat, sustinut si elogiat de marea majoritate este acum criticat si pus la zid pentru ca, asa cum a spus, nu a vrut sa fie un presedinte jucator. Iar pentru aceasta pozitionare l-am apreciat. Nu pot sa nu-i critic cealalta pozitie, total opusa asteptarilor cu care l-au votat unii dintre cei care acum ii transmit mesaje, dupa care credinta crestina, ca protestant luteran, are vreo legatura cu alta familie decat cea traditionala. Conform informatiilor care controleaza.

Ca suntem manipulati total, este o alta modalitate prin care informatiile ne controleaza. Iar manipularea, din pacate a inceput imediat dupa acel decembrie insangerat, amintire aproape stearsa daca nu ar pluti, ca o anume sabie, tulburatoarea amenintare a redeschiderii unor dosare. Si ma intreb, asa ca simplu cetatean, chiar se doreste aflarea adevarului?

Caci daca se doreste cu adevarat acest lucru, ar trebui sa se rezolve multe din cele ramase nerezolvate cum ar fi, in afara revenirii la o normalitate distrusa cu tancurile, doar intre altele, distrugerea economiei, vanzarea bogatiilor subsolului si a unor active care ne pozitionau pe o anumita scara in lume, indatorarea financiara fara nici un suport si baza reala samd.

Cum multe ar fi altele informatii care-mi certifica directia gresita A LUMII, nu a unuii stat, nu pot observa, asa cum am mai spus si tot din informatii, ca lumea, vectorii de opinie si de imagine sunt mai inclinati spre ... SEMNUL OMULUI decat spre ceea ce, real are valoare (indiferent de cate premii poate castiga un scriitor sau artist in apararea acestor drepturi). 

Caci, trecand peste acest semnificativ element al relationarii umane concentrat intr-o fraza acum aproape desconsiderata "Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Prorocii." (Mat.7:12), o altfel de informatie ar trebui antamata si avuta in atentie (daca nu chiar mai mult) de cei care se gandesc la adevaratul sens al omenirii si devenirii umane, chiar daca nu au studii si doctorate in teologie:

"1. Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele.

2. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie,
3. fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine,
4. vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu;
5. avand doar o forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea."(2Tim.3:1) (http://www.ebible.ro/)

Eu, sincer, la o astfel de informatie ma gandesc si meditez, nu la ce va pati lumea daca presedintele ales al Americii  va...avea pe mana o anume valiza sau va face anume greseli fatale omenirii. 

Caci sunt sigur ca CEL care a ingaduit alegerea lui a facut-o cu un alt scop decat cel al distrugerii. 

Si, ca incheiere, las o alta informatie relevanta, in perfecta conconanta cu toate pasajele lasate prin copy-paste: "CE TI-E SCRIS, IN "DOSARUL DE CADRE" TI-E PUS!".

Gand cu ... STATE

Si s-a produs surpriza!

Nu, nu ma pot angaja in analize. Nici in a face, acum si aici, elogii. Pe Facebook si Google+ am dat o distributie la un material foarte interesant transmis de un roman din America. Cu multa greutate (atat a distinsului domn pe care nu am avut onoarea sa-l cunosc personal cat si a materialului).
Nu-mi pot aroga nici apartenenta la grupul invingatorilor. Nu pentru ca am stat in expectativa (cineva stie optiunea mea inainte de anuntarea rezultatelor).

In schimb imi pot prezenta, public, pozitia fata de ceea ce se confirma, inca odata, ca sunt Statele Unite ale Americii: TARA TUTUROR POSIBILITATILOR.

Putine lucruri pareau ca se mai pot schimba dupa victoria-esec a BREXIT-ului.
Iar "Batalia pentru America" nu parea sa iasa din tiparele "infuziei" de democratie cu care ne-a obisnuit "Unchiul Sam". Dar, ca si la BREXIT, nu s-a luat in calcul factorul OM. Iar "alea" care fusesera deja aruncate, adica zarurile, au dat un cu tot alt rezultat decat cel pe care s-a pariat mai in toata lumea. Si uite asa, paradoxul a facut ca dupa un presedinte fost actor (e drept, cu state vechi in politica, ca guvernator), astazi s-a demonstrat ca nu mai este valabila butada "tatucului" "nu conteaza cine voteaza, conteaza cine numara voturile". Iar America a devenit tara tuturor posibilitatilor (asa cum spuneam, nu sunt eu indreptatit sa fac analize).

De ce spun "a revenit"?
Pentru ca, mai in gluma, mai in serios se spunea despre "eterna si fascinanta Romanie (atentie, doar DPDV politic) ca e asa. 
Si ma gandesc, cu tristete acum, cum ar fi fost ca atunci, la primele alegeri libere, sa se voteze cu candidatul RATIU? Sau cum ar fi fost ca celui care a fost de doua ori presedinte, ca asa a fost, sa i se interzica participarea a treia oara? Sau, conform actualitatii, atunci cand s-a ales din doua rele, raul cel mai mic (in 2000) sa se fi incercat si varianta Vadim? Ca tot eram, politic, o democratie originala.

Nu ma uit in jur, ci doar la scena politica mioritica.
Cutremur pe toate planurile caci, nu-i asa, nimeni nu se astepta ca "prostimea" (sa ma ierte americanii de rand) sa strice jocurile democratiei.
Se prea poate, insa, ca ei, americanii care au reusit sa schimbe "regia democratiei" sa fi stiut ca, desi democrati, "EI" nu au uitat ca "DEMOCRATIA ESTE SUS, iar jos este ... ruperea".
Si cred ca s-au saturat de sloganuri.

Nu stiu ce va urma si nici nu vreau sa intru in polemica pe aceasta tema.
Mesajul pastorului DANIEL BRANZEI, despre care vorbeam la inceput, este perfect pentru "speta" alegerilor din State.
Cu gandul la acest mesaj si cu ceea ce mi-a ramas in memorie a insemna SA RAMAI OM (vezi poemul "Daca", in traducerea regretatului profesor Pruteanu pe care-l am in descrierea profilului de pe blog) nu pot spune decat ceea ce, intr-o comedie "dedicata" cineva spunea mai mult decat plastic:
"DUMNEZEU SA BINECUVANTEZE AMERICA SI ORICE STAT DIN ACEASTA LUME MINUNATA!" 

PS: imi cer scuze pentru inadvertente. Undeva am scris "a devenit" si in alta parte A REVENIT. Luati de baza aceasta ultima varianta. Laptopul ma lasa si, momentan, nu am solutie de inlocuire. Multumesc pentru intelegere, inclusiv daca apar si alte greseli!

Doua, pentru timpurile de acum

"A depășit recent 5 decenii de existență, însă a trăit cât alții în 7 vieți. Cu toate acestea, starul american este OM înainte de toate, reușind să rămână cu picioarele pe pământ.

Viața i-a dat câteva lecții dure lui Keanu Reeves. Și-a pierdut copilul, iubita și prietenul cel mai bun într-un timp foarte scurt.
Este văzut zâmbind foarte rar, dar acest lucru nu-l împiedică să aducă fericire în viețile celor din jur, prin gesturile extraordinare pe care le face în fiecare zi.
Printr-o mărturie inspirațională, actorul readuce în discuție valorile pe care mulți le-au uitat de multă vreme: „Eu nu pot face parte dintr-o lume în care bărbații își îmbracă soțiile ca pe niște femei ușuratice, ajutându-le să puna în evidență lucrurile care ar trebui prețuite. O lume în care nu mai există conceptele de onoare și demnitate și ai încredere în oameni doar atunci când spun «Promit!»…
O lume în care femeile nu își mai doresc copii, iar bărbații nu își mai doresc o familie… În care fraierii se cred superiori, se consideră importanți stând la volanul unor mașini care aparțin părinților lor și oricine are un pic de influență încearcă să îți demonstreze că ești un nimeni… O lume în care oamenii sunt ipocriți și se cred religioși, însă în timp ce pretind credința în Dumnezeu, stau cu o sticlă de alcool în mână, iar apoi râd de prima persoană care le vine în minte.
Nu mai pot trăi în această lume în care conceptul geloziei este rușinos, iar modestia este văzută ca un dezavantaj, în care oamenii au uitat să fie sensibili și nu mai știu ce înseamnă iubire, căutând doar cea mai simplă opțiune pentru ei… O lume în care oamenii ajung să arunce toți banii pentru a își repara mașina la prima zgârietură, în care nu se economisește niciun ban, în care timpul nu mai contează. O lume în care tinerii cheltuie banii părinților pe băutură, pe cluburile de noapte… iar fetele se îndrăgostesc de acești fraieri. Cei care aleg o cale diferită (dreaptă) sunt văzuși imediat ca niște înapoiați și despoți.
Aleg calea mea! Îmi pare rău că nu am găsit aceeași înțelegere în oamenii pe care i-am iubit cel mai mult. ÎNTREAGA MEA VIAȚĂ VOI FI ÎNDRĂGOSTIT DE IUBIRE. Respir pentru iubire.”"(http://loon.ro/keanu-reeves-marturie-cutremuratoare-nu-mai-pot-aceasta-lume-aleg-calea-mea-2/)

Desi am postat-o si pe Facebook, aceasta marturisire merita, dupa parerea mea, promovata mai mult. Din cel putin doua motive.

Primul, tine de ceea ce spuneam si anterior si poate fi definit ca "nebunia credintei".

Aici se pot crea valuri, daca nu tsunami de polemici pro si contra. De aceea nu vreau sa comentez decat tot cu ceva gasit pe Facebook unde, la fel de inspirat, cinava a postat:

(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1887734178121867&set=a.1830589420503010.1073741965.100006559080017&type=3&theater)

Al doilea motiv, dar nu ultimul, priveste o realitate interna pe care o traim de vreo 27 de ani si se numeste democratia originala romaneasca. In care, abia acum si sper sa tina pana la final, cineva a inceput derularea ghemului. E drept ca sunt foarte multe noduri si incurcaturi de plase care se vor impotrivi dar, cu aceeasi credinta nebuna, sper ca intr-un final sa se afle adevarul despre DECEMBRIE 1989. Caci, asa cum am mai spus, cred ca raul de aici ni se trage (si nu vreau sa polemizez in legatura cu "greaua mostenire" sau "traditia"), de la modul in care am construit pe ... mucegaiuri si gunoi-noroi (pentru a ma exprima condescendent).

De aceea subscriu la marturia inspirata si cutrenuratoare a celebrului actor care, alaturi de multi altii ne arata ca mergem intr-o directie gresita si ma gandesc cat de mult, totusi, mai avem de invatat de la democratiile adevarate. In bine, bineinteles.

Cat despre mine, am ales si eu o cale, cu multi ani in urma.

Unii m-au criticat, altii m-au blamat, unii fosti colegi m-au "ajutat" spre a nu reusi, iar dintre cei care mi-au "acordat credit", multi m-au suspectat a fi "acoperit". 

Eu am urmat-o, chiar daca uneori am si gresit, incredintat ca , indiferent ce s-ar intampla ea, CALEA, ADEVARUL SI VIATA  ramane esenta noastra, a umanitatii. Care, interesant sau nu, se regaseste chiar si in ultima parte a marturisirii. Caci, cu adevarat, DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E!!!!!!!!!!!!!!!

Folositi-va imaginatia meditand la fotografia postata si veti intelege! 

Ce mai conteaza?????????????????

Citeam astazi, pe unul din site-uri, modul in care a fost "transata" soarta Romaniei inca inainte de 1944 si cum, ulterior "lumea libera" s-a tinut de cuvant, oferindu-i "tatucului Stalin" tamponul de siguranta care cuprindea si spatiul acesta minunat pe care, dupa zeci de ani tot ea, lumea libera (?) il blameaza si-l desonsidera pentru ca, vezi Doamne, nu s-a debarasat de comunism. Si ma intreb, ce mai conteaza acum, dupa atatia ani ca am fost lasati in gura lupului (care lup ne-a haicuit si ne-a rupt ca tara, in complicitatea cu cel care urma sa-i fie cel mai aprig dusman)?

Pe un alt plan ma intreb ce mai conteaza daca, importand tot ce este mai prost, odios si distrugator, din aceeasi lume libera, ajungem sa vedem, consternati cum tinerii isi bat joc de batrani, parintii isi distrug copiii iar acestia nu mai au nici un fel de tinta pentru ca, nu-i asa, nu da bine la democratie.

Pa facebook am vazut un filmulet cu o familie de ratoni care ... de fapt l-am si promovat.

Si asa ajung la subiect: mai conteaza ... familia???

Nu am facut, pana acum nici un pas in a intra in polemica ... familiei.
Dar m-a directionat spre aceasta un comentariu, sau o anume pozitionare pe care un realizator radio a avut-o vis-a-vis de o intiativa politica.Si dupa cum mi-am propus, nu mai vreau sa dau tenta politica postarilor mele. Are cine sa se implice in acest joc cu masca si fara masca.
Ma intereseaza doar o anume pozitie pe care respectivul vector de imagine a proiectat-o la postul respectiv si care tine de o impartialitate SOCANTA: nici pro nici contra pentru familia normala versus "familia" mileniului trei.

Ca o paranteza, trebuie sa precizez ca in perioada in care am lucrat in ONG-uri (intre care si colaborari cu cele "sorosiste", fara a fi unul dintre slujitorii lui) am avut contacte de serviciu inclusiv cu organizatii de tipul ACEPT samd.
Nu am desconsiderat niciodata optiunile dar acum, din pacate sunt oripilat.

Sa ma explic.
Incerc sa dau nepotilor mei o educatie cat mai corecta, in care familia se afla pe planul principal caci, nu-i asa, CEI SAPTE ANI DE ACASA inca primeaza. Ori familia, asa cum o concep ei intr-o lume aza-zis democrata, dar total anormala, pare a deveni cu totul altceva in afara MAMEI si TATALUI.
Cum sa-i explic eu nepotului de 10 ani ca, peste cativa ani, este liber sa se casatoreasca si cu un el? Sau nepoatelor, ca vor putea avea copii din relatia cu ... ele? Dar de unde vor proveni copiii? Nu cumva din ... eprubete? Si cine-i va ... proiecta?

Nu, nu sunt un fanatic religios, cu toate ca, in anumite probleme pot fi acuzat ca sunt, dar aceste aberatii "democratice" mi se par mai mult decat absurde in conditiile in care sunt vehiculate de oameni care, pana mai ieri, pareau a fi "cu scaun la cap". Dar asa-i cand te loveste democratia si libertatea prost intelease.
Pai daca asa s-a ajuns cu drepturile omului, ce alte "extraordinare" drepturi se vor mai nascoci? Nu cumva dreptul la ... moarte? Caci dupa cum mergem, ca societate umana, se va ajunge cu siguranta la dreptul la anarhie. Iar de aici la autodistrugere nu mai este decat un pas.

Ce-i pot explica eu unui copil care nu vrea sa se culce inainte de a spune rugaciunea "TATAL NOSTRU"? Ca nu e bine, din cauza de ... drepturile omului?

Dar, oameni buni, pana la urma care si ce sunt drepturile omului?
Spatiul public este plin de documente, manuale si materiale de tot felul din care mi-am permis sa extrag doar o fraza pe care o redau, prin copy-paste, fireste:

„Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţa şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.”

— Articolul 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului al Naţiunilor Unite

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_omului)

Iar spiritul acestei fraternitati ar trebui sa se regaseasca, corect, cel putin in spatiul unei Uniuni care are ca imn tocmai o astfel de trimitere:

"Freude, schöner Götterfunken,

Tochter aus Elisium,

Wir betreten feuertrunken.

Himmlische, dein Heiligtum!

Deine Zauber binden wieder

Was die Mode streng geteilt;

Alle Menschen werden Brüder

Wo dein sanfter Flügel weilt."

care tradus, spune:

"Slavă ţie, stea curată

Voie bună pe pământ

Astăzi te simţim aproape

Sol din Rai cu soare sfânt.

Vraja ta aduce iară

Pe popor lângă popor

Toţi pe lume fraţi noi suntem

Când apari uşor în zbor."

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Oda_bucuriei)

Mai conteaza despre ce stea este vorba atunci cand ascultam acest imn?

Si, inca, mai conteaza oare ca poate exista (eu sunt sigur ca EXISTA) si CINEVA cu drepturi mai mari decat cele discutate?

Despre ceva linistitor

Ce liniste gasesc in snooker. Iar "regalul chinezesc", de care avem parte in aceasta perioada, nu poate produce altceva. Chiar daca infrangerile se pot incadra la categoria "antologie".

De aceea nici nu mai acord atentie mizeriei politice, indiferent daca ea este ascunsa "supt" presul autohton sau extern (vezi stirile care ne macina "creierele" pentru ca trebuie sa fim racordati la realitate - oare-care?). Iar ultimele demascari, caci altfel nu le pot numi, nu fac decat sa-mi confirme cat de "spalati la creiere" suntem inca noi, oamenii mileniului trei, indiferent de locatia in care ne ducem existenta vremelnica pe acest Pamant. Caci asta este adevarul: suntem MANIPULATI, atat ca spectatori cat si ca protagonisti in jocul grotesc CU MASCA SI FARA MASCA. Regizat de oricine se vrea a fi dumnezeul acestui veac.

Insa, linistitor sau nu, am gasit si niste versuri (inscrise in memoria unui celebru artist indragit) care vin, parca, sa-mi completeze linistea. Le-am modificat, usor si sper sa nu supar pe nimeni. Mai ales daca se intelege ce importanta ar fi LINISTEA RESPECTIVA:

 "Gheorghe Dinica versuri In Memoriam Gheorghe Dinica

Noaptea m-a prins iar beat de-acelaşi jar
Şi dacă
Vreau să aprind o stea cu inima mea
Ce dacă
Ca un lăutar, bântui hoinar murmurări de dor
Şi îmi beau şi eu paharul meu de fericire
Simt că noaptea e în balans şi-o invit la dans
Ce dacă
Râde un trecător că încerc să zbor
Şi dacă
Doar un singur gând m-a îmbătat
Ce bine ar fi, ce bine ar fi…
Lumea ar fi a mea, DOAMNE ce nu aş da
Dacă TE-AM iubi…

Noaptea e în balans şi-o invit la dans
Ce dacă
Râde un trecător că încerc să zbor
Şi dacă
Doar un singur gând m-a îmbătat
Ce bine ar fi, ce bine ar fi
Lumea ar fi a mea, DOAMNE ce nu aş da
Dacă TE-AM iubì"
Sursa: http://www.versuri.us/gheorghe-dinica-si-daca-versuri/