Pe un alt plan ma intreb ce mai conteaza daca, importand tot ce este mai prost, odios si distrugator, din aceeasi lume libera, ajungem sa vedem, consternati cum tinerii isi bat joc de batrani, parintii isi distrug copiii iar acestia nu mai au nici un fel de tinta pentru ca, nu-i asa, nu da bine la democratie.
Pa facebook am vazut un filmulet cu o familie de ratoni care ... de fapt l-am si promovat.
Si asa ajung la subiect: mai conteaza ... familia???
Nu am facut, pana acum nici un pas in a intra in polemica ... familiei.
Dar m-a directionat spre aceasta un comentariu, sau o anume pozitionare pe care un realizator radio a avut-o vis-a-vis de o intiativa politica.Si dupa cum mi-am propus, nu mai vreau sa dau tenta politica postarilor mele. Are cine sa se implice in acest joc cu masca si fara masca.
Ma intereseaza doar o anume pozitie pe care respectivul vector de imagine a proiectat-o la postul respectiv si care tine de o impartialitate SOCANTA: nici pro nici contra pentru familia normala versus "familia" mileniului trei.
Ca o paranteza, trebuie sa precizez ca in perioada in care am lucrat in ONG-uri (intre care si colaborari cu cele "sorosiste", fara a fi unul dintre slujitorii lui) am avut contacte de serviciu inclusiv cu organizatii de tipul ACEPT samd.
Nu am desconsiderat niciodata optiunile dar acum, din pacate sunt oripilat.
Sa ma explic.
Incerc sa dau nepotilor mei o educatie cat mai corecta, in care familia se afla pe planul principal caci, nu-i asa, CEI SAPTE ANI DE ACASA inca primeaza. Ori familia, asa cum o concep ei intr-o lume aza-zis democrata, dar total anormala, pare a deveni cu totul altceva in afara MAMEI si TATALUI.
Cum sa-i explic eu nepotului de 10 ani ca, peste cativa ani, este liber sa se casatoreasca si cu un el? Sau nepoatelor, ca vor putea avea copii din relatia cu ... ele? Dar de unde vor proveni copiii? Nu cumva din ... eprubete? Si cine-i va ... proiecta?
Nu, nu sunt un fanatic religios, cu toate ca, in anumite probleme pot fi acuzat ca sunt, dar aceste aberatii "democratice" mi se par mai mult decat absurde in conditiile in care sunt vehiculate de oameni care, pana mai ieri, pareau a fi "cu scaun la cap". Dar asa-i cand te loveste democratia si libertatea prost intelease.
Pai daca asa s-a ajuns cu drepturile omului, ce alte "extraordinare" drepturi se vor mai nascoci? Nu cumva dreptul la ... moarte? Caci dupa cum mergem, ca societate umana, se va ajunge cu siguranta la dreptul la anarhie. Iar de aici la autodistrugere nu mai este decat un pas.
Ce-i pot explica eu unui copil care nu vrea sa se culce inainte de a spune rugaciunea "TATAL NOSTRU"? Ca nu e bine, din cauza de ... drepturile omului?
Dar, oameni buni, pana la urma care si ce sunt drepturile omului?
Spatiul public este plin de documente, manuale si materiale de tot felul din care mi-am permis sa extrag doar o fraza pe care o redau, prin copy-paste, fireste:
„Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţa şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.”
— Articolul 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului al Naţiunilor Unite
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_omului)
Iar spiritul acestei fraternitati ar trebui sa se regaseasca, corect, cel putin in spatiul unei Uniuni care are ca imn tocmai o astfel de trimitere:
"Freude, schöner Götterfunken,
"Slavă ţie, stea curată
Voie bună pe pământ
Astăzi te simţim aproape
Sol din Rai cu soare sfânt.
Vraja ta aduce iară
Pe popor lângă popor
Toţi pe lume fraţi noi suntem
Când apari uşor în zbor."
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Oda_bucuriei)
Mai conteaza despre ce stea este vorba atunci cand ascultam acest imn?
Si, inca, mai conteaza oare ca poate exista (eu sunt sigur ca EXISTA) si CINEVA cu drepturi mai mari decat cele discutate?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu