Gandind la ... oare ce?

Nici nu are sens sa spui ceva in acest timp de ... meditatie adanca.

Tocmai de aceea, incercand sa depasesc momentul care, pentru unii vectori de imagine si nu numai, poate insemna chiar un atentat la siguranta nationala (redau expresia din memorie, nu si cine a spus-o), m-am cufundat in ... poezie. Astazi m-am oprit la un poet mai putin citat, dar foarte cunoscut. La care am gasit o poezie interesanta si incitanta. Parerea mea!

Concluziile si morala le las pentru ... restul.


"Ion Minulescu - De vorba cu diavolul

Azi-noapte, Diavolul din mine -
Un Diavol ce pretinde-a fi profet -
M-a luat cu vorba-ncet... încet...
Si m-a bagat în tainele divine,
Pe care eu - spun drept - mi-e frica
Sa nu care cumva sa le-nteleg,
Fiindca sunt taine care - când se strica -
Nu se mai dreg...

De-aceea nici nu sunt prea lamurit
Asupra celor ce mi-a povestit...
Dar cum azi-noapte Diavolul din mine
Vorbea ca un profet adevarat,
Sa nu-l ascult deloc mi-a fost rusine,
Si curios, ca orice om, i-am suportat
Nazbâtia cu care m-a-ngrozit
De la-nceput si pâna la sfârsit...

Mi-a spus ca-n viata trebuie sa stii
Ce nu stiu decât mortii
Când pleaca dintre vii.
Sa stii ca daca-ntâmplator vei fi flamând,
Sa nu te-arati bogatilor asa cum esti,
Sa nu te-auda prietenii plângând,
Sa nu-ntinzi mâna dreapta sa cersesti
Femeilor ce ti-au papat avutul,
Sa nu-ti compari prezentul cu trecutul,
Sa nu blestemi... si sa nu faci
Nimic mai mult decât ce face mutul:
Sa taci, sa taci, sa taci...
Si iar sa taci...
Iar când vei amuti complet,
Ca orice-autohton fara defect,
Tacerea, care-i aur controlat,
Te va-ndrepta spre lozul cu noroc,
Iar tu - un simplu sâmbure de-aluna -
Te vei schimba-ntr-un sâmbure de foc..."

(http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/m/ion-minulescu/de-vorba-cu-diavolul.html)