Pe site-ul pe care-l urmaresc, inca, cel mai des s-a nascut furtuna.
Din ce? Din minciuna, din nerealizari, din neampliniri, din sufocarea pricinuita de "gulerasul prea strans" sau din pura vanitate, atat de caracteristica firii umane, nu stiu?
Acum, ca nu sunt "inregimentat" al entitatii "in speta", cum nu ma voi inregimenta nici unei alteia, desi sunt curtat, as putea sa dau o explicatie la toata vanzoleala din ultima saptamana, incheiata cu rupturi, reprosuri si nu numai.
Ma opreste, insa, acea decizie de a-mi schimba "traiectoria gandurilor" cu 180 grade, asa cum am si afirmat, fapt pentru care redau, prin copy-paste, o intamplare cu talc, veche si nu prea luata in calcul (nici macar explicata).
"S-au dus odată copacii să-şi ungă împărat peste ei. Şi au zis către măslin: Domneşte peste noi!Iar măslinul a zis: Lăsa-voi eu oare grăsimea mea, cu care se cinsteşte Dumnezeu şi oamenii se mândresc şi mă voi duce să umblu prin copaci? Atunci copacii au zis către smochin: Vino tu şi domneşte peste noi! Dar şi smochinul a răspuns Să-mi las eu oare dulceaţa mea şi fructul meu cel bun şi să mă duc să cârmuiesc copacii? Apoi au zis copacii către viţa de vie: Vino tu de domneşte paste noi! Şi viţa de vie a zis către ei: Cum să-mi las eu mustul meu care veseleşte pe Dumnezeu şi pe oameni şi să mă duc să cârmuiesc copacii? În cele din urmă au zis toţi copacii către un spin: Vino tu şi domneşte peste noi! Iar spinul a zis către copaci: Dacă voi mă puneţi cu adevărat împărat peste voi, atunci veniţi şi vă odihniţi sub umbra mea; iar de nu, atunci va ieşi foc din spini şi va arde cedrii Libanului." (sublinierea imi apartine)
De aproape un sfert de secol de "libertate si democratie originala" ne chinuim sa alegem si sa numim, corect, conducatori pe toate treptele de ierarhie ale puterii. Numai ca, ulterior acestei alegeri-numiri, ne dam seama ca am ales gresit. Ca-n povestea Vechiului Testament.
Din cauza aceasta avem toata aceasta "repetabila povara" de insuccesuri (sic), nerealizari, derapaje si regres.
Se doreste schimbarea in bine. Exista zbateri, exista resurse dar nu stiu cata vointa exista pentru a o face. Iar vointa este legata, strict, de oamenii care ar trebui sa lupte, indiferent de costuri, pentru realizarea acesteia. Acei oameni care, volens-nolens, ar trebui sa se insrie in tiparul modelului redat de poemul "DACA" (se gaseste intre primele postari ale mele).
Altfel, ramanem tributari citatului de inceput, ca sa nu ma raportez, iarasi si din nou la un text la fel de vechi care spune:
"Mândria nu dă prilej decât la ceartă, înţelepciunea se află numai la cei ce primesc sfaturi."
Dar astea sunt doar ganduri de simplu cetatean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu