(http://www.citatecelebre.eu/ro/citate/detalii-citat/daca-dumnezeu-nu-exista-nu-pierzi-nimic)
Poate parea socant pentru unii continuarea unui gand inceput la ultima postare. Totusi, daca "stam stramb si judecam drept", nu este asa. Si motivez acest gand prin doua articole de lege.
Statutul senatorilor si deputatilor prevede la art 3, juramantul:
"(1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:
"Jur credinţă patriei mele România;
Jur să respect Constituţia şi legile ţării;
Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;
Aşa să mă ajute Dumnezeu"
(2) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:
"Jur pe onoare şi conştiinţă"
şi aceasta prefaţează jurământul."
"(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!."
Traim intr-o tara majoritar crestina (intr-o proportie de peste 95 procente), unde Biserica se afla printre primele locuri de incredere. Cu siguranta alesii si numitii, de orice confesiune crestina, care au jurat dupa tiparul cu formula religioasa, au un duhovnic (sau confesor spiritual) care sa-i indrume pe drumul credintei. Sau ar fi trebuit sa aiba. Cert este ca din toata activitatea acestora, indiferent de timpul post-decembrist aflat la putere, nu s-a intrevazut vreo remuscare ca urmare a neindeplinirii acelui juramant depus. Nu ca ar fi vreo problema.
Ca unii s-au declarat liber-cugetatori, este de la sine inteles ca nu puteau sa jure pe onoare si constiinta, atata timp cat NUAMI PARLAMENTARILOR li s-a oferit o atare varianta. Dar nici nu asta este problema.
Problema este ca, declarandu-se crestini, cu toate ca DOAR DE SARBATORI isi aduc aminte de religie si practicile traditionale, cei in cauza uita ca apartenenta la aceasta credinta implica, fara echivoc, asa cum spune Sfanta Scriptura sau Biblia,
IUBIREA LUI DUMNEZEU SI A CUVANTULUI SAU.
"Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii.", asa ii invata Mantuitorul pe cei care Il urmeaza sau vor sa-L urmeze.
De peste 20 de ani de democratie originala, dragostea de Dumnezeu si de aproape nu i-a facut mai buni, mai corecti sau mai credinciosi pe nici unul dintre cei INVESTITI CU PUTERE (legislativa, executiva sau judecatoreasca). O mentioneaza nu numai media ci si societatea, in ansamblul distrugator al realitatii cotidiene la care a fost obligata sa existe post-decembriest (nu am spus post-comunist din motive foarte obiective).
Pe unul din site-urile unde se gaseste Biblia online este redat un pasaj dintr-o Sfanta Evanghelie:
"Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu."
Cred ca toate aceste pasaje, ca si multe altele, merita o meditatie aparte din partea alesilor si numitilor nostri, de orice grad, functie sau pozitie ierarhica mai ales acum cand se apropie una din cele mai mari sarbatori ale crestinatatii. Poate anul acesta vor schimba ceva IN BINE in viata lor.
Asa sa-i ajute Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu