Traind, totusi, acest timp si aceste momente in aceasta perioada deosebit de contradictorie pentru noi, "talpa tarii", am gasit versurile unei melodii, versuri pe care le redau integral, dupa cum le-am luat, prin copy-paste, de pe site-ul respectiv:
Versuri "C.I.A. - Destul"
Suntem inc-aici prieteni, indiferent de pret
Aceiasi romani sub ceru’ albastru de Voronet
Nu ne-am ingramadit la granite, nu ne plac turmele
Care-ati fugit de greu, stergeti-va urmele
Si nu veniti cu sfaturi sau scoala de morala
Noi le-am infruntat pe toate cand voi hoinareati pe-afara
Romania e sub asediu, incoltita
Oamenii au constiinta nationala amortita
Fiecare trage numai pt el ca un caine
Dresat de frica zilei de maine
Europa ne premiaza pentru datorii
Ne trimite inapoi tiganii da’ ne ia doctorii
Ne-am inrait intre noi, incotro ne indreptam?
Hai sa fim noi pt noi, sa-ncepem sa corectam
Stiu, suna utopic, nu? Da’ noi mai credem...
Oricum nu e ca si cum am avea ce sa pierdem...
Ref:
Asa ca: destul! Noi nu suntem restul Europei
Vezi tu, nu toti viseaza Vestu'
Am platit destul dupa atatia ani si ani
Poate locu’ potrivit e undeva-n Balcani
Am zis destul! Noi nu suntem restul Europei
Vezi tu, nu toti viseaza Vestu'
Am platit destul dupa atatia ani si ani
Poate locu’ potrivit e undeva-n Balcani
Incerc sa fiu roman cand primu’ rand sunt om
Muncesc aproape pe nimic, bag sase ore de somn
Zambesc scarbit cand imi ridic corespondenta
Din nou facturi, din nou rate, din nou scadenta
Am o familie si-asta ma obliga sa lupt
Am orgoliu si-asta ma obliga sa infrunt viitoru'
Fara sa ma plang prea mult
Despre cat de greu e aici, cand a fost greu de la inceput
Inca visez si-asta ma tine in picioare
Ca-n fiecare vis, se pare, e un gram de motivare
Tu du-te tare, da' nu-mi da mie lectii
Eu nu scriu dupa dictare, am invatat-o-n scoala vietii
Am invatat ca daca vreau sa schimb ceva
Tre' sa fac putin mai mult decat s-astept sa mi se dea
E putin prea mult s-accept sa mi se ia
A devenit putin prea scump sa traiesc in tara mea
Intr-o tara saraca, plina de copii de bani gata
Sa fure si ultimii centi furati de tata
Platim taxe, da' n-avem spitale omenesti
Avem doar locatii bune sa te-mbolnavesti
In trafic, soferi viteji autohtoni
Poti sa mori nevinovat pe trecerea de pietoni
Iar daca scapi prin miracol, tre' sa se-nteleaga
Poti sa mori si-a doua zi, daca n-ai dat spaga
Hai sa ne-aducem aminte despre ce vorbim
E tot aceeasi tara in care traim
Unde, cartea de vizita ne e cultura
Iar limba lu' Eminescu ramane invatatura
La sfarsit tre' sa ne pricepi tablou'
Oare cate nu s-ar fi scris asta daca romanii n-ar fi inventat stilou'
Ramane viu izvoru'
Ne pastram inca speranta, da' si umoru'
( http://www.versuri.ro/)
Ca si alte versuri redate in postarile anterioare, si acestea mi s-au parut foarte sugestive, relevante si, de ce nu, preventive.
Dar, daca prevederea este mama intelepciunii, dupa cum se spune, nu inteleg de ce nu luam aminte la adevaratele valori, invataturi si principii de viata care ne sunt date fara nici un cost sau cerinta de schimb.
Iar una din invataturi spune, extraordinar de simplu si clar:
"Sa ascultam, dar, incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om. Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau." (Eclesiastul, cap.12)
Nu este destul?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu