joi, 30 mai 2013

Despre O DRAMA ... pe bune

"Este consternant să constaţi  că în România, pe parcursul a 60 de ani (1888-1948) au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie 5 generali, iar pe parcursul a 23 de ani (1990 – 2013) au fost condamnaţi 25." - "Drama generalilor postdecembriştiCol.(r) Remus Macovei

Nu numai "contextul emotional declansat de o anume condamnare", spre a-l copia pe distinsul autor al analizei din care am redat paragraful de mai sus, mi-a nascut gandurile de astazi si nici articolul redat in postarea de ieri. Nu mi-am propus sa fac, eu, analiza si sinteza acestora.

Ultimele informatii, comentarii si dispute legate de "salariile nesimtite", batalia intensa pentru "corelarea" si "ajustarea" continua a preturilor la "nivelul standardelor UE" in paralel cu lipsa oricarei actiuni de intarire a nivelului de trai al populatiei si dezinteresul manifestat constat, in acesti ultimi 23 de ani, pentru crearea unei CLASE DE MIJLOC sanatoasa si puternica, rateurile guvernantilor, finantistilor si bancherilor in crearea unor proceduri "viabile" de redresare si indiferenta si disparitia oricarei urme de PATRIOTISM la aproape toti cei numiti sa administreze bugetul, toate acestea m-au determinat sa caut sa inteleg care este SURSA RELELOR in acest spatiu, atat de ravnit de altii si atat de batjocorit de noi, numit Romania.

Asa mi-am adus aminte ca pe vremea comunismului, atat de mult criticata acum, era un raport cat de cat echitabil intre salariul cel mai mic si cel mai mare, erau respectate cateva principii economice pe care actuali reprezentanti ai "pietii libere" le promovau cu tarie, iar "clasa de mijloc", adica marea majoritate a populatiei, isi permitea lucruri care acum au ramas doar de domeniul visurilor.

Intre cei care intregeau randurile acelei clase de mijloc se numarau si cadrele militare, cu un salar "multumitor", cei care jurasera credinta patriei dupa urmatorul juramant:

"Pentru indeplinirea datoriei sacre, de aparare a patriei, inscrisa in Constitutie, eu.... Cetatean al Republicii Socialiste Romania, intrand in randul fortelor armate, jur credinta nestramutata poporului roman si patriei mele socialiste. Jur sa respect legile tarii, sa execut intocmai ordinele comandantului suprem, cerintele regulamentelor militare si ordinele comandantilor si sefilor mei, atat in timp de pace, cat si in timp de razboi. Jur sa nu-mi precupetesc sangele si viata pentru a apara pamantul stramosesc, independenta si suveranitatea patriei, cauza socialismului. Daca voi calca juramantul meu, sa suport pedeapsa aspra a legilor Republicii Socialiste Romania."

S-a intamplat, insa, ca "mai marii" lumii sa aiba alte planuri pentru estul Europei si, asa cum cred si mi-am exprimat parerea si anterior, au convenit ca "lumea libera" trebuie sa ajunga si dupa "cortina de fier", peste linie.
Acum nu stiu de care parte a cortinei era aceasta linie, dar daca imi aduc aminte de un alt moment important al istoriei noastre cand am schimbat un jug de lemn cu unul de fier, cred ca partea "de fier" era tot in Vestul dovedit SALBATIC pentru ceea ce a urmat in tara noastra dupa 1989.
Cine e de vina si de ce, iar nu vreau sa comentez, analizez si sintetizez.

Cert este ca, asa cum a intrat "libertatea" si libertinajul in toate domeniile viatii sociale si politice postdecembriste si in mediul militar s-au produs schimbari esentiale. Fara prea multe modificari de esenta, juramantul militar a fost usor "upgradat" noii realitati, dupa modelul:

"Eu,............., intrând în rândurile forțelor armate, jur credință nestrămutată poporului român și patriei mele. Jur să respect legile țării, să execut întocmai cerințele regulamentelor militare și ordinele comandanților și șefilor mei, atât în timp de pace, cât și în timp de război. Jur să nu-mi precupețesc sângele și viața pentru a apăra pământul strămoșesc, independența și suveranitatea patriei. Dacă voi călca jurământul meu, să suport pedeapsa aspră a legilor patriei mele, România."

Ce a urmat, a fost redat foarte corect de dl col (r) in analiza facuta si mediatizata.

Dar de ce drama generalilor postdecembristi, ma gandesc eu?

De ce drama, cand respectivii au uitat catre cine, pentru ce si de ce au depus cele doua juraminte, opresiv si democrat?
Toti cei prezentati in analiza respectiva si-au inceput (nu-i asa?) cariera in perioada de "trista amintire" dar s-au DESAVARSIT material si financiar in democratie.

Ca un oarecare bisnitar, pe timpul comunismului, s-a descurcat cu "organele" si, supravituind opresiunii, a ajuns mare om de afaceri in "democratia romaneasca originala", e ceva normal. Mai ales ca el NU A DEPUS, nicodata, UN JURAMANT DE CREDINTA. 
El poate, intr-o conjunctura si context nefavorabile, sa traiasca o drama, in cazul unei condamnari, dar si asta o problema discutabila.

Dar unul care A JURAT TARII nu o data, ci de doua ori, nu mai traieste nici o drama atunci cand trebuie "sa suporte pedeapsa aspra a legilor".

Traieste CONSECINTELE DEGRADARII SALE!

Totusi, care este sursa acestei situatii?

De aproape 30 de postari am incercat sa prezint UNA DIN CAUZELE POSIBILE, pentru ca nu-mi permit sa vorbesc de celelalte aspecte care tin de caracterul si personalitatea unor "grei" ai sistemului militar si nu numai. 
Ea tine de ignoranta spirituala si, in principal, de  pregatirea materialist dialectica si istorica cu care militarii au fost "modelati" in "epoca de aur", cand credinta era un subiect tabu. Credinta adevarata, nu religia.

Numai asa se explica, din nou, ignorarea Sfintelor Scripturi care, de foarte mult timp avetizeaza intr-una din cartile Noului Testament:

"Caci iubirea de bani este radacina tuturor relelor; si unii, care au umblat dupa ea, au ratacit de la credinta si s-au strapuns singuri cu o multime de chinuri. "(1Timotei 6:10)

Aceasta, da, este cea mai mare drama care macina intreaga noastra societate, nu doar sistemul militar. Dar, oare, intereseaza pe cineva?

O dilema care se cere, urgent, rezolvata.


Ps.
Am facut o retusare de "ultima citire" pentru ca nu am vrut sa raman dator "criticilor mei". Intre altele, fiind spus, nu-mi permit sa am un PC personal, salarul minim pe economie permitandu-mi doar sa spun ca supravietuiesc, cat de cat, decent (noroc ca nu am nevoie de foarte multe medicamente). Iar PC-ul "din dotare" il impart cu toata familia, inclusiv cu un istet de 7 ani.
Cer iertare, asadar, pentru corecturile pe care le fac doar cand mai apuc un loc la tastatura. Caci ceea ce exprim sunt ganduri pe care le expun direct, fara ciorne, corecturi si "cap limpede". Multumesc pentru intelegere!




  








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu