Despre ...stiri socante

„Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.“
Edmunde Burke (12 ianuarie 1729, Dublin, Irlanda — 9 iulie 1797, Beaconsfield, Anglia) — reprezentant de seamă al conservatorismului. A scris: „Reflecții pe marginea revoluției din Franța” – respectarea tradiției: monarhie, biserică, aristocrație.

Desi imi aduc aminte ca am mai postat citatul de mai sus astazi, intr-o zi caracteristica de toamna, mi s-a parut mai mult decat relevant sa-l reiau.
De ce? Un singur motiv ma determina spre gandurile de astazi si, implicit, spre acest citat: o stire reluata, ieri, pe un post tv. Stire soc, caracteristica insa democratiei mioritice originale.

Ca stirea, in sine, antama problema eutanasierii legale a bolnavilor in stadiu terminal, care a inceput sa se practice in lume si, deci si in U.E., nu ar parea prea socant. De cand lumea a ajuns sa fie condusa de cei ce se cred mai presus decat Dumnezeu, totul este posibil.
Pe mine m-au socat, cu adevarat, situatiile prezentate din "eterna si fascinanta Romanie", mai concret cererea de eutanasiere a unui cetatean care si-a pierdut locul de munca si la 58 de ani nu mai are pentru ce sa traiasca precum si cea a unui grup de cercetatori atat de umiliti incat si-au cerut eutanasierea in "bloc". Oameni sanatosi la minte si la trup dar defavorizati de o societate bolnava, prin conducatorii pe care i-a avut postdecembrist si ajunsa in stadiul de handicapat iremediabil (societatea, cu acei ai sai responsabili din toate puterile separate ale statului).

Si ma tot gandesc, de aseara, cum am ajuns aici.

Pai conform sloganurilor.
Daca dupa 23 august 1944 se striga, cu putere proletara "Stalin si poporul rus, libertate ne-a adus!", ce-am putea spune dupa decembrie 1989?
Realitatea ne demonstreaza ca nu se poate striga altceva decat "Gorby, Papa si cu Busch, saracirea ne-au adus!".

Ca intentia a fost buna, este incontestabil. Dar nu trebuie uitat ca si "drumul spre iad este pavat cu intentii bune".

Caci, daca-mi aduc eu bine aminte, pana in 1989 nu am auzit sa fi murit cineva de foame, sa fi trait in canale, sa-si fi pierdut tot respectul de sine, asa cum se intampla acum. Nu ca as fi un nostalgic aparator al trecutului.
Asa cum am scris si in alte postari, ororile si tragediile trecutului nu se pot uita si nici nu trebuie uitate. 
Dar ca poporul a fost adus in stadiul ultim de degradare, ca democratia romaneasca a insemnat, de fapt o intoarcere la o exploatare inumana a omului de catre om mai rea, probabil, decat in timpul de trista amintire a rascoalei din 1907, cu siguranta nu asta si-au dorit cei care au scandat "Jos comunismul" si si-au dat viata pentru ca Revolutia din decembrie 1989, cea reala si consfintita in ziua de 22 decembrie, sa conduca la o altfel de existenta pentru toata lumea. 
Ca nu a fost asa a demonstrat-o si o demonstreaza majoritatea oamenilor buni din posturile cheie ale acelorasi puteri separate ale statului care, pentru mentinerea avantajelor lor materiale de care se bucura, nu fac absolut nimic pentru popor.

Sunt trist, de aceea, ingrijorat si profund indignat.
Si eu ma confrunt cu aceeasi situatie. La cei aproape 58 de ani (daca-i voi mai atinge), singurul loc unde pot sa-mi castig corect si cinstit o paine fara a reusi, insa, sa ajung la acel trai decent prevazut de Constitutie, este la paza. Dar nu ca personal cu pregatire (nu am pile, cunostinte si relatii, chiar daca anume institutii mi-au promis marea cu sarea) ci ca paznic. Si, deja, m-am resemnat cu starea asta in conditiile in care sumedenie de locuri de munca sunt ocupate de pensionari cu pensii deloc neglijabile.

Eu am, insa, noroc.
Am gasit un Remediu mai mult decat necesar pentru a putea "tranzita" aceasta lume nebuna, nebuna, nebuna. Si pe care-l tot redau de cateva zeci bune de postari. Asta, insa, doar pentru a-l evidentia. Depinde de fiecare in parte cum il receptioneaza, cum il considera si cum se raporteaza la EL.

Iar astazi, reluindu-l, nu pot decat sa redau o "frantura" din bogatul Sau tezaur de intelepciune (http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/proverbe/3/): 

1. Fiule, nu uita invataturile mele si pastreaza in inima ta sfaturile mele!

2. Caci ele iti vor lungi zilele si anii vietii tale si-ti vor aduce multa pace.

3. Sa nu te paraseasca bunatatea si credinciosia: leaga-ti-le la gat, scrie-le pe tablita inimii tale.

4. Si astfel vei capata trecere si minte sanatoasa, inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.

5. Increde-te in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe intelepciunea ta!

6. Recunoaste-L in toate caile tale, si El iti va netezi cararile.

7. Nu te socoti singur intelept; teme-te de Domnul si abate-te de la rau!

8. Aceasta va aduce sanatate trupului tau si racorire oaselor tale.

9. Cinsteste pe Domnul cu averile tale si cu cele dintai roade din tot venitul tau:

10. caci atunci granarele iti vor fi pline de belsug, si teascurile tale vor geme de must.

11. Fiule, nu dispretui mustrarea Domnului si nu te mahni de pedepsele Lui.

12. Caci Domnul mustra pe cine iubeste, ca un parinte pe copilul pe care-l iubeste!

13. Ferice de omul care gaseste intelepciunea si de omul care capata pricepere!

14. Caci castigul pe care-l aduce ea este mai bun decat al argintului, si venitul adus de ea este mai de pret decat aurul;

15. ea este mai de pret decat margaritarele, si toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

16. In dreapta ei este o viata lunga; in stanga ei, bogatie si slava.

17. Caile ei sunt niste cai placute, si toate cararile ei sunt niste carari pasnice.

18. Ea este un pom de viata pentru cei ce o apuca, si cei ce o au sunt fericiti.

19. Prin intelepciune a intemeiat Domnul pamantul, si prin pricepere a intarit El cerurile;

20. prin stiinta Lui s-au deschis adancurile si strecoara norii roua.

21. Fiule, sa nu se departeze invataturile acestea de ochii tai: pastreaza intelepciunea si chibzuinta!

22. Caci ele vor fi viata sufletului tau si podoaba gatului tau.

23. Atunci vei merge cu incredere pe drumul tau, si piciorul nu ti se va poticni.

24. Cand te vei culca, vei fi fara teama, si cand vei dormi, somnul iti va fi dulce.

25. Nu te teme nici de spaima naprasnica, nici de o navalire din partea celor rai;

26. caci Domnul va fi nadejdea ta, si El iti va pazi piciorul de cadere.

27. Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cand poti s-o faci.

28. Nu zice aproapelui tau: "Du-te si vino iarasi; iti voi da maine!" cand ai de unde sa dai.

29. Nu gandi rau impotriva aproapelui tau, cand locuieste linistit langa tine.

30. Nu te certa fara pricina cu cineva, cand nu ti-a facut niciun rau.

31. Nu pizmui pe omul asupritor si nu alege niciuna din caile lui!

32. Caci Domnul uraste pe oamenii stricati, dar este prieten cu cei fara prihana.

33. Blestemul Domnului este in casa celui rau, dar locuinta celor neprihaniti o binecuvanta.

34. Cand are a face cu cei batjocoritori, Isi bate joc de ei, dar celor smeriti le da har.

35. Inteleptii vor mosteni slava, dar partea celor nebuni este rusinea.

Fara nici un alt comentariu.