Nu stiu de ce, dar in toata tura de ieri m-am gandit la aceasta expresie, din filmul-antologie, "Tora! Tora! Tora!", apartinand lui Isoruku Yamamoto, "Nelsonul fortelor navale japoneze" (http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/isoroku-yamamoto-nelsonul-fortelor-navale-japoneze).
Si nu pentru ca amestecul de stiri "de tabloid", cu prestatiile anoste ale alesilor si numitilor si cu "insertiile inedite" ale oaspetilor nostri straini mi-ar fi generat un gand anume.
Nu. M-am obisnuit cu mediul nostru traditional mioritic, unde balacareala si anti-patriotismul sunt la loc de cinste, sub masca perfida a realizarii binelui national.
Un batran pensionar, fost director intr-o zona importanta a economiei "de trista amintire", mi s-a destainuit, deunazi, intrebandu-ma indignat: "cum domnule, pe "vremea aia" stateau vapoarele in rada si se incarcau cu cate 35.000 tone, unul, de laminate produse la noi, iar acum am facut totul varza?".
Un altul, vorbind despre dihonia noastra politica se intreba, retoric bineinteles, cum de americanii, atat de puternici cum sunt, au doar doua partide care, in cazuri de criza, sunt intr-un perfect consens national?
Am stat mult si m-am gandit, in tura de ieri, de ce noua nu ne iese nimic. De ce suntem si acum, in ceasul al doisprezecelea, tot dezbinati, tot divizati, tot rupti de realitatea care, tragic, nu ne trezeste.
Vorbea Presedintele, la un moment dat, despre revizuirea Constitutiei si Monarhie si spunea (citez din memorie) "lumea nu este inca pregatita pentru asa revenirea la aceasta". Dar de peste 20 de ani, s-a facut ceva pentru CEA MAI IMPORTANTA REPARATIE care era necesara asanarii societatii noastre?
Nu sunt monarhist, in acceptiunea generala a termenului. Dar daca tot am facut un proces al comunismului si "am ras" tot trecutul nostru (demonstrand cat de comunisti am ramas, de fapt, caci numai comunistii AU RAS TOTUL cand au venit la putere), mi se parea normal, civilizat, democratic sa se puna la loc ceea ce comunistii au distrus. Nu?
Si am ajuns la baza gandurilor de astazi.
De mult, de pe vremea cand "eram undeva", imediat dupa 1990, am asemuit trecerea noastra spre democratie cu o situatie cvasi-intalnita.
Acea a omului obisnuit, din clasa de mijloc, care vrea sa-si schimbe mobila din casa. Pentru ca a vazut in magazin una noua, mai frumoasa si mai aratoasa, si-a vandut mobila veche, cu gandul ca, a doua zi, isi va lua "visul gasit".
Doar ca, in economia de piata fiind, nu a luat in calcul fluctuatia preturilor, iar a doua zi s-a trezit ca acestea s-au schimbat iar el nu are de unde si cum sa-si completeze suma pe care o are. Nu a prevazut aceasta situatie.
In acest fel, omul nostru s-a trezit ca trebuie sa doarma, sa manance, sa locuiasca pe jos, intr-un mod la care nu s-a gandit, pana cand va reusi sa se "regleze" financiar.
Cam asa s-a intamplat si cu "democratia nostra originala".
Am inlaturat TOT, am ras tot, AM VANDUT TOT si acum ne plangem ca nu avem, ca nu suntem, ca nu putem.
Am avut la indemana sutele de ani de capitalism, dar noi l-am "implementat" doar pe cel de jungla cum, de fapt, au facut majoritatea tarilor din "zona rosie".
Dar uite, un exemplu elocvent de alt fel de implementare se vede in China, ramasa tot comunista.
Si aceasta paralela, a modului de implementare, coroborata cu niste versuri acum uitate:
" Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!",
mi-au adus in minte citatul de inceput.
De mii de ani omenirea traieste sub imperiul acestui monstru odios, BOGATIA, netinand cont de nimic, in evolutia ei.
Nici de legile date de Divinitate, nici de principiile democratiilor antice sau moderne, nici de realitatea actuala.
Cu parere de rau, imi dau seama ca, fara sa fim pregatiti, in decembrie 1989 am trezit un urias adormit, un demon care ne duce spre autodistrugere caci, asa cum am mai spus-o si in alta postare, "Caci iubirea de bani este radacina tuturor relelor".
Oare asemenea evidente nu ar trebui sa tulbure si constiintele calor care conduc destinele noastre, ale poporului?
mi-au adus in minte citatul de inceput.
De mii de ani omenirea traieste sub imperiul acestui monstru odios, BOGATIA, netinand cont de nimic, in evolutia ei.
Nici de legile date de Divinitate, nici de principiile democratiilor antice sau moderne, nici de realitatea actuala.
Cu parere de rau, imi dau seama ca, fara sa fim pregatiti, in decembrie 1989 am trezit un urias adormit, un demon care ne duce spre autodistrugere caci, asa cum am mai spus-o si in alta postare, "Caci iubirea de bani este radacina tuturor relelor".
Oare asemenea evidente nu ar trebui sa tulbure si constiintele calor care conduc destinele noastre, ale poporului?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu