joi, 11 septembrie 2014

Despre ... deziluzia comunitara

„Ce oameni excepționali trec pe lângă noi, anonimi, și noi admirăm prostește atâția neghiobi, numai pentru că au vorbit de ei presa și opinia publică.” — Mircea Eliade

Nu recenta "speta" mioritica, cu un posibil "prezidentiabil" usor de manipulat pentru o fosta apartenenta, m-a deziluzionat total si nici amplele "miscari" care sugereaza un posibil conflict, mai ales economic dar de durata. Nu mai sunt interesat de ceea ce astazi, ascultand postul "meu" de radio, intelegeam ca se comemoreaza intr-o anume parte a lumii, cu repercursiuni intr-o alta, mult mai tensionata. Si nici de "teoria conspiratiei", pe care media inca o prezinta.

De cand am aflat ca marea noastra familie europeana ne-a "binecuvantat" cu un comisar care va gestiona un portofolui cu o importanta suma in cont m-a cuprins, asa, o lehamite atat pentru "democratia" pe care ne-o tot prezinta ca o cucerire a secolului actual cat si, pentru structura in sine, care nu se deosebeste cu nimic de o anume tara, cu anume politicieni si, mai mult, cu anume interese care mai de care mai absconse.

Explicatia este cat se poate de simpla: exista anume comisii si comisari care, potrivit "treburilor" si organizarii, coordoneaza activitatile acestei "entitati".
Mi se pare mai mult decat absurd ca in aceasta structura sa existe comisii mai importante decat altele cand, ca tel si deziderat, dar si ca simbol, prin IMN, normal ar fi ca totul si toate sa se faca nu pentru vreun scop "partinic" sau statal ci pentru Comunitatea Europeana.
Cand ascultam la radio cum fiecare tara jubila pentru "postul important" obtinut, de parca problematica minoritatilor nu este la fel de importanta ca cea a dezvoltarii regionale (doar ca un singur exemplu), mi se parea ca nu la Bruxelles (sau in orice oras "civilizat" s-ar fi intamplat) se petreceau toate aceste "negocieri" ci pe dulcele nostru plai carpatin sau, mai mult, in mirificul spatiu balcanic, din care face parte si mioritica "lupta pentru ciolan sau pentru impartirea cascavalului", pe care o vedem si o suportam de vreo douazeci si cinci de ani de democratie(?).

Nu este deziluzionant?

Mie mi se pare mai mult decat atat si de aceea m-am si oprit la citatul de inceput. Si la niste versuri care, cu siguranta nu sunt luate in considerare, la adevarata lor valoare.
Le redau, prin copy paste, in doua variante, spre aducere aminte:
Prima, sugestiva:

Slavă ție, stea curată
Voie bună pe pământ
Astăzi te simțim aproape
Sol din Rai cu soare sfânt.
Vraja ta aduce iară
Pe popor lângă popor
Toți pe lume frați noi suntem
Când apari ușor în zbor.
(ultimul vers se poate găsi și tradus:Când apari ușoară-n zbor sau:Unde-apari ușor în zbor.)

Cine a avut norocul
De prieteni buni să dea
Cine știe ce-i iubirea
Lângă noi cântând să stea
Fericit un suflet drag
Te poate face pe pământ
Cine n-a simțit iubirea
Plece dintre noi plângând.
Milioane strângeți rânduri
Tot mai sus urcând spre cer, urcând spre cer!
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Oda_bucuriei)

A doua, mai mult decat sugestiva:

Te-adorăm în fericire
Domn al gloriei cereşti
Ce cu raza-ţi de iubire
Inimile ne-ncălzeşti,
O, alungă nori şi ceaţă
De-ntuneric şi păcat,
Şi ne luminează viaţa,
Cu duhul tău sfânt, curat.

Orice lucruri, mari sau mici,
Ce prin tine s-au creat ;
Stele, îngeri cântă-n juru-ţi
Laudă ţie ne-ncetat!
Munţi şi mare, deal şi vale,
Floarea în splendoarea sa ;
Toate lucrurile tale,
Ne vestesc iubirea ta.

Dătător de fericire,
Eşti tu, doamne, tuturor;
Râu de viaţa şi iubire,
Curge din al tău izvor,
Tu eşti tatăl, Hristos frate,
În tine toţi ne iubim ;
Învaţă-ne-a ierta toate,
Şi ca fraţi noi să trăim.

(http://www.versuricrestine.ro/muzica-crestina/178/Te-adoram+in+fericire.html)

Ce pacat ca citatul celebrului om de cultura se potriveste, ca o manusa, "spetei"!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu