marți, 16 septembrie 2014

Despre oameni si ... luna

„În general, oamenii vor să fie buni, dar nu prea buni şi nu chiar tot timpul.”
George Orwell (pseudonimul literar și jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 25 iunie 1903, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) a fost un scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist și reporter. El a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniștilor. A scris romane, eseuri și critică literară. George Orwell este autorul a două faimoase romane satiră în care care atacă totalitarismul: “Ferma Animalelor” (1945) și “O mie nouă sute optzeci și patru” (1949).

"Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,
Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare,
Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, şi în odaie
Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie,
Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate
De dureri, pe care însă le simţim ca-n vis pe toate.

Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci
Şi gândirilor dând viaţă, suferinţele întuneci;
Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,
Şi câţi codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!
Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,
Când pluteşti pe mişcătoarea mărilor singurătate!
Câte ţărmuri înflorite, ce palate şi cetăţi,
Străbătute de-al tău farmec ţie singură-ţi arăţi!
Şi în câte mii de case lin pătruns-ai prin fereşti,
Câte frunţi pline de gânduri, gânditoare le priveşti!
Vezi pe-un rege ce-mpânzeşte globu-n planuri pe un veac,
Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac...
Deşi trepte osebite le-au ieşit din urna sorţii,
Deopotrivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii;

La acelaşi şir de patimi deopotrivă fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!
Unul caută-n oglindă de-şi buclează al său păr,
Altul caută în lume şi în vreme adevăr,
De pe galbenele file el adună mii de coji,
A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj;
Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii,
Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii."

Stau si ma gandesc, tot cautand ceva ce se pare ca este irealizabil, cat de aproape de realitatea relevata de versurile nepieritorului nostru "Luceafar" este cotidianul in care suntem nevoiti sa "supravietuim", pentru ca balacareala politica mioritica sa triumfe. Si, mai mult, cat de reale sunt cele doua romane amintite in biografia autorului citatului de inceput.

Pentru ca ar fi mult mai mult de spus, dar acum sunt prea ocupat cu "alte ganduri", m-am oprit la citatul de la inceput si la versurile nemuritoarei "Scrisori I", doar pentru ca asemanarea mi se pare zdrobitoare si pentru toate meridianele lumii, indiferent daca ele se numesc democrate sau nu.

Astfel, lasand la o parte cautarea fara speranta, stau si ma gandesc cine sunt "cei buni" si cine "cei rai".
Caci ultimele evenimente interne si internationale, mai apropiate sau mai departate, atat cat le-am receptionat din media pe care a "foiletez" zilnic, nu par sa faca deosebirea.

O fi din cauza lunii?



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu