marți, 10 noiembrie 2015

Despre ... altceva

Pe un blog pe care-l vizitez periodic a aparut o postare despre un eveniment care prevestea ceva, caderea "Zidului Berlinului". Ce repede s-a uitat!

Impresionanta sau nu, numirea unui premier acceptat, cu toate dezvaluirile deja aparute in media, poate ar insemna ceva pentru aceste zile zbuciumate. Interesant, dupa parerea mea, este nu modul in care s-a facut aceasta ci ceea ce ne asteapta intr-un viitor previzibil. Caci sarcina principala a acestuia este mult mai complicata decat o vedem noi si tine nu doar de alagerile de anul viitor ci de o continuitate fara continuare. Adica, bunul mers al tarii fara "coruptia care ucide".

Plecand de la aceste doua stiri, gandurile mele s-au oprit la ceva ce pare deja un vis frumos, dupa cum am gasit in unele referiri din mediul online si anume efectul de stingere. Nu detaliez, pentru ca realitatea pare sa spuna mai mult decat se poate scrie pe un blog oarecare.
Am stat, deci si m-am intrebat: ce i-a lipsit "strazii" pentru a avea efectul asemanator celui din 2012, daca nu al cunoscutului moment "Piata Universitatii"?

Raspunsul meu s-a materializat intr-un singur cuvant: TRIBUNA.

Istoria a demonstrat ca de la nivelul tribunei s-au lansat atat reformatorii si liderii miscarilor pentru lidertate si democratie cat si dictatorii.
Mai recent, la noi a fost balconul din decembrie 1989 si cel de mai tarziu. Sau balcoanele, daca tinem cont de toate orasele revolutionare. Aici s-au facut cunoscuti viitorii lideri "in carti" sau "veneticij" care au crezut ca democratia este pentru toti, ca-n bancul ala redat cu alte ocazii.
Am inteles ca un revolutionar a incercat sa puna la dispozitia "strazii" o tribuna dar a fost refuzat, chiar huiduit.
O fi mai puternic Internetul si "lumea virtuala", dar mi se pare ca mai usor te poti insidua in acest mediu decat stand fata in fata cu poporul. Un pericol pe care nu l-am nominalizat anterior, dar l-am lasat sa se intrevada.

Si asa cum liderii s-au manifestat la "zidul Berlinului", asa cred ca ar fi trebuit sa se intample si la noi. Cu un loc de manifestare si, de ce nu, confruntare. O tribuna.
Apropo, ne mai aducem aminte de un locotenent al Armatei, aclamat de manifestanti dar destituit pentru ca a incalcat regulamentele militare? S-a facut cunoscut natiunii de la o tribuna. Si nu s-a ascuns, apoi, dupa niste scenarii care sa-l propulseze in nomenclatura democratiei originale romanesti.

Pe 10 noiembrie 1989 a cazut "Zidul Berlinului".
Nu stiu cate ziduri s-au construit in loc, dar din ce am trait postdecembrist stiu ca s-au construit. Si ele exista. Inclusiv in modul prin care s-a exclus, prin neacceptarea discursului la tribuna, cunoasterea si intelegerea unor viitori lideri.

Da, pot fi contestat in ceea ce am spus. Multimea nu era mai mare de cateva zeci de mii de participanti. 

De aceea si pentru ca nu sunt un formator de opinie, m-am gandit ca este momentul sa ma ocup de altceva, acel ceva despre care am scris pana la momentul "Colectiv" si la care voi reveni chiar din acest moment. Dar tot cu ceva legat de SCHIMBARE.

10 Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!10 Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele.
11 Nu mă lepăda de la faţa Ta şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt.11 Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel sfant nu-l lua de la mine.
12 Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale şi sprijină-mă cu un duh de bunăvoinţă!12 Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste.
(http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/psalmi/51/)






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu