sâmbătă, 18 octombrie 2014

Putin ... repaos

"De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi," - Mihai Eminescu, Scrisoarea III

M-am hotarat. 
Ma opresc din aceasta "circoteca" de tot rasu-plansu care caracterizeaza originala si ne-dreapta politica mioritica postdecembrista. Pentru ca vorba poetului, dar parafrazat exceptional de un mare actor de top prin celebra fraza: "de-o fi un "A", ... de-o fi alt "A" ... Ce e scris si pentru noi", in "lumea asta prost facuta" parca nici nu mai conteaza ce se poate petrece, din moment ce totul pare a fi predestinat sa ingroape Romania in intuneric, mizerie, promiscuitate.
Spuneam si cu alta ocazie ca ma minuneaza lipsa capacitatii de intelegere a ceea ce inseamna, constitutional, functia de presedinte din moment ce aproape toti candidatii promit lucruri care nu au nimic comun cu "speta" respectiva.
Si daca vrem "presedinte jucator", trebuie sa schimbam Constitutia, nu-i asa?

De aceea ma opresc.
Prea ma simt agresat de tot ceea ce, anormal dupa o perioada atat de "neagra" (dar rosie), face ca democratia originala romaneasca sa semene cu o alta dictatura pe care, cu siguranta, nimeni nu a anticipat-o. Caci este o dictatura pe cat de insidioasa pe atat de subtila si ... jinduita.
DICTATURA BANULUI, A BUNULUI PLAC SI A NONVALORII (cea primita prin hartii de tot felul, cu antet sau fara, prin pile, cunostinte si relatii sau cu bani).

Ma opresc din balacareala continua care, tragicomic, ne va mai "bantui" un timp, cam cat sa ne dam seama ca cel care a spus "nu conteaza cine voteaza, conteaza cine numara voturile" avea dreptate, mai ales pentru aceasta zona iluzorie a libertatii (caci ce folos avem ca exista libertate de circulatie daca noi, simplii cetateni nu avem posibilitatea sa trecem de aceeasi bariera numita ban? Si ce folos avem ca putem vorbi liber daca "cainii latra, ursul trece"? Si ...).

Ma opresc, pentru ca este absurd sa practici ceea ce doar in epoca caragiale se practica, dar sa te prefaci ca esti "racordat" la pretentiile "democratice" ale mileniului trei.

Ma opresc, pentru ca acusi-acusi vom sarbatori 25 de ani de la ...
Chiar, de la ce? Caci, cautand pe internet am dat peste un articol foarte interesant, http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/decembrie-89/icirc-ntalnirea-cu-gorbaciov-din-decembrie-89-axa-ialta-malta-via-bucuresti-140558.html

Ma opresc.
Pentru ca, intorcandu-ma in timp, am regasit o poezie minunata care, chiar daca este de dragoste, poate fi un "semnal" spre ceea ce, intr-un decembrie insangerat, putea sa fie UN ALT INCEPUT. Dar nu a fost.
Pentru cine-si aminteste, pe aceste versuri undeva, candva o formatie facea "furori" la "balurile de sambata seara".

Umbra plopilor - Ion Horea (http://www.cerculpoetilor.net/Umbra-plopilor_ion-horea.html)

Şi vom călători odată
Pe unde n-am mai fost nicicând,
Cu umbra plopilor, ciudată,
Alunecând, alunecând...

Şi va rămâne-n urma noastră
Doar tremurarea unui gând,
Cu umbra plopilor, albastră,
Alunecând, alunecând...

De va mai fi o amintire,
Şi ea va trece, vrând, nevrând,
Cu umbra plopilor, subţire,
Alunecând, alunecând...

Dă-mi gura ta, şi mă sărută,
Şi stele vor cădea pe rând,
Cu umbra plopilor, tăcută,
Alunecând, alunecând...

Şi-ai să auzi, înfiorată,
Cum trece-al lunii foşnet blând,
Cu umbra plopilor, culcată,
Alunecând, alunecând...

Si, cateodata, repaosul este chiar indicat. Fara "alunecari"!




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu