" Am văzut tot ce se face sub soare; şi iată că totul este deşertăciune şi goană după vânt!"
Ca orice iubitor al folk-ului am ascultat, si ascult, cu mare placere melodii mai noi, sau mai vechi, atat din repertoriul intern cat si din cel national. De pe vremea "Cenaclului Flacara" au ramas antologice melodiile interpretate de Stefan Hrusca, Mircea Vintila sau Gil Ionita (ca sa amintesc doar cativa "corifei"ai genului), iar mai aproape de zilele noastre, prin grupul Pasarea Colibri si nu numai, folk-ul si-a continuat existenta, bucurandu-ne sufletele, in momente tensionate si de criza. Unul dintre cei care m-au insotit si ma insoteste, permanent, in drumurile mele a fost si ramane marele Florian Pittis, detinatorul unui loc special pe suporturile mele muzicale, cu care plec in orice deplasare pe care o am de facut cu masina.
Gandindu-ma, astazi, la toata tarasenia care ne macina dupa "faimoasa privatizare OLTCHIM", la toate scuzele si acuzele care sunt aduse, atat de putere cat si de opozitie, unuia sau altuia dintre actorii "dramei nebune" care inseamna realitatea romaneasca, la toate conexiunile, licite sau ilicite, care se pot face in speta in cauza si, mai mult, la originea tuturor acestor lucruri, imi dau seama ca suntem mult prea departe de acea "luminita de la capatul tunelului", care sa insemne, de fapt, asezarea Romaniei intre tarile normale, civilizate si democrate ale Europei Unite si ale lumii.
Intrebarea fireasca este: de ce s-a ajuns aici ?.
In multe din postarile mele, gandurile au baleiat intre raspunsuri care tin de bunul simt uman (de multe ori negasit la clasa politica) sau de spiritualitate (prin enuntarea apartenentei noastre la lumea crestina, dar fara o traire reala a principiilor acesteia), de onoare sau nimicnicie, de cunoastere sau ignoranta si, nu in ultimul rand, de contextul intern si international care face ca tara noastra sa nu poata iesi din "vria" in care a intrat, mai mult sau mai putin intentionat, pentru a servi unor cauze oculte, total antinationale si antipupulare.
Urmarind realitatea politica si sociala care se releveaza in aceste zile, toate cele subliniate mai sus isi gasesc o sustinere reala, logica dar distrugator de dezavantajanta pentru ceea ce ni s-a propus intr-un "decembrie insangerat".
Astazi deci, trecand peste toate cele amintite pana acum, incercand sa ma debarasez de tot noroiul politic in care ma inglodez, ca simplu cetatean, si ne scufundam, ca natiune, gandurile mi-au evidentiat si un alt adevar, gasit in versurile unei melodii antologice, ale lui Bob Dylan, "Blowin' in the Wind", traduse de acelasi inconfundabil Motu Pittis.
Eu am analizat versurile respective, am facut o comparatie cu ceea ce exista in lumea anilor '60, cand Dylan isi lansa faimosele mesaje anti-razboi si pentru drepturi civile, si ceea ce exista acum in Romania si am gasit ca raspunsul, mai mult decat concludent atunci, este acelasi si acum:
"Raspunsul, prieteni, e vanare de vant,
Raspunsu-i vanare de vant."
Acesta este marele adevar si marele raspuns valabil, daca nu ma insel, de aproape 3000 - TREI MII - de ani.
Dar se gandeste cineva la aceasta realitate folk de criza ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu