marți, 25 septembrie 2012

Ganduri despre PCR si continuitate in Romania anului 2012

Atunci cand scria "Ciocoii vechi si noi" autorul, Nicolae Filimon, cred ca nici nu-si inchipuia ca fresca realitatii de atunci, prezentata in roman si lasata posteritatii, avea sa corespunda, mai mult decat perfect, situatiei absolut identice, cel putin din punct de vedere al personajelor, prin care trece Romania secolului 21 si, mai ales comparatiei cu exponentii "capitalismului de jungla" care-i hotarasc destinul. Pentru convingere, redau doar un paragraf din rezumatul de pe Wikipedia (copy-paste, of course): "Eroii romanului sunt străluciți luceferi ai viciilor care se ridică pe ruinele acelora care nu i-au lăsat să moară."

Dar nu despre ciocoii vechi si noi ma indeamna gandurile de astazi sa postez. 

In ultima seara de serviciu, asa e cand faci paza 24/48 ore, gandurile mi-au fost canalizate spre analiza unui fenomen care tine tot de vechi si nou, dar care are ca si componenta de baza o sigla usor trecuta in desuet, dar totusi de mare actualitate. Si aceasta, dupa ce am urmarit dezbaterea de pe postul national de radio cu privire la atat de controversata actuala privatizare a OLTCHIM-ului, dar si a celor vechi, mai mult sau mai putin paguboase.

Aceasta sigla mi-a dat de gandit, deoarece in ea isi are originea tot raul care ne urmareste de peste 20 de ani si, fatidic, nu ne lasa sa fim acea tara care se poate bucura, pe deplin, de apartenenta la o familie moderna, europeana.

Cand isi incepeau lucrarea, Marx si Engels afirmau :"„O stafie bantuie prin Europa – stafia comunismului." Transferat Romaniei, am avut parte pentru o lunga perioada de timp de sigla, ramasa in istorie, P.C.R.

Ce a insemnat acesta sigla, P.C.R.?
Partidul Comunist Roman, la care nu mai fac referire. Detalii se regasesc, din plin, in toate mediile, inclusiv cel on-line.
Apoi, pentru multi si pentru multe Pile, Cunostinte si Relatii, sigla de trista amintire, care se perpetueaza, din pacate si in prezent.
Despre aceste doua evidentieri, cu conotatii negative in "iepoca" nu vreau sa amintesc decat in trecere. Dar daca analizati apartenenta la acel partid a majoritatii decidentilor de astazi, sau la structurile sale de tineret (U.T.C.) si studentesti (U.A.S.C.R.), veti intelege de ce acest vechi a devenit raul de astazi. Mai concret, proverbul "sangele apa nu se face" este mai mult decat edificator, pentru motivul care a stat la baza acestei postari, vicierea societatii romanesti, in ansamblul ei.

Dar nu numai vechiul, ca sigla, si-a pus amprenta pe situatia dezastroasa la care a fost adusa societatea romaneasca.
Si noul P.C.R., care nu mai are de a face cu partidul comunist are, din nefericire, continuitatea raului si impiedica dezvoltarea normala a societatii, in ansamblul ei.

Intre interpretari am gasit, ca parte a acestui rau, definirea urmatoarei situatii: Parvenire, Coruptie, Rapacitate. Gasiti oriunde definitiile si puteti trage singuri concluziile, la cate comentarii sunt facute doar pe tema amintitei privatizari.
Apoi aceeasi sigla mai poate insemna Prostie, Culpa, Renegare. Daca veti analiza istoria noastra, mai veche sau mai recenta, veti gasi nenumarate cazuri in care prostia executarii ordinelor, orbeste, cumulata cu vina non-gandirii si imbracata in traditionala tagaduire a realizarilor trecutului a facut din oameni unelte usor manipulabile, de tipul celor care ne-au cutremurat cu inepta lozinca: "noi muncim, nu gandim".
Si, bineinteles, extinderile pot continua, daca se doreste gasirea tuturor acelor exemple in care raul mostenit, a fost convertit, doar de suprafata, intr-un bine in care nu crede nimeni, esenta ramanand aceeasi imorala si inumana perpetuare a viciilor pe care adevaratul P.C.R. le-a promovat si implementat in structurile sale la nivel inalt, si ai carui reprezentanti  de esalon doi, convertiti, ne dau, acum, lectii de democratie si capitalism.
Din cauza aceasta scriam, intr-o postare anterioara, despre pericolul unui cocktail Molotov pe care, din pacate, D.D. si l-a auto-pregatit.

Si tot din aceasta cauza, cu mult mai mult timp in urma marturiseam, intr-o alta postare, ca imi este DOR DE DICTATURA. Si de P.C.R., acea sigla care ar putea si ar trebui sa insemne: PATRIOTISM, CORECTITUDINE, RESPONSABILITATE.

Pacat, insa, ca aceste ultime concepte nu-si au continuitate pentru ciocoii noi, ai secolului 21.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu