Despre ... sentimente

„Privind fără-ncetare prostia omenească
De lung urât cuprinsă, Eternitatea cască!” — Vasile Alecsandri

As fi vrut sa scriu cateva randuri despre sentimentul pe care l-am simtit zilele acestea dupa ce, ca echipa, Romania a luat aurul la gimnastica, aurul la chimie iar Simona Halep a ocupat, oficial, locul IV. Si nu numai atat.

Dar ...
Apare acest inevitabilul dar, care face ca realitatea mioritica sa fie mult mai penetranta in tot ce este cotidianul pagubitor pe care-l traim, urmare a tot ceea ce s-a facut politic, postdecembrist, poate si ca o consfintire a incapacitatii si inabilitatii liderilor nostri de a "carmui" spre o orientare corecta si nepervertita.

Asa am aflat ca dezastrul din sanatate nu se datoreaza problemelor de ieri sau de astazi ci a ceea ce s-a intamplat cu sistemul dupa "anul libertatii noastre". Si spuneau cei care au realizat materialul la R.R.A. ca deficitul de personal a crescut permanent, culminand cu exodul din perioada 2007 - 2012. Oare cine o fi condus, atunci, tara, cine ne arata ca suntem liberi sa "calatorim" si ca invatamantul nostru pregateste ...
Ma opresc, pentru ca, deja, imi dau seama de absurdul situatiei.

Ce este mai absurd, insa, este totala lipsa de bun a unora din fostii guvernanti, aflati acum intr-o pozitie (sau opozitie) la fel de servila ca si in perioada de "glorie suptordonata" care, criticand tot ce s-a facut (si s-a facut cate ceva) uita ca samburele, sau fitilul, a fost montat numai de ei si cel care i-a condus.
Asta am simtit ascultand o alta dezbatere, pe teme financiare si de imbunatatire a rating-ului de tara, in care fostul ministru al dezamagirii noastre financiare inclusiv prin aservirea  F.M.I. in loc sa-si recunoasca limitele critica, critica si iar critica,  ocolind realitatea de necontestat, ca sub "inteleapta" conducere a lor am ajuns saracii Europei.
Ce sa fac, daca ascut prea mult la radio, pe drumurile mele.

Astazi, dorind sa urmaresc la tv un material mai mult decat interesant despre cel care a fost Corneliu Coposu am facut greseala sa butonez telecomanda.
Si am gasit o emisiune, "Reportajele Telejurnalului" cu o speta deosebita, grea, dezatroasa pentru natie dar fara a se inscrie in "limitele" care fac obiectul unor cercetari speciale: afacerea Sulina.
Amintindu-mi, insa, cate afaceri nu s-au clasat si cat am pierdut noi, ca tara dar cat au castigat unii, ca persoana particulara pentru o aprobare sau semnatura mi-a pierit dorinta de a mai urmari si altceva, am lasat si aceasta sursa de informatii. 

Chiar daca, pe toate posturile, s-a transmis marea vizita. Care, imi naste intrebarea, face altceva decat sa consfinteasca un alt fel de interes pentru "spatiu vital" decat cel infierat la rusi?
Nu stiu, e chestie de politica, iar un simplu cetatean ca mine nu trebuie sa gandeasca atat de departe. Sau poate ca da, daca pentru asta am vrut libertate si democratie, nu?

Incurcat in toata acesta babilonie politica, mi-am aruncat privirea pe site-ul "meu" de citate celebre, cu alte sentimente. 
Am gasit interesanta remarca a "bardului de la Mircesti" care ... mi-a dat sentimentul acesta, despre care am avut simple ganduri.